O perspectivă subiectivă asupra FNT 2015

Publicat în Dilema Veche nr. 612 din 5-11 noiembrie 2015
O perspectivă subiectivă asupra FNT 2015 jpeg

● Festivalul Naţional de Teatru, Bucureşti, 23 octombrie – 1 noiembrie.

Al doilea an din al doilea mandat de selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru pentru criticul Marina Constantinescu a adus o configuraţie a evenimentului care se apropie de ideea generală de „naţional“. Mă refer atît la selecţia spectacolelor – o varietate, stilistică şi tematică, de performance-uri, cu adresabilitate la fel de variată –, cît şi la evenimentele adiacente – expoziţii, conferinţe, lansări de carte – ce vizează teoria, analiza şi memoria teatrului. Pus sub semnul „conflictului“, FNT a invitat în secţiunea străină, alături de spectacolul suedez

, creat pe textul Gianinei Cărbunariu de Sofia Jupither, alte două spectacole care vorbesc despre realităţi agresive,

, regia Vladimir Pankov, coproducţie a Festivalului Internaţional de Teatru Cehov de la Moscova şi a Festivalului Internaţional de Teatru de la Edinburgh, şi

, regia Luk Perceval, produs de Thalia Theatre din Hamburg. Marina Constantinescu scrie în caietul-program al FNT despre „o lume agitată, frămîntată, tranşată de tot felul de conflicte, pericole, războaie, terorism, minciună, lene, ură, invidie, crimă“ , dar şi despre „o Românie halucinantă. Vie şi amorţită, europeană şi provincială, modernă şi conservatoare. Am văzut o Românie despre care, de fapt, nu prea vorbeşte nimeni“. Aici se remarcă o absenţă din FNT: aceea a spectacolelor care vorbesc exact despre această Românie. Facţiunea social-politică din teatrul românesc, cea care produce performance-uri care investighează realitatea locală, nu se regăseşte în această ediţie, deşi acolo ar fi fost de găsit spectacolele care se subsumau cel mai bine problematicii ridicate de selecţioner. 

Apoi, artiştii independenţi au înregistrat în ultimii ani cîteva succese notabile, de la chestionarea sistemelor trecute şi prezente la promovarea literaturii contemporane autohtone, dar continuă să fie o absenţă în evenimentele de anvergură (Premiile UNITER, FNT), unde excelenţa pare a fi observată doar în formatele performative clasice, eventual instituţionalizate, nu şi la demersurile care se construiesc în timp. Tendinţele artistice nu sînt luate în seamă, nu se valorizează direcţiile noi, valoarea apreciată este strict legată de discursuri individuale. Aceasta este o caracteristică a evenimentelor de top, tributare unei perspective asupra teatrului ce devine pe zi ce trece tot mai desuetă. Astfel, în FNT au fost prezente spectacole independente care se pot înscrie cu uşurinţă în tiparul

, ceea ce le diferenţiază fiind doar modul de producţie, nu conceptul. Unele dintre ele sînt excelente (

, regia Sînziana Stoican, la Unteatru) şi nu valoarea acestora este în discuţie, ci evitarea constantă a apropierii spectacolelor social-politice (unele discutabile ideologic) de fie¬furile teatrale. Nu cred că teatrul poate refuza/ignora spectacolele inconfortabile, nici că focusarea pe

poate opri inovarea teatrului la graniţa ţării. Şi nu este vorba doar despre FNT, ci despre întregul peisaj teatral românesc care se separă nu în buni şi răi, de stat şi independenţi, sau conservatori şi avangardişti, ci în cei care sînt atenţi la lumea contemporană şi cei care trăiesc într-un balon de sticlă. 

Dincolo de asta, FNT s-a constituit într-o imagine obiectivă a producţiei teatrale din ultimul an. Mi se pare mai puţin importantă valoarea spectacolelor şi mai mult ce teme şi stiluri sînt abordate. Care ne sînt nevoile, preocupările, neliniştile. Ce ne bucură sau dezgustă. Ce alegem azi cînd mergem la teatru. Desigur, viziunea este a artistului fără consultarea spectatorului, asta fiind o problemă cronică în artele spectacolului de la noi: lipsa de prospecţie privind nevoile (nu dorinţele) publicului, astfel încît între ceea ce se vede pe scenă şi spectator este de multe ori o fractură (cea pe care o identifică Marina Constantinescu în fragmentul citat mai sus). 

Ceea ce nu are FNT este o idee specifică în legătură cu „naţional“: o viziune proprie, lucidă, extrasă din toată realitatea performativă din România, incluzînd aici filonul social-politic şi al teatrului educaţional. Pe de altă parte, o selecţie locală mai restrînsă – în acest an, au fost 44 de spectacole – ar fi permis invitarea mai multor spectacole străine. Acesta este alt capitol discutabil: producţiile internaţionale sînt absolut necesare pentru cunoaşterea şi conştientizarea direcţiilor artistice din afara ţării, pentru a ieşi din perspectiva strîmtă a ţarcului propriu. Mi se pare mult mai important să vedem spectacole cu estetici şi tematici noi decît să vedem multe spectacole de aceeaşi factură, mai mult sau mai puţin reuşite. Şi aici e discutabil conceptul de „naţional“ la care face referire acest festival. „Naţional“ pare a fi sinonim doar cu o prezenţă exhaustivă, nu cu o perspectivă asupra tendinţelor artistice naţionale în raport cu nevoile publicurilor.

Pentru mine, a fost importantă zona teoretico-analitică şi de memorie a teatrului (cărţi, expoziţii, proiectul Cristinei Modreanu & Co de resuscitare a istoriei Teatrului de Comedie –

etc.), un inventar al activităţii extra-scenice, importantă mai ales pentru specialişti. Despre o parte dintre spectacolele selecţionate în FNT am scris deja. Altele vor face obiectul unor articole viitoare. Iar pe unele nu le-am văzut din cauza programului aglomerat. De ceva vreme, oferta culturală este în creştere, pe de o parte datorită dezvoltării normale a industriilor creative, pe de altă parte datorită candidaturilor la Capitala Culturală 2021 pe care le-au depus nu mai puţin de 14 oraşe româneşti. Prin urmare, numărul evenimentelor culturale a explodat, deşi, deocamdată, publicul este acelaşi. Dezvoltarea publicului este imperios necesară, dar şi asta este o altă (foarte lungă) discuţie, care include atît strategii pentru atragerea spectatorilor, cît şi schimbări la nivel social-economic (de la orarul de noapte al mijloacelor de transport în comun pînă la creşterea nivelului de trai). 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Ștefănescu, A. Bulboacă

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi