Mult prea mult─â fericire

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Mult prea mult─â fericire jpeg

ÔŚĆ Minunata lume nou─â, dup─â Aldous Huxley, traducerea, dramatizarea ┼či regia: Catinca Dr─âg─ânescu. Cu: Camelia Pintilie / Oana Predescu, Alexandru Popa / Mihai Mitrea, Dan Pughineanu, Mircea B─âlu╚Ť─â, Andreea Hristu / Ana Udroiu, Ovidiu U╚Övat, Bogdan Nechifor, Dana Marineci / Loredana Cosovanu, Mihaela Trofimov / Iulia Samson. Decorul: Andreea Negril─â. Costumele: Elena Gheorghe. Muzica original─â: Silent Strike. Mi╚Öcarea scenic─â: Simona Deaconescu. Light design ╚Öi video: Dan B─âsu. Asistent regie: Alina Dum. Teatrul Excelsior. 

Odat─â ce nostalgia dictaturilor a reap─ârut pe fundalul unui capitalism falimentar, cu viralizarea unor formule de guvernare iliberale, ale c─âror derapaje autoritariste s├«nt, deocamdat─â, ├«nfierate doar din v├«rful buzelor, arti┼čtii ┼či-au reamintit literatura distopic─â. 1984 de George Orwell, Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, Povestea slujitoarei de Margaret Atwood, Procesul de Franz Kafka, C─âl─âtoriile lui Gulliver de Jonathan Swift au reap─ârut ├«n teatru ┼či film, ca premoni┼úii ale lumii contemporane. Teatrul Excelsior, al c─ârui repertoriu pentru publicul t├«n─âr con┼úine c├«teva titluri importante din literatura universal─â (├Ämp─âratul mu┼čtelor, Hamlet, The History Boys, Aventurile lui Tom Sawyer), a inclus ├«n aceast─â stagiune ┼či Minunata lume nou─â de Aldous Huxley, ├«n viziunea regizoarei Catinca Dr─âg─ânescu.

Minunata lume nou─â este o variant─â co┼čmaresc─â a unui capitalism decrepit combinat cu o tehnologizare sc─âpat─â de sub control, din care rezult─â o umanitate dezechilibrat─â, care ├«┼či pierde con┼čtiin┼úa ┼či emo┼úia, devenind manipulabil─â de c─âtre ┼či ├«n interesul unui liderus maximus abscons. Controlul genetic ┼či robotizarea genereaz─â o societate stratificat─â, ├«n care calitatea biologic─â face diferen┼úa. Yuval Noah Harari anticipeaz─â ├«n cartea sa, Homo deus. Scurt─â istorie a viitorului, dac─â nu o apocalips─â a umanit─â┼úii, atunci m─âcar un viitor ├«ngrijor─âtor ├«n ceea ce prive┼čte efectul tehnologiei ┼či al controlului genetic asupra omenirii, confirm├«nd astfel, la peste 80 de ani distan┼ú─â, temerile intuitive ale lui Huxley. Unul dintre efectele posibile pe care le preconizeaz─â Harari este reapari┼úia claselor sociale, dominan┼úa perfec┼úiunii biologice (ceea ce poate duce la epurarea celor imperfec┼úi), un haos al eticii ├«n condi┼úiile ├«n care, ├«ntr-o lume cu umanoizi ÔÇ×perfec┼úiÔÇť ┼či robotiza┼úi, con┼čtiin┼úa va disp─ârea.

├Än Minunata lume nou─â, Aldous Huxley imaginase o form─â inventiv─â de control al popula┼úiei prin men┼úinerea acesteia ├«ntr-o stare de continu─â fericire. Cu ajutorul unui drog (soma) administrat obligatoriu, oamenii se aflau ├«ntr-o permanent─â mul┼úumire de sine, av├«nd tot ceea ┼či-ar fi putut dori. Dependen┼úa de fericire altereaz─â ├«ns─â percep┼úia realit─â┼úii, produce un retard al umanit─â┼úii (c─âci, dac─â nu mai e nimic de dorit, de c├«┼čtigat, de ob┼úinut, se produce autosuficien┼úa) ┼či uniformizeaz─â. Aceast─â stare for┼úat-pozitiv─â, dominat─â de un singur sentiment (se produce o form─â de terorism prin obligativitatea ca afectul s─â fie ÔÇ×arianÔÇť, f─âr─â alte adaosuri emo┼úionale), genereaz─â o societate artificial─â, cu indivizi lipsi┼úi de con┼čtiin┼ú─â, obedien┼úi, depersonaliza┼úi ┼či rudimentari ca afect ┼či mental. ├Äns─â cel mai grav atribut al fericirii, induse ┼či impuse, este c─â ea devine o arm─â. Emo┼úiile negative (triste┼úe, durere, furie, disperare, vinov─â┼úie etc.) au un rol important ├«n formarea identit─â┼úii umane, iar lipsa lor aseptizeaz─â individul, ├«l invalideaz─â. Anul├«nd emo┼úiile negative, autoritatea exercit─â asupra individului o form─â de agresiune. Practic, umanoizii ┼či Huxley s├«nt abuza┼úi prin men┼úinerea lor for┼úat─â ├«ntr-o stare de pozitivism.

rosencrantz foto 1 adi tudose jpg jpeg

├Än spectacolul de la Teatrul Excelsior, regizoarea Catinca Dr─âg─ânescu imagineaz─â un univers robotizat ┼či tehnologizat, ├«n care umanoizii cu profunzimea unor Barbie ┼či Ken (actorii func┼úioneaz─â bine ├«ntr-o coregrafie dinamic─â ce red─â multiplicarea depersonaliz─ârii), ni┼čte stereotipuri de gen cu personalitatea juc─âriilor sexuale, duc o existen┼ú─â monoton─â, uniformizat─â, pe care nu o percep ca atare, c─âci sim┼úul realit─â┼úii le-a fost atrofiat de drogul zilnic. O lume de nenum─âra┼úi Sophia (robotul umanoid) pe dos, adic─â oameni robotiza┼úi, men┼úinu┼úi ├«ntr-o stare de fericire t├«mp─â, care ├«i face u┼čor manipulabili ├«ntru gloria unui lider cu o personalitate la fel de steril─â. O lume cu o singur─â dominant─â (fericirea), o dictatur─â a artificialului, ├«n care fiecare are totul, mai pu┼úin pe sine, ┼či ├«n care to┼úi s├«nt ferici┼úi, dar nu ┼či diferi┼úi.

├Än spectacol, personajele circul─â cu biciclul electric (segway) ├«ntr-o variant─â futurist─â, s├«nt ├«mbr─âcate la fel, au acela┼či ton fals entuziast ┼či nu dep─â┼česc afectul unui preadolescent. ├Än ciuda (sau tocmai din cauza) evolu┼úiei tehnologice ┼či genetice, oamenii nu se maturizeaz─â emo┼úional (aici este o conexiune pe care regizoarea o face cu publicul-┼úint─â al teatrului produc─âtor, miz├«nd, ├«n scenele de confesiuni intime, pe modele de comunicare/rela┼úionare ale adolescen┼úilor). Rezult─â un univers steril, robotic, uniform ┼či muzical, c─âci regizoarea include muzica printre formulele de standardizare a vie┼úii. Muzica (crea┼úie Silent Strike) este aici o form─â de comunicare, control ┼či dominare, unul dintre instrumentele agresiunii oficiale, pentru c─â ┼či ea for┼úeaz─â/impune fericirea, iar artificialitatea ei se conecteaz─â cu cea a ├«ntregului univers distopic.

De la un punct ├«ncolo ├«ns─â, tot acest construct performativ devine monoton ├«ntruc├«t, pe de o parte, odat─â stabilit modelul, el nu mai evolueaz─â, ci se reproduce timp de trei ore, iar pe de alt─â parte, apari┼úia contrastului (s─âlbaticii, oponen┼úii regimului), care ar fi putut contrabalansa paradigma stabilit─â p├«n─â ├«n acel moment, nu este suficient de puternic─â, fiind marcat─â, paradoxal, de o doz─â mare de artificial (s─âlbaticii par la fel de conven┼úionali ca ÔÇ×ferici┼úiiÔÇť, doar c─â f─âr─â inten┼úie). Insertul din Shakespeare, cu scena balconului din Romeo ┼či Julieta, ca un contrapunct demonstrativ privind rolul emo┼úiilor, al artei ┼či g├«ndirii critice ├«n raport cu ├«ndobitocirea mult prea fericit─â, este prea lung ┼či monoton pentru a dinamiza formatul spectacular deja instalat. Spectacolul ajunge, involuntar, ÔÇ×o lume nou─âÔÇť ├«n sine, f─âr─â a mai avea for┼úa de a fi/genera ┼či comentariu critic. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Adi Tudose

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.