Dansînd prin memorie

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Dansînd prin memorie jpeg

Tribute to Iris Barbura. Coregrafia: Beth Soll. Dansatori: Denisa Anastasiu, Raluca Adomnicăi, Carmen Mărgărit, Monica Agarici, Ana Mihai, Daiana Popescu, Cristian Danu, Dan Matei. Profesor responsabil: Doina Georgescu. Scenografia: Cristi Marin. Muzica: Marian Cîtu (Rufi). Documentare: Corina Cimpoieru, Igor Mocanu. Asistent producţie: Maggie Chiţoran. CNDB.

Dansul contemporan din România se zbate, deja de peste 25 ani, să cîştige public, spaţii, fonduri. Să fie recunoscut ca un element esenţial al culturii actuale. De la lupta pentru crearea şi menţinerea în viaţă a Centrului Naţional al Dansului, instituţie care a încurcat mulţi miniştri ai Culturii, şi pînă la educarea publicului – cultura contemporană nu se studiază în şcoală, abia în ultimii ani se discută, încă foarte puţin, despre literatura contemporană autohtonă –, coregrafii şi performerii români au avut de dus, în ultimul sfert de secol, mai multe bătălii. Lucrurile nu au fost deloc simple. Demersurile pentru înfiinţarea CNDB au fost aprige, lupta dusă an de an pentru bugetul instituţiei la fel, apoi lungul şir de negocieri de după pierderea sediului Centrului au implicat alte zbateri. Situaţia CNDB nu este roză nici acum, dar speranţele pentru viitorul lui sînt oarecum justificate acum, cînd Ministerul Culturii pare să sprijine instituţia.

Dacă CNDB are, în sfîrşit, perspective bune, situaţia la nivelul publicului stagnează. Desigur, comunitatea mică a dansului este loială şi frecventează cu asiduitate feluritele propuneri artistice ce vin dinspre coregrafi şi performeri. Numărul atelierelor de dans destinate unor publicuri diferite a crescut, astfel încît se formează încet un public cunoscător. Dar lucrurile sînt departe de a căpăta semnificaţii majore şi asta din cauza faptului că o mînă de artişti nu poate educa un public numeros căruia şcoala nu i-a trezit interesul, nu i-a format gustul şi nu l-a învăţat să decodeze limbaje artistice contemporane.

Una dintre problemele dansului contemporan local a fost că, pentru majoritatea publicului, acest tip de dans, care necesită instrumente diferite de creare şi receptare, pare să fi apărut de nicăieri. Şi această percepţie ţine tot de carenţele culturale de care se face vinovat învăţămîntul românesc. CNDB a demarat un program de recuperare a istoriei dansului contemporan autohton într-o formulă performativă, cu reconstituiri ale unor spectacole legendare (precum Ciocanul fără stăpîn al lui Stere Popescu) sau prin show-uri care conţin profilul performativ al unor artişti (Esther Ma­gyar, Trixy Checais, Lizica Codreanu, Floria Capsali, Vera Proca-Ciortea, Ioan Tugearu). Pentru aceste spectacole s-a lucrat cu elevi de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali“ din Bucureşti. Astfel, demersul scoate la lumină momente şi personalităţi ale dansului cu ajutorul tinerei generaţii, funcţionînd ca o lecţie performată atît pentru dansatorii-elevi, cît şi pentru spectatori. Şi unii, şi alţii află pentru prima oară – discuţiile postspectacol arată acest lucru – cine au fost a­ceşti coregrafi şi care este contribuţia lor la dezvoltarea noilor limbaje performative. Unii dintre ei au ajuns mai cunoscuţi în afara ţării decît acasă. În plus, fragmente din spectacolele lor şi stilurile de dans, recuperate prin acest program al CNDB, demonstrează că limbajul coregrafic din România a fost conectat, de-a lungul vremii, la avangarda dansului mondial.

Unul dintre episoadele acestui program o are ca subiect de investigaţie pe Iris Barbura (1912-1969), dansatoare şi coregrafă de avangardă, născută la Arad, cu studii în Germania, fondatoarea unui studio de dans contemporan la Bucureşti în 1939. Iris Barbura a lucrat la Teatrul Naţional din capitală cu Trixy Checais şi Vergiu Cronea, i-a fost profesoară Verei Proca-Ciortea, apoi a plecat la Berlin în timpul Războiului (1942), unde s-a alăturat suprarealiştilor şi a fost iubita lui Sergiu Celibidache. Odată cu plecarea în Statele Unite ale Americii (1951) – datorită unei legi care permitea emigrarea legală pentru cei surprinşi de război într-o altă ţară decît cea de origine, în care nu mai se puteau întoarce –, Iris Barbura predă dans într-un studio pe care îl amenajează singură. Stabilită în Ithaca, al cărei peisaj a fascinat-o, ea ţine cursuri acompaniată un timp de Vergiu Cronea. Una dintre elevele ei, Beth Soll, este cea care a creat un reenactment la CNDB, Tribute to Iris Barbura, un spectacol cu geometrii coregrafice şi grupuri fluente care alunecă unele într-altele. Beth a creionat însă şi un context naţional pentru profesoara sa, aducînd în spectacol dansuri româneşti pe care Iris nu le-a experimentat pe scenă, dar care conferă acum profunzime profilului ei, întrucît fac parte din lumea magică – percepţia americană, a lui Beth – din care venea coregrafa şi a cărei nostalgie a purtat-o pînă la moarte. Costumele au fost şi ele lucrate după schiţele lui Iris, stilizate, cu jocuri de volume şi forme, avînd modele cu motive româneşti, cusute la maşină.

CNDB a publicat o broşură despre acest spectacol, cu informaţii despre viaţa şi activitatea artistică a lui Iris Barbura, obţinute în timpul documentarii de către Corina Cimpoieru şi Igor Mocanu, un instrument util pentru spectator, mai ales că informaţiile despre coregrafă sînt extrem de puţine în mediul online. Fotografia de pe coperta broşurii este din timpul cursurilor ţinute de Iris în Ithaca şi o înfăţişează pe coregrafă împreună cu elevele sale, inclusiv Beth Soll, într-o poziţie de dans recognoscibilă în spectacol.

Tribute to Iris Barbura reconfigurează amintirile lui Beth Soll despre profesoara sa, redescoperind/relevînd în acelaşi timp stilul şi viziunea sa asupra dansului, dar creionînd şi un portret subiectiv şi întrucîtva intim al artistei. Spectacolul este exact ceea ce spune şi titlul lui, un tribut adus de o elevă celei care a format-o în arta dansului şi i-a fost mentor. Iris Barbura s-a sinucis la 57 de ani, pe fondul unei depresii, aruncîndu-se de pe Triphammer Bridge într-unul din defileurile pe care le plăcea atît de mult. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Usurelu

Dansînd prin memorie jpeg
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.