Dans. Identitate. Concept

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Dans  Identitate  Concept jpeg

ÔŚĆ Romanian Dance Showcase (28 aprilie ÔÇô 4 mai), Centrul Na┼úional al Dansului Bucure┼čti 

Dup─â ce a sc─âpat ÔÇô a c├«ta oar─â? ÔÇô de pericolul dispari┼úiei (prin comasarea cu institu┼úii de spectacole cople┼čitoare ca anvergur─â, formul─â institu┼úional─â ├«n care era previzibil c─â-┼či va pierde identitatea, prin urmare ┼či capacitatea de reprezentre a dansului contemporan), Centrul Na┼úional al Dansului Bucure┼čti are o activitate de-a dreptul frenetic─â. Nevoia de a demonstra, sie┼či, comunit─â┼úii dansului, autorit─â┼úilor finan┼úatoare (care ├«nc─â nu au rezolvat situa┼úia sediului, CNDB activ├«nd ├«ntr-un spa┼úiu ├«nchiriat, frumos, dar mic), c─â e viu ┼či mi┼čc─â, a produs, de la ├«nceputul acestui an, trei evenimente de anvergur─â: prima edi┼úie a Festivalului ÔÇ×Like CNDBÔÇť, Zilele Dansului Polonez (ca partener al Institutului Polonez) ┼či Romanian Dance Showcase. Despre cel din urm─â, curatorul s─âu, Iulia Popovici, afirm─â c─â este o celebrare a solidarit─â┼úii (comunit─â┼úii dansului), care a dus, anul trecut, la salvarea CNDB din comasarea cu Opera Na┼úional─â ┼či Opereta.

Cu ┼čapte zile pline de spectacole, Showcase-ul a oferit invita┼úilor str─âini (critici ┼či curatori ai unor festivaluri din centrul ┼či estul european) imaginea eclectismului din performance-ul ┼či dansul contemporan rom├ónesc, f─âr─â inten┼úia unui best of. S-au adunat hituri mai vechi (Realia (Bucure┼čti ÔÇô Beirut), Cvartet pentru lavalier─â, After All, Pretend We Make You Happy, Dance a Playful Body sau O istorie fizic─â ÔÇô spectacolul reziden┼úilor de la C─âminul ÔÇ×Moses RosenÔÇť), mai noi (revela┼úia absolut─â a anului trecut ÔÇô Parallel, care a ob┼úinut un premiu UNITER pentru debut, ex aequo Lucia M─ârneanu ┼či Leta Popescu, ┼či care, datorit─â afluen┼úei de public, a oferit o a doua reprezenta┼úie ├«n Showcase sau Lay(ers) al Cristinei Lilienfeld) ┼či premiere. Imaginea desprins─â este eterogen─â, cu formule performative ┼či limbaje coregrafice diverse ┼či cu o preocupare declarat─â pentru identitate (artistic─â, sexual─â, social─â, revelat─â ┼či recuperat─â prin memorie). Se observ─â, de asemenea, dominarea temei asupra dramaturgiei (tema refuz─â de multe ori dramaturgia, se afirm─â exploziv). Performance-ul, ca estetic─â, a fost introdus ├«n Showcase nu numai datorit─â afinit─â┼úilor de limbaj ┼či a coabit─ârii simbiotice cu dansul contemporan (situa┼úie valabil─â ┼či pe plan interna┼úional), dar ┼či a imposibilit─â┼úii de a discerne ├«ntre ele pe scena rom├óneasc─â. Priva┼úi mul┼úi ani de informa┼úii despre noile estetici ┼či de posibilitatea de a le exersa, arti┼čtii rom├óni au asimilat, dup─â 1989, cu aviditate, noile limbaje coregrafice ┼či performative, pe care le-au dezvoltat ├«mpreun─â, chiar abstractizat ┼či hiperconceptualizat (nondans, postdans).

Cum despre parte important─â din spectacolele prezentate am scris deja la vremea lor (spectacolul biografiei performative a lui Fairid Fairuz, Realia (Bucure┼čti ÔÇô Beirut), Cvartet pentru lavalier─â ÔÇô o instala┼úie a sufoc─ârii individualit─â┼úii sub presiunea globalului, After All, Pretend We Make You Happy ÔÇô o analiz─â a modalit─â┼úilor de expresie performativ─â, Dance a Playful Body ÔÇô o serie de st─âri ale corpului pur, dansul ca reactivare a memoriei ├«n O istorie fizic─â ┼či Parallel ÔÇô noul psalm al fiicelor dezmo┼čtenite pentru p─ârin┼úii f─âr─â de corp), m─â voi referi strict asupra noilor produc┼úii, unele ├«n premier─â.

Lay(ers) este o dezidentificare. Cristina Lilienfeld se dezbrac─â de straturi succesive de piele, ├«n c─âutarea eului genuin. Corpul gol al dansatoarei sufer─â un proces de purificare abraziv─â, pielea este sp─âlat─â, frecat─â, r─âzuit─â cu nisip, p├«n─â la s├«ngerarea ego-ului. ├Än singur─âtatea lui, corpul se autoanalizeaz─â, sim┼úurile se ascut ┼či ├«nregistreaz─â, ca un seismograf, fiecare pulsa┼úie. Lay(ers) este un spectacol despre c─âutarea de sine, convulsiv─â, torturant─â, care las─â ├«n urm─â r─âni ┼či g├«nduri noi, despre pielea care filtreaz─â emo┼úiile, le catalizeaz─â, despre limitele fiin┼úei, care coincid cu cele ale senzitivit─â┼úii.

Tot ├«n zona identit─â┼úii, Piesa cu responsabilitate limitat─â se constituie ├«ntr-o explorare reciproc─â a universurilor creative ale celor doi performeri (Cosmin Manolescu ┼či Mihaela Dancs,) ├«ntr-o cheie ludic─â, ironic─â ┼či autoironic─â, sub pretextul unei audi┼úii pentru un coregraf imaginar (tot despre explorarea biografiei performative a altuia este vorba ┼či ├«n mai vechiul After All, ├«n care Carmen Co┼úofan─â anlizeaz─â universul coregrafic al Vavei ┼×tef─ânescu). Elemente de biografie profesional─â se transfer─â de la unul la altul, oferind teren pentru reinterpret─âri ┼či av├«nd ca rezultat evolu┼úia personal─â ├«ntr-un context performativ nou. Costume ┼či recuzit─â folosite de Cosmin Manolescu ├«n spectacolele sale s├«nt reutilizate de Mihaela Dancs cu instrumentarul performativ propriu. Utilizarea biografiei celuilalt ├«n estetica personal─â se dezvolt─â ├«n rama a┼ča-numitei ÔÇ×metode FieroiuÔÇť (formul─â de construc┼úie coregrafic─â a coregrafului Florin Fieroiu), ceea ce permite o permanent─â distan┼úare ironic─â fa┼ú─â de propria biografie, dar ┼či fa┼ú─â de demersul coregrafic ├«n sine, ┼či asta ofer─â spectacolului dezinvoltura lipsei unei mize ÔÇ×├«nalteÔÇť. A te juca cu tine ┼či cu altul f─âr─â s─â ┼úinte┼čti un mesaj puternic pare un lux ├«n performance-ul contemporan pe care Manolescu ┼či Dancs ┼či-l permit.

Mult mai implicat─â social este premiera Institute of Change/carte blanche, care pune problema relevan┼úei identit─â┼úii de gen ├«n societatea contemporan─â (tematic─â similar─â cu cea din Parallel). Performance-ul dinamiteaz─â concep┼úiile rigide, promoveaz─â eliberarea eului de rigorile conven┼úiilor sociale ┼či de prejudec─â┼úi. Ce identific─â femeile, ce define┼čte b─ârba┼úii? ├Än ce mod schimbarea identit─â┼úii sexuale produce o muta┼úie esen┼úial─â ├«n personalitate? Imagin├«nd un laborator ├«n care sexul se schimb─â la fel de simplu ca frizura, Paul Dunca ┼či colegii s─âi (figuri ┼či corpuri uluitoare ÔÇô Carmen Co┼úofan─â, Maria Mora, Ada Mu┼čat, Cristian Neagoe, Dionisie Lupu) arunc─â o provocare: c├«┼úi dintre noi am fi tenta┼úi s─â ne reinvent─âm, dac─â schimbarea de sex ar fi facil─â? Explorarea celuilalt sex ┼či a altor tipuri de sexualitate flexibilizeaz─â grani┼úa ├«ntre feminin ┼či masculin, dar ┼či ├«ntre reticen┼ú─â ┼či aventur─â, ├«ntre prejudecat─â ┼či eliberare, ├«ntre ego ┼či conven┼úie social─â. Publicul este luat ostatic pentru a fi eliberat de limitele autoimpuse. R─âpitorii eliberatori s├«nt corpuri androginizate ┼či chipuri depersonalizate, pigmentate cu musta┼úa protestar─â care a cuprins lumea ├«n urm─â cu c├«teva luni. ├Änc─â work in progress, Institute of Change/carte blanche se ├«ncheie, deocamdat─â, cu alt─â distrac┼úie mondial─â ÔÇô quiz-ul, unul real, care provoac─â, cel pu┼úin la nivel de inten┼úie, un schimb de energie sexual─â.

Ce se vede clar pe scena rom├óneasc─â de dans ┼či performance este o acut─â nevoie de identificare (valabil─â ┼či pentru CNDB), de pozi┼úionare personal─â ├«n raport cu o mas─â supus─â conven┼úiei, amorf─â ┼či apatic─â, ├«nchis─â ├«n propriile prejudec─â┼úi, mai mult din comoditate dec├«t din convingere. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Institute of change, A. U┼čurelu

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.