Ce ni se spune c├«nd ni se vorbe┼čte

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Ce ni se spune c├«nd ni se vorbe┼čte jpeg

ÔŚĆ Noi nu, niciodat─â, regia: Olivia Grecea, dramaturgia: Petro Ionescu, scenografie: Gabor Zsofi. De/cu: Alexandra Caras, Radu Dogaru, Paula Rotar ╚Öi Cosmin St─ânil. Reactor de crea┼úie ┼či experiment, Cluj. Proiect finan╚Ťat de AFCN. 

Parte din proiectul ÔÇ×Corp ┼či discurs ├«n mediaÔÇť, ini┼úiat de Reactor de crea┼úie ┼či experiment din Cluj, spectacolul Noi nu, niciodat─â identific─â diferite ÔÇ×re┼úeteÔÇť de discurs ├«n spa┼úiul public, de la politic la divertisment, ┼či ├«n spa┼úiul personal, pe vertical─â, de la p─ârin┼úi/profesori c─âtre copii/elevi, ┼či pe orizontal─â, ├«ntre actan┼úi de acela┼či tip. Structuri discursive manipulatorii s├«nt prezentate ├«ntr-o arhitectur─â dramaturgic─â ce parcurge istoria postcomunist─â a Rom├óniei, v─âzut─â din perspectiva a ceea ce ne spunem / ni se spune.

Creat ca un colaj din fragmente de emisiuni TV, cuv├«nt─âri politice ┼či enun┼úuri tipizate din sfera familial─â sau a ┼čcolii, spectacolul demonstreaz─â nu doar prizonieratul auditoriului ├«n cu┼čca discursurilor standardizate, ci ┼či toxicitatea canalelor de comunicare, care provoac─â dependen┼ú─â ÔÇô televiziunea, Internetul, re┼úelele sociale (adic┼úia de tehnologie pare a fi incurabil─â). S├«nt c├«teva puncte ├«n care toate firele narative converg: imposibilitatea de a distinge ├«ntre adev─âr ┼či manipulare (a┼ča-numita er─â post-adev─âr), ajustarea comportamentului individual ├«n func┼úie de discursurile dominante ├«n societate, marginalizarea celor care nu se aliniaz─â standardului, pe scurt, variate forme de inducere ┼či valorizare a obedien┼úei la nivel social. Contextul acestei aserviri subtile a popula┼úiei este dat de lipsa g├«ndirii critice: nu ┼čtim s─â analiz─âm informa┼úiile care ni se ofer─â, nu le verific─âm ┼či nu le dezbatem, nu le extragem din ├«nveli┼čul emo┼úional (o scen─â construit─â ca teatru-sport, pe principiile improviza┼úiei, arat─â formule de argumentare manipulatorii, unul dintre elementele de baz─â fiind apelul la emo┼úie). Spectacolul demonstreaz─â incapacitatea general─â de reflec┼úie pe marginea unor informa┼úii, ca urmare a unui sistem de educa┼úie aflat ├«n picaj, care nu ofer─â instrumentele de naviga┼úie ├«ntr-o realitate complex─â.

Decorul (autor Gabor Zsofi) arat─â ca un platou de televiziune ├«n care cei patru actan┼úi preiau ┼či deruleaz─â rapid personaje ┼či situa┼úii generice: pre┼čedin┼úii postrevolu┼úionari ai Rom├óniei, vedete de televiziune ┼či tipologii din masa necritic─â; manipulatori, voluntari sau involuntari, ┼či manipula┼úi, con┼čtien┼úi de situa┼úia lor sau inocen┼úi. Actorii Alexandra Caras, Radu Dogaru, Paula Rotar ╚Öi Cosmin St─ânil─â, co-autori ai spectacolului (materialul dramatic la care au contribuit este prelucrat ┼či organizat de Petro Ionescu), joac─â pe dou─â coordonate, a adres─ârii directe c─âtre spectator, de pe pozi┼úie egal─â cu el, ┼či a caricaturiz─ârii, cu m─âsur─â, a personajelor ┼či tipologiilor, f─âr─â s─â le duc─â ├«n derizoriu, dar suficient c├«t s─â ob┼úin─â deta┼čarea care permite o perspectiv─â critic─â asupra acestora. Este un joc excelent, pe muchie, dinamic ┼či (auto)ironic. Regizoarea Olivia Grecea a avut intui┼úia de a nu plusa excesiv ├«n satir─â, l─âs├«nd s─â se ├«ntrevad─â poten┼úialul toxic al acestor personaje ┼či situa┼úii. De asemenea, tot ei i se datoreaz─â componenta ludic─â a spectacolului, o structur─â coral─â, fragmentar─â, care alterneaz─â modalit─â┼úile de expresie (povestire/interpretare, muzic─â live, improviza┼úie aparent─â etc.) ┼či genereaz─â dinamic─â (chiar dac─â exist─â unele lungimi ce puteau fi evitate, precum calupurile din emisiuni TV, care devin repetitive).

rosencrantz foto 2 andra salaoru jpg jpeg

Independent, activitate, precaritate

Reactor este un spa┼úiu clujean deschis ├«n 2014 de doi actori, Oana Mardare ┼či Doru Talo┼č, ┼či care serve┼čte ca loc de practic─â ┼či reprezentare pentru tineri arti┼čti. Menirea lui este, ├«n primul r├«nd, utilitar─â, ├«n condi┼úiile ├«n care absolven┼úii ┼čcolilor de teatru au ┼čanse minime s─â lucreze ├«n institu┼úii de stat, iar ├«n afara acestora exist─â pu┼úine locuri disponibile, fondurile pentru produc┼úie se ob┼úin cu greutate, ├«n mare parte prin concursurile de proiecte culturale derulate de AFCN. Efectele Reactorului au fost bune, o serie de spectacole create aici vorbesc despre genera┼úia t├«n─âr─â ┼či problemele ei, publicul a fost c├«┼čtigat, iar spa┼úiul a devenit important ├«n via┼úa cultural─â clujean─â ┼či cunoscut la nivel na┼úional. Se simte acum nevoia trecerii ├«ntr-o nou─â etap─â, de dezvoltare a mijloacelor artistice. Spectacolele lor se bazeaz─â pe documentarea pe un subiect, organizat─â ca scenariu sau fic┼úionalizat─â, cu o spectaculozitate minimalist─â (Deta┼čat ÔÇô clivajul dintre miraj ┼či realitate pe pia┼úa muncii din Germania din perspectiva muncitorilor rom├óni; Refugii ÔÇô evacu─ârile for┼úate ale persoanelor f─âr─â ad─âpost etc.). Riscul este ca spectacolele s─â fie estetic asem─ân─âtoare, ├«n sfera unui jurnalism performat. Motivul principal care genereaz─â aceast─â situa┼úie ÔÇô care este vizibil─â ├«n mare m─âsur─â ├«n ├«ntreg teatrul independent ÔÇô este precaritatea arti┼čtilor independen┼úi, condamna┼úi s─â ├«┼či consume energia mai degrab─â pentru ob┼úinerea fondurilor dec├«t pentru creativitate. ├Än lipsa vreunui mecanism prin care statul s─â aloce fonduri regulate asocia┼úiilor culturale independente, dup─â o perioad─â ├«n care acestea au derulat constant programe benefice pentru comunitate, astfel ├«nc├«t ele s─â poat─â avea un minim de predictibilitate ├«n activitate ┼či s─â se produc─â o despov─ârare financiar─â, arti┼čtii independen┼úi ajung s─â ┼či reproduc─â mimetic mijloacele teatrale. ├Än plus, arti┼čtii de la Reactor s├«nt foarte tineri ┼či lucreaz─â preponderent unii cu al┼úii, dar pentru dezvoltarea creativ─â este necesar contactul (┼či) cu alte personalit─â┼úi, procedee de lucru, viziuni, stiluri. ├Än spectacolele realizate cu regizori invita┼úi precum Drago┼č Mu┼čoiu (M.I.S.A. p─ârut) ┼či David Schwartz (Miracolul de la Cluj), spectaculosul scenic, f─âr─â fie material (c─âci precaritatea este aceea┼či), s a v─âzut ├«n inventivitatea dramatic─â. Dar a┼ča cum arti┼čtii de la Reactor ┼či-au construit singuri contextul ├«n care s─â experimenteze ┼či ┼či-au procurat singuri mijloacele de produc┼úie, tot singuri ├«┼či vor asigura ┼či premisele de dezvoltare creativ─â. Am ├«ncredere ├«n ei. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Salaoru

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.