Jocurile foamei

Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Jocurile foamei jpeg

Foamea noastră cea de toate zilele. Text: Peca Ştefan; regia: Ana Mărgineanu, Radu Apostol; scenografia: Gabi Albu; coregrafia: Carmen Coţofană. Cu: Katia Pascariu, Sabrina Iaşchevici, Sebastian Marina, Vio­rel Cojanu, Raul Stănulescu (la vioară). Centrul de Teatru Educaţional Replika.

Regizorii Ana Mărgineanu, Radu Apostol şi dramaturgul Peca Ştefan au lucrat împreună în spaţii şi formule de producţie diverse. Printre altele, Mărgineanu şi Peca sînt autorii proiectului „Despre România, numai de bine“, o serie de spectacole care scanează realitatea provinciei (Poveşti adevărate complet inventate despre Baia Mare, Cinci minute miraculoase la Piatra Neamţ, Tîrgovişte de jucărie, Sfîntul din Sfîntu Gheorghe). Radu Apostol li s-a alăturat într-un alt proiect, In­side, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Cel mai recent spectacol al celor trei creatori, Foamea noastră cea de toate zilele, funcţionează ca un joc în care sînt chestionate probleme sociale şi artistice. Preferinţa artiştilor pentru folosirea jocurilor ţine nu numai de dinamizarea show-ului, ci şi de accesibilizarea subiectelor care ies astfel din sfera teoretică.

Foamea… este un show-cină în care 40 de spectatori participă la un traseu performativ presărat cu jocuri de societate prin care pot decide asupra modului în care continuă spectacolul. Aflat la intersecţia intervenţiei culturale cu teatrul documentar, Foamea… este inspirat din realităţile categoriilor defavorizate şi, după propria mărturie a autorilor, destinat acestora. Subiectul principal (aparent) tratează ceea ce titlul descrie: foamea la nivel global. Datele statistice arată o irosire uriaşă a mîncării în lumea civilizată în acelaşi timp cu înregistrarea foametei (malnutriţie şi moarte prin inaniţie) în zonele defavorizate. Două sute de milioane de tone de alimente sînt aruncate anual la gunoi, în timp ce, potrivit Naţiunilor Unite, 21.000 de persoane mor zilnic de foame la nivel mondial. Pe acest fundal (care nu este explicitat), spectacolul creează un personaj „real“ care încearcă o utopie: inventarea unei pastile care vindecă foamea. Septimiu Bazilescu Ariston are o aură mitologică: colaborator al americanilor, dar şi al lui Ceauşescu (cu care lucrează la raţionalizarea alimentelor, unul dintre coşmarurile comuniste), a avut o viaţă personală tumultuoasă. Legenda este amplificată de petele albe din biografia sa şi de un testament misterios la citirea căruia sînt invitaţi familia, prietenii şi publicul. Autorii i-au creat lui Bazilescu „credibilitate“, prezentînd în „materialitatea“ lor documente scrise, declaraţii audio şi video, martori (în mediul online există cîteva interviuri cu personalităţi reale – Mircea Toma, Corina Şuteu, Oana Pellea – care l-au „cunoscut“ pe Bazilescu). Personajul beneficiază de o existenţă validată din mai multe surse, iar asta „confirmă“ implicit şi munca sa la idealul eradicării foametei. Deja se ştie că, la finalul spectacolului, Bazilescu se dovedeşte a fi, totuşi, o ficţiune. Astfel, subiectul principal este în întregime ficţional. Documentarea reală făcută de creatorii spectacolului a vizat un alt subiect: oamenii care şi-au pierdut locuinţele în sectorul 4 din Bucureşti (chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate şi retrocedate). Cele două teme converg într-una generală, sărăcia, care apare în spectacol tangenţial în firul narativ principal şi în interludiile de rupere a convenţiei. Este însă acesta subiectul principal al spectacolului?

Se pare că nu. Constructul identitar al personajului Bazilescu este dublat de un construct performativ. Tema foametei este ficţionalizată într-o poveste cu iz telenovelistic: amoruri ilicite, drame familiale, spionaj, dictatori şi filantropi (şi cu actori buni: Sabrina Iaşchevici într-un rol de aristocrată snoabă, Sebastian Marina într-unul de alcoolic frustrat, Katia Pascariu este fata bună de la ţară, iar Viorel Cojanu, servitorul loial şi descurcăreţ, toţi atingînd asumat melodrama). Cu un personaj „real“ care se dovedeşte ficţional şi cu o temă documentată în realitate, dar deghizată gros într-o poveste hiperteatralizată, Foamea… pune în discuţie, de fapt, definirea şi instrumentele teatrului documentar în peisajul teatral general. Un scurt intermezzo în convenţia spectacolului prilejuieşte o dispută: teatrul documentar, social, independent versus teatrul oficial, conservator şi bugetat de stat. Ceea ce se confruntă sînt percepţiile asupra celor două tipuri de teatru, beneficiile fiecăruia şi instrumentele de lucru (în teatrul documentar, ficţiunea poate „juca“ realitatea sau o mistifică? Este nevoie de un realism „curat“ sau simbolurile aduc aceeaşi valoare artistică şi fără proba verităţii? Este mai important demersul/mesajul social decît autenticitatea reprezentării?). Tema teatralităţii în teatrul documentar se accentuează la final, cînd actorii strîng decorul şi îşi schimbă costumele la vedere, cu un firesc care deturnează atenţia publicului de la gestul în sine, iar scena cu personajele sale se transformă, din spaţiu de joc, în spaţiu de dezbatere. Practic, scena este deteatralizată şi actorii, degrevaţi de personaje, invită publicul la o discuţie despre spectacol. Teatrul dispare, lăsînd loc realităţii, ceea ce repune în discuţie relaţia dintre artă şi societate, modul lor simbiotic de existenţă, măsura în care „se hrănesc“ reciproc. De altfel, pe tot parcursul spectacolului, ieşirile regizate din convenţie, teatralitatea asumată a poveştii, identitatea „reală“ a ficţionalului Bazilescu fac ca focusul să fie exact pe delimitarea între documentar şi ficţional.

Anunţat ca o serie de zece reprezentaţii, cu posibilitate de reluare, Foamea… este un spectacol complex ca structură, cu un format accesibil, însă oarecum confuzant. Rămîne de văzut în ce măsură spectatorul percepe mizele spectacolului, dar şi aceste percepţii diferite ale receptorului se subsumează, la rîndul lor, temei centrale, a investigării relaţiei dintre documentar şi ficţiune.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.