Privirea dinăuntru

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Privirea dinăuntru png

● Inside, intervenţie teatrală pentru doi spectator. Texte: Ella Greenhill, Vera Ion, Peca Ştefan; regia: Tamilla Woodard, Radu Apostol, Ana Mărgineanu; coregrafia: Andreea Duţă; scenografia: Maria Nicola. Cu: Laurenţiu Bănescu, Viorel Cojanu, Toma Dănilă, Sabrina Iaşchevici, Andreea Mateiu, Rolando Matsangos, Oana Mărgineanu, Isabela Neamţu, Maria Nicola, Katia Pascariu, Simona Pop, Cosmin Seleşi. PopUP Theatrics & Doctor’s Studio în parteneriat cu MŢR, cu sprijinul Teatrului LUNI.

În 2007, cînd Sibiul era Capitală culturală europeană, compania britanică DreamThinkSpeak a fost invitată să recreeze acolo spectacolul Don’t Look Back. Necesitatea reconstruirii performance-ului venea din faptul că spaţiul de desfăşurare era esenţial pentru demersul artistic, ba mai mult, avea legătură directă cu unul dintre scopurile acestuia. Don’t Look Back era un performance site specific, gîndit să pună în valoare, printr-o instalaţie performativă bazată pe povestea lui Orfeu, clădiri din diverse oraşe, de la Somerset House din Londra la Majestic Hotel din Kuala Lumpur. Refăcut pentru clădirea Primăriei din Sibiu, spectacolul oferea vizitatorilor o călătorie în lumea de dincolo, exclusiv prin imagini şi sunete, un itinerariu suprarealist postmodern, de o poezie stranie, neliniştitoare, care insinua subtil sentimentul trecerii şi, în acelaşi timp, explora spaţiul cunoscut şi necunoscut al unei clădiri istorice. Jucat seara, pentru serii succesive de cîte trei spectatori, spectacolul era tulburător, în frumuseţea sa, şi incitant ca formulă performativă.

Ceva similar a creat, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, o echipă internaţională de dramaturgi (Ella Greenhill din Marea Britanie, Vera Ion, Peca Ştefan) şi regizori (Tamilla Woodard din SUA, Radu Apostol, Ana Mărgineanu). Şi aici este vorba tot de o refacere, căci prima versiune a acestui spectacol a fost experimentată anul trecut la Hotelul Intercontinental Madrid, cu alte poveşti. Inside se defineşte ca o instalaţie itinerantă site specific, cu rol de intervenţie culturală. Serii de cîte doi spectatori sînt invitate într-o călătorie în partea inaccesibilă a MŢR, pentru a parcurge un traseu iniţiatic, pe baza miturilor româneşti privitoare la moarte, de la strigoi la Sînziene, de la viziuni funebre la unele luminoase, de la perspective pragmatice la cele miraculoase, cu poziţionări dincoace şi dincolo de hotarul Trecerii. Personaje-ghizi îi preiau pe spectatori din curtea muzeului, loc profan, şi îi conduc în mai multe spaţii, devenite, datorită performance-ului, magice. Aici se resimte, voit sau nu, atmosfera din nuvelele şi romanele lui Mircea Eliade, senzaţia aceea de mister într-un loc aparent bine ancorat în realitate. Spectatorii asistă la scene care configurează diferit viziunea morţii, din perspectiva credinţelor populare, aşa cum sînt ele percepute de localnici şi străini (este esenţială prezenţa artiştilor străini în echipă, căci oferă o privire proaspătă asupra românităţii). Dispariţia mamei lasă în urmă doi oameni neconsolaţi, fiica şi soţul (Sabrina Iaschievici, Laurenţiu Bănescu) care încearcă să înţeleagă rostul morţii. În timpul epocii comuniste, cînd ţara era un teritoriu închis, două fete (Katia Pascariu, Andreea Duţă) încearcă trecerea într-o altă lume, cu ajutorul ritualurilor de Sînziene. Miturile populare legate de strigoi (Rolando Matsangos, delicios de autoironic) şi ritualurile funebre sînt contextualizate în raport cu elemente de identitate naţională şi culturală. Interesantă este modalitatea în care se produce o multiperspectivare asupra poveştilor. Pentru fiecare dintre cele trei scene, spectatorii primesc telefoane mobile prin intermediul cărora li se transmit indicaţii. Telefoanele sînt obiecte care conectează profanul cu miraculosul. Personajele care comunică prin intermediul telefoanelor cu publicul – lucru provocator pentru actori: să se reidentifice sonor drept alt personaj decît cel vizibil sau să se identifice exclusiv audio – sînt diferite pentru fiecare spectator şi pentru fiecare scenă. Identificabile în momentul apelului (numele lor apar pe ecranul telefonului), ele fac parte din poveste, au puncte de vedere diferite asupra ei, oferă detalii importante. Mama, Moartea, Securistul etc. redimensionează povestea la care publicul asistă, prin crearea unor perspective care funcţionează complementar pentru fiecare serie de spectatori. Viziunea asupra întregului este accesibilă doar după spectacol, dacă cei doi spectatori îşi împărtăşesc experienţa. Astfel, spectacolul se derulează, practic, intim şi personal, există o viziune unică pentru fiecare vizitator. În plus, datorită vocilor de la telefon, poveştile se configurează pe două planuri, unul al concretului, al realului, şi celălalt al miraculosului, al ascunsului. „Văzutele“ şi „nevăzutele“ sînt elemente pe care se întemeiază perspectiva populară românească asupra lumii.

Traseul include mai multe tipuri de personaje. Pilonii spectacolului sînt călăuzele, figuri ale bonomiei tradiţionale – un fel de Păcală –, reconvertiţi ca ghizi pe drumul spre moarte. Apoi persoanele reale, lucrători ai MŢR, sînt încorporate în performance, în timp ce îşi desfăşoară activitatea, în postura lor civilă. Şi mai sînt spectatorii înşişi care, datorită intimităţii formulei de joc, devin, de la un punct încolo, personaje în povestea altor spectatori. Graniţa între public şi personaj este astfel încălcată. Sîntem, fiecare dintre noi, actor în visul celuilalt. În acelaşi timp, abordarea întregului spectacol, cu detaşare şi umor, conferă o sănătoasă doză de reflecţie pe seama identităţii naţionale. Fără încrîncenare, ostentativitate sau prejudecăţi.

Punctul culminant al traseului este turnul, cu superba sa privelişte asupra oraşului înverzit, care, din păcate, nu poate fi admirată mult timp, căci locul este obiectiv strategic din cauza apropierii de Palatul Victoria şi nu este permisă staţionarea. Înainte de a părăsi turnul, este însă timp să surprinzi ultimul gest al unui personaj care îşi continuă „drumul“, după care cercul se închide şi spectatorul este readus în spaţiul public.

MŢR este reconfigurat în acest spectacol ca un spaţiu eminamente urban, în care credinţele populare, costumele şi obiectele tradiţionale facilitează evadarea într-un univers miraculos. Creat cu un buget infim, spectacolul este în pericol de a dispărea, din lipsă de fonduri, în ciuda interesului arătat de public. Poate că MŢR va prelua Inside ca parte performativă a proiectelor sale, cu beneficiu pentru toată lumea – instituţie, public şi artişti. Ar fi o formă de deschidere către alte modalităţi de expunere decît cele clasice, care poate genera public prin reapropierea de spaţiul propriu-zis al muzeului (publicul vine la MŢR cu precădere pentru activităţi extramuzeale – cinematograful, clubul etc.).

Inside este o incursiune în partea miraculoasă a identităţii naţionale. După ce parcurgi acest traseu, înţelegi că orice realitate are doza ei de magie.

Oana Stoica este critic de teatru.

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.