Comedia morţilor

Publicat în Dilema Veche nr. 625 din 11-17 februarie 2016
Comedia morţilor jpeg

Recviem de Matei Vișniec; regia: Alexandru Dabija; scenografie: Irina Moscu; cîntece: Ada Milea; coregrafie: Florin Fieroiu. Cu: Marius Rizea, Gavril Pătru, Ioan Andrei Ionescu, Afrodita Androne, Mihai Calotă, Mihai Munteniţă, Lucian Iftime, Cristian Bota, Nicholas Cațianis, Eduard Cîrlan, Sorin Dobrin, Ștefan Huluba, Emilian Mârnea, Mihai Niță, Mihai Nițu, Vladimir Purdel, Andrei Redinciuc, Alec Secăreanu, Andrei Seușan, Ionuț Toader, Alexandru Voicu. TNB.

Unul dintre lucrurile care îmi plac la Alexandru Dabija este modul serios în care tratează cu umor subiectele „grele“. Regizorul se apropie prin comic de „marile probleme ale omenirii“ – religie, moarte, patrie –, are o nativă antipatie faţă de pioşenie şi un refuz consecvent al snobismului performativ. Asta nu înseamnă că Dabija bagatelizează subiectele grave sau că le tratează superficial, ci că preferă accesabilitatea discursului dramatic şi umorul în dauna filozofării cu ştaif, patos şi eventual ţîfnă. Impietatea regizorului desacralizează şi subiectul, şi atitudinea generală faţă de acesta, căci Dabija detestă în egală măsură melodrama şi preţiozitatea. Spectacolele sale au un tragic ţîşnit dintr-un rîs cinic, dar gîlgîitor, care pişcă.

Aşa s-a apropiat şi de piesa lui Matei Vişniec – Recviem (publicată în volumul Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Editura Aula, 2001 şi în antologia Omul din cerc, Editura Paralela 45, 2011), un poem despre război în care Generalul şi armata sa de cadavre pregătesc parada Morţilor Patriei, mulţi şi de multe feluri: cei împuşcaţi în inimă, decoraţii, morţii de frică, cei ce se ascund ca să nu fie ucişi, executaţii pentru trădare sau pentru dezertare, dispăruţii, morţii în erecţie, cei care mai cred sau nu în victorie. Categoriile de cadavre sînt diverse şi prezintă succint o societate a războiului. Textul lui Vişniec pune problema modului în care este gestionată memoria războiului, o memorie dezumanizată, care creează tipologii (ceea ce e personal se dizolvă în general) şi produce eroizări în masă. În procesul de arhivare (memorizare), tragedia este colectivă şi absolută.

O altă temă a piesei este societatea morţilor care recreează lumea celor vii. Tarele umane trec dincolo de fiinţă: moartea este oglinda vieţii, de la care împrumută micile şi marile mizerii (invidii, laşitate etc.). Soldaţii lui Vişniec nu trăiesc nici o epifanie după moarte, pur şi simplu o iau de la capăt cu „viaţa“.

În spectacolul de la Teatrul Naţional din Bucureşti, Dabija îşi apropriază ambele teme în stilu-i caracteristic. În cafeneaua Chez Vishniec, Morţii Patriei, răspîndiţi pe cele trei etaje ale schelăriei metalice din fundalul scenei, par blocaţi în Purgatoriu. Scenografa Irina Moscu a construit un bistrou cochet în care cadavrele soldaţilor se materializează din galantare (spaţiu-metaforă pentru dramaturg şi text). Doar la final, nota boemă (şi ironică) dispare odată cu bistroul, lăsînd locul unui cîmp de luptă – cimitir. Pe parcursul spectacolului, referinţele concrete sînt permanent relativizate, de la soldaţii români în decor franţuzesc, la uniformele militare care parcurg cronologic istoria conflictelor din secolul al XX-lea pînă în prezent, inclusiv terorismul (arabii kamikaze). Dabija actualizează tema războiului, de la general la general care se produce acum, fixînd nu evenimente, ci problematici identificabile în contemporaneitate.

O altă caracteristică a spectacolului este umanizarea personajelor simbolice. Morţii Patriei se materializează, devin „cărnoşi“. Nu li se dă în spectacol mai mult timp decît în text, dar li se dă consistenţă, inclusiv Mamei „tuturor fiilor“ (cum cînta Ada Milea în „Rodica“) ce bîntuie prin toate războaiele. Se produce şi o vulgarizare a războiului în sensul aducerii lui într-un cotidian banal. Este cazul tonomatului din care, printre hiturile ABBA şi Mary Hopkin, se aud şi vocile dispăruţilor pe cîmpul de luptă. Introduci o monedă şi vorbeşti cu cine vrei – o parodie de spiritism, lipsită complet de misticism sau magie, un fel de comerţ al memoriei în care se cumpără (imaginea de) eroi. Şi maşina de tocat istoria (armatele, mai precis cadavrele soldaţilor) este tot o sugestie a consumului, de astă dată la nivel macro – istoria înghite individul (tuşă la Pink Floyd şi The Wall). Nu întîmplător, Stalin este cel care învîrteşte manivela. Există o tripletă: Lenin, Stalin, Troţki, un personaj de grup format din individualităţi celebre, contrapunct la Morţii Patriei, personaj de grup cu individualităţi anonime. Cei trei joacă twister şi se ciorovăiesc în legătură cu cina, sînt demitizaţi astfel prin reducţie la personaje casnice, dar sinistroşenia lor, edulcorată de comic, iese la iveală prin tocarea cadavrelor soldaţilor cu aceeaşi „candoare“ cu care discută despre spălatul vaselor. Datul prin maşina de tocat este o treabă casnică, aşa că Dabija trimite istoria la bucătărie. La fel este în cazul flotei de zeppeline, de fapt banale corpuri de iluminat (par a fi din hîrtie de orez, ca abajururile de la Ikea). Asta este valoarea reconvertită a istoriei: orice grozăvie ajunge bun de consum.

Trupa de actori funcţionează bine, ca un batalion de luptă. Se detaşează Marius Rizea în Generalul bonom, tătucul companiei, manipulant şi manipulabil, şi Gavril Pătru, care face o adevărată creaţie vocală în rolul Intendentului, alături de Lucian Iftime (un Stalin care seamănă cu Nikita Mihalkov), Mihai Munteniţă (un Lenin cu capul în nori) şi Mihai Calotă (un Troţki agitat şi acid). Muzica Adei Milea (colaborator constant al regizorului de ceva vreme) dă spectacolului o notă de musical de război, accentuînd comicul noir. Ca în toate spectacolele sale, Ada Milea construieşte universul sonor în relaţie directă cu regia, astfel încît, deşi are o personalitate puternică şi o amprentă uşor detectabilă, muzica ei se încorporează în show, îl coagulează şi îl susţine, îi accentuează savoarea, nu este un element distinct şi distant.

Recviemul lui Dabija este un spectacol haios despre tiparele în care arhivăm memoria războaielor, dar şi mai mult, este o şarjă despre micile metehne umane de care nu scăpăm nici dincolo de moarte.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: F. Ghioca

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.