Care-i faza cu M*A*S*H?

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Care i faza cu M*A*S*H? jpeg

● Anul dispărut. 1996 de Peca Ştefan, regie: Ana Mărgineanu, scenografie: arh. Gabi Albu, coregrafie: András Lóránt, asistent coregrafie: Deak Orsolya, video-design: Cinty Ionescu, sound-design: Cinty Ionescu şi arh. Gabi Albu. Cu: Aida Avieriţei, Cătălina Bălălău, Emanuel Becheru, Sabina Brânduşe, Nora Covali, Valentin Florea, Corina Grigoraş, Ecaterina Hâţu, Florin Hriţcu, Dragoş Ionescu, Andrei Merchea Zapotoţki, Sonia Teodoriu. Platforma Internaţională de Teatru #5. Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. 

Ana Mărgineanu şi Peca Ştefan au cartografiat România în ultimii zece ani, în două proiecte performative seriale, Despre România, numai de bine şi Trilogia anilor dispăruţi. Primul conţine mai multe spectacole care radiografiază oraşe: Poveşti adevărate complet inventate despre Baia Mare, 5 minute miraculoase în Piatra Neamţ, Tîrgovişte de jucărie, Sfîntul din Sfîntu Gheorghe şi, cel mai recent, Timişoara. Capăt de linie, care va avea premiera pe 2 decembrie, la Teatrul Naţional din Timişoara.

Proiectul Anul dispărut a început în 2015, la Teatrul Mic din Bucureşti, cu Anul dispărut. 1989, a continuat la Piatra Neamţ cu Anul dispărut. 1996 (2016) şi s-a încheiat, tot la Mic, cu Anul dispărut. 200/7 (2017). Este un demers performativ, intensiv şi de anduranţă, de recuperare a memoriei, colective şi individuale, din anii postcomunişti, pentru a înţelege atît ceea ce am făcut şi ni s-a întîmplat fiecăruia dintre noi şi tuturor laolaltă, cît şi cum ne-au influenţat toate lucrurile acestea. Cum memoria funcţionează dinspre prezent înspre trecut, spectacolele din Trilogia anilor dispăruţi oferă perspective analitice, la rece, asupra trecutului recent. Întreaga Trilogie a fost prezentată, în octombrie, la Bucureşti, în cadrul Platformei Internaţionale de Teatru, curatoriată de Cristina Modreanu, alături de primele două spectacole dintr o altă serie, Jurnalele de România (Sfîntu Gheorghe şi Constanţa), realizată de regizoarea Carmen Lidia Vidu, care scanează, de asemenea, identităţile oraşelor prin poveşti personale. Astfel, Platforma s-a concentrat la această ediţie, a cincea, pe analiza istoriei recente şi a prezentului din perspectivă subiectivă şi la scară „mică“, individuală, în contrast cu eroizările şi festivismul care ne-au sufocat anul acesta. Prin urmare, tema Platformei a fost formulată ca „istoria cu i mic“. Aşa am recuperat anul 1996, reprezentativ pentru decada a noua, prezentat în spectacolul nemţean din Trilogia anilor dispăruţi. Construit după formula celorlalţi Ani, spectacolul are trei scene mari (una din teatru, alta din oraş, ultima din familie), cîteva interludii care contextualizează naraţiunile prin prezentarea unor informaţii generale/obiective, dar şi personale/subiective, şi trei scene-„buzunar“, la care pot asista numai unii spectatori, traşi la sorţi, căci se păstrează formatul de joc, pe care Mărgineanu şi Peca l-au iniţiat şi dezvoltat în toate spectacolele lor despre România. Însă dintre toţi Anii dispăruţi, acesta mi s-a părut cel mai dur, sfredelitor în memorie şi emoţie. Şi asta din cauză că problemele sociale prezentate în spectacol au rămas nesoluţionate pînă astăzi şi nu par a se rezolva într-un viitor apropiat.

risencrantz foto constantin aciobanitei 2 jpg jpeg

În Piatra Neamţ, Teatrul Tineretului a fost (şi redevine) un fenomen care a coagulat în jurul lui comunitatea locală. În 1996, un spectacol legendar, Orfanul Zhao, creat aici de Alexandru Dabija, obţinea Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol. Era un mare succes pentru teatrul local (şi pentru comunitate) şi prima poveste din Anul dispărut. 1996 ficţionalizează întîmplări legate, într-un fel sau altul, de Orfanul Zhao, şi puse în rama participării la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamţ a unui spectacol japonez (ironică reprezentare în oglindă a teatrului asiatic şi a diferenţelor culturale). Dincolo de amuzante incidente de culise (care fac deliciul anecdotelor despre teatru), apar aici tuşe narative care prefigurează temele grave dezvoltate în următoarele două poveşti: sărăcia şi violenţa domestică. Dominanta, la acea vreme, a acestui oraş reprezentativ nu doar pentru ceea ce, clişeistic, se consideră a fi cea mai săracă regiune, Moldova, ci şi pentru întreaga ţară, era un nivel de trai la limita supravieţuirii. Înfloresc astfel concursurile TV, unde toată lumea speră să cîştige apartamentul de lux sau miliardul, dacă ştie în ce episod din serialul M*A*S*H s-a petrecut un anume eveniment. Începe declinul învăţămîntului (oamenii preferau să memoreze ghidurile TV, pentru concursuri), care se traduce în creşterea numărului de emigranţi, a ratei infracţionalităţii şi a gradului de sărăcie. În Piatra Neamţ apar interlopii, creşte numărul agresiunilor (e o scenă de violenţă ruptă parcă din filmul lui Tarantino, Reservoir Dogs) şi incidenţa traficului de carne vie, violenţa domestică (inclusiv asupra copiilor) este în floare – există o scenă în care soţia încasează, ritmic, fără să riposteze, cîte o palmă la aproape fiecare replică, sugerînd acceptarea violenţei ca parte din viaţa cotidiană. Este un portret răvăşitor, chiar dacă în cheie comică, al unei societăţi în prăbuşire, în care natura umană se degradează pînă la nivel primar. Şi în timpul ăsta, Tanti Speranţa, mama interlopilor, doarme, cu ochii deschişi, într un sicriu.

Trupa nemţeană susţine spectacolul într-un echilibru pe muchie, în care comicul, caricatura, drama se potenţează subtil astfel încît peisajul social al anilor ’90 apare în toată tristeţea lui dezarmantă. Şi tristeţea vine din faptul că speranţa de atunci n-a murit, dar s-a mumificat. 22 de ani mai tîrziu, avem peste 38% din populaţie expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială (raportul EUROSTAT, iulie 2018), cîteva milioane de emigranţi, un sistem de educaţie prăbuşit (în 2017, un studiu UNICEF arăta că peste 400.000 de copii se află în afara sistemului de învăţămînt, cele mai mari rate de abandon fiind în mediul rural şi în grupurile sociale defavorizate), cele mai multe mame adolescente din Uniunea Europeană (14,2% din mamele aflate la prima naştere – EUROSTAT, martie 2018). Interlopii încă se taie cu săbiile pe stradă. Au reapărat concursurile, doar că, de data asta, farmaciile oferă, pe baza bonurilor pentru medicamentele cumpărate, posibilitatea de a cîştiga o ie sau o Dacie. Şi eu încă mă uit la M*A*S*H. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Constantin Aciobăniței

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.