Privirea dinăuntru

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Privirea dinăuntru png

● Inside, intervenţie teatrală pentru doi spectator. Texte: Ella Greenhill, Vera Ion, Peca Ştefan; regia: Tamilla Woodard, Radu Apostol, Ana Mărgineanu; coregrafia: Andreea Duţă; scenografia: Maria Nicola. Cu: Laurenţiu Bănescu, Viorel Cojanu, Toma Dănilă, Sabrina Iaşchevici, Andreea Mateiu, Rolando Matsangos, Oana Mărgineanu, Isabela Neamţu, Maria Nicola, Katia Pascariu, Simona Pop, Cosmin Seleşi. PopUP Theatrics & Doctor’s Studio în parteneriat cu MŢR, cu sprijinul Teatrului LUNI.

În 2007, cînd Sibiul era Capitală culturală europeană, compania britanică DreamThinkSpeak a fost invitată să recreeze acolo spectacolul Don’t Look Back. Necesitatea reconstruirii performance-ului venea din faptul că spaţiul de desfăşurare era esenţial pentru demersul artistic, ba mai mult, avea legătură directă cu unul dintre scopurile acestuia. Don’t Look Back era un performance site specific, gîndit să pună în valoare, printr-o instalaţie performativă bazată pe povestea lui Orfeu, clădiri din diverse oraşe, de la Somerset House din Londra la Majestic Hotel din Kuala Lumpur. Refăcut pentru clădirea Primăriei din Sibiu, spectacolul oferea vizitatorilor o călătorie în lumea de dincolo, exclusiv prin imagini şi sunete, un itinerariu suprarealist postmodern, de o poezie stranie, neliniştitoare, care insinua subtil sentimentul trecerii şi, în acelaşi timp, explora spaţiul cunoscut şi necunoscut al unei clădiri istorice. Jucat seara, pentru serii succesive de cîte trei spectatori, spectacolul era tulburător, în frumuseţea sa, şi incitant ca formulă performativă.

Ceva similar a creat, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, o echipă internaţională de dramaturgi (Ella Greenhill din Marea Britanie, Vera Ion, Peca Ştefan) şi regizori (Tamilla Woodard din SUA, Radu Apostol, Ana Mărgineanu). Şi aici este vorba tot de o refacere, căci prima versiune a acestui spectacol a fost experimentată anul trecut la Hotelul Intercontinental Madrid, cu alte poveşti. Inside se defineşte ca o instalaţie itinerantă site specific, cu rol de intervenţie culturală. Serii de cîte doi spectatori sînt invitate într-o călătorie în partea inaccesibilă a MŢR, pentru a parcurge un traseu iniţiatic, pe baza miturilor româneşti privitoare la moarte, de la strigoi la Sînziene, de la viziuni funebre la unele luminoase, de la perspective pragmatice la cele miraculoase, cu poziţionări dincoace şi dincolo de hotarul Trecerii. Personaje-ghizi îi preiau pe spectatori din curtea muzeului, loc profan, şi îi conduc în mai multe spaţii, devenite, datorită performance-ului, magice. Aici se resimte, voit sau nu, atmosfera din nuvelele şi romanele lui Mircea Eliade, senzaţia aceea de mister într-un loc aparent bine ancorat în realitate. Spectatorii asistă la scene care configurează diferit viziunea morţii, din perspectiva credinţelor populare, aşa cum sînt ele percepute de localnici şi străini (este esenţială prezenţa artiştilor străini în echipă, căci oferă o privire proaspătă asupra românităţii). Dispariţia mamei lasă în urmă doi oameni neconsolaţi, fiica şi soţul (Sabrina Iaschievici, Laurenţiu Bănescu) care încearcă să înţeleagă rostul morţii. În timpul epocii comuniste, cînd ţara era un teritoriu închis, două fete (Katia Pascariu, Andreea Duţă) încearcă trecerea într-o altă lume, cu ajutorul ritualurilor de Sînziene. Miturile populare legate de strigoi (Rolando Matsangos, delicios de autoironic) şi ritualurile funebre sînt contextualizate în raport cu elemente de identitate naţională şi culturală. Interesantă este modalitatea în care se produce o multiperspectivare asupra poveştilor. Pentru fiecare dintre cele trei scene, spectatorii primesc telefoane mobile prin intermediul cărora li se transmit indicaţii. Telefoanele sînt obiecte care conectează profanul cu miraculosul. Personajele care comunică prin intermediul telefoanelor cu publicul – lucru provocator pentru actori: să se reidentifice sonor drept alt personaj decît cel vizibil sau să se identifice exclusiv audio – sînt diferite pentru fiecare spectator şi pentru fiecare scenă. Identificabile în momentul apelului (numele lor apar pe ecranul telefonului), ele fac parte din poveste, au puncte de vedere diferite asupra ei, oferă detalii importante. Mama, Moartea, Securistul etc. redimensionează povestea la care publicul asistă, prin crearea unor perspective care funcţionează complementar pentru fiecare serie de spectatori. Viziunea asupra întregului este accesibilă doar după spectacol, dacă cei doi spectatori îşi împărtăşesc experienţa. Astfel, spectacolul se derulează, practic, intim şi personal, există o viziune unică pentru fiecare vizitator. În plus, datorită vocilor de la telefon, poveştile se configurează pe două planuri, unul al concretului, al realului, şi celălalt al miraculosului, al ascunsului. „Văzutele“ şi „nevăzutele“ sînt elemente pe care se întemeiază perspectiva populară românească asupra lumii.

Traseul include mai multe tipuri de personaje. Pilonii spectacolului sînt călăuzele, figuri ale bonomiei tradiţionale – un fel de Păcală –, reconvertiţi ca ghizi pe drumul spre moarte. Apoi persoanele reale, lucrători ai MŢR, sînt încorporate în performance, în timp ce îşi desfăşoară activitatea, în postura lor civilă. Şi mai sînt spectatorii înşişi care, datorită intimităţii formulei de joc, devin, de la un punct încolo, personaje în povestea altor spectatori. Graniţa între public şi personaj este astfel încălcată. Sîntem, fiecare dintre noi, actor în visul celuilalt. În acelaşi timp, abordarea întregului spectacol, cu detaşare şi umor, conferă o sănătoasă doză de reflecţie pe seama identităţii naţionale. Fără încrîncenare, ostentativitate sau prejudecăţi.

Punctul culminant al traseului este turnul, cu superba sa privelişte asupra oraşului înverzit, care, din păcate, nu poate fi admirată mult timp, căci locul este obiectiv strategic din cauza apropierii de Palatul Victoria şi nu este permisă staţionarea. Înainte de a părăsi turnul, este însă timp să surprinzi ultimul gest al unui personaj care îşi continuă „drumul“, după care cercul se închide şi spectatorul este readus în spaţiul public.

MŢR este reconfigurat în acest spectacol ca un spaţiu eminamente urban, în care credinţele populare, costumele şi obiectele tradiţionale facilitează evadarea într-un univers miraculos. Creat cu un buget infim, spectacolul este în pericol de a dispărea, din lipsă de fonduri, în ciuda interesului arătat de public. Poate că MŢR va prelua Inside ca parte performativă a proiectelor sale, cu beneficiu pentru toată lumea – instituţie, public şi artişti. Ar fi o formă de deschidere către alte modalităţi de expunere decît cele clasice, care poate genera public prin reapropierea de spaţiul propriu-zis al muzeului (publicul vine la MŢR cu precădere pentru activităţi extramuzeale – cinematograful, clubul etc.).

Inside este o incursiune în partea miraculoasă a identităţii naţionale. După ce parcurgi acest traseu, înţelegi că orice realitate are doza ei de magie.

Oana Stoica este critic de teatru.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.