Ca şoarecele în cursă

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Ca şoarecele în cursă jpeg

● Două loturi, după I.L. Caragiale; dramatizare & regie: Alexandru Dabija; cu: Ana Ciontea, Gavril Pătru, Marius Manole, Mădălin Mandin, Mihai Munteniţă. Teatrul Naţional Bucureşti. 

La exact o sută de ani de la moartea lui Caragiale (9 iulie 2012), Teatrul Naţional din Bucureşti, aflat în renovare, consolidare şi redefinire a spaţiului, şi-a omagiat patronul spiritual prin deschiderea celei dintîi dintre noile săli cu avanpremiera Două loturi în regia lui Alexandru Dabija (premiera la toamnă). Cînd un scriitor e celebrat la un număr rotund de ani de la naştere sau moarte, numele său devine în anul respectiv un brand la modă. Partea bună este că artistul e redescoperit, reinterpretat, reinventat. Partea proastă este că excesul de aducere aminte transformă scriitorul într-un produs care se epuizează/banalizează prin consum. Ceea ce face interesant cuplul Caragiale – Dabija (în care scriitorul a fost stors de sensuri şi estetici în acest an care îi este dedicat, iar regizorul se încăpăţînează să redescopere sensuri şi estetici în texte clasice) este privirea proaspătă cu care cel de-al doilea îl citeşte pe primul. Dabija citeşte într-un nou stil Două loturi şi asta nu doar de dragul de a face notă discordantă cu nenumăratele spectacole în tradiţionala cheie comică Jean Georgescu-Liviu Ciulei. Sigur că el se desparte de interpretările pertinente care în timp s-au standardizat, dar lectura lui, aproape preţios de... exactă, are aceeaşi validitate cu cele anterioare.

Regizorul are antecedente în lecturi vii din Caragiale. Cu O noapte furtunoasă (Teatrul Naţional Iaşi) face o incursiune pitorească în specificul naţional românesc, mitocănia. Ireverenţios din fire, Dabija nu a avut nici o problemă în a dovedi că prostul gust şi proasta creştere alcătuiesc sinteza spiritului mioritic. Drept urmare, a realizat un inventar al mîrlăniilor naţionale. De la rîgîituri la urinat în public, personajele s-au dat în spectacol cu seninătate, c-aşa-i românul. Bineînţeles că falsele pudori au fost deranjate din cauză că pe „sfînta scîndură“ se face tot ce „nu se face“, „uitînd“ că Nenea Iancu i-a portretizat pe mahalagiii vremii sale care şi-au lăsat amprenta civilizatorie urmaşilor, urmaşilor lor, pînă în zilele noastre. Piesa a deranjat şi la timpul ei (1879): la a doua reprezentaţie după premieră, directorul TNB de atunci, Ion Ghica, a tăiat cîteva scene, iar Caragiale, supărat, a retras-o din repertoriu. Dabija i-a (re)găsit, se pare, spiritul coroziv, aşa cum a făcut şi cu O scrisoare pierdută la Teatrul de Comedie. Aici, textul sună ciudat din cauza rostirii actorilor. Zeflemelele, comicăriile, miticismele se „răcesc“, replicile devin abrazive, dure. În fond, este vorba despre lumea politicii în care încleştările sînt feroce şi personajele încearcă să aburească în interes propriu un popor turmentat. Prin urmare, sigla partidului este formată din trei ciuperci (halucinogene?), iar biroul lui Trahanache & Tipătescu este într-o ciupercărie, un spaţiu umed şi lipicios. Cine-i cel mai ameţit?

Cînd citeşte o scriere clasică, Dabija operează pe text, fără să intervină în el. Nu pune sensuri, le descoperă. Nu taie tabloul ca să intre în rama în care vrea el, ci găseşte o perspectivă valabilă, suspectă de a fi chiar intenţia autorului. Percepţia că Două loturi ar fi o nuvelă comică este una superficială căci, la o lectură atentă, textul nu te lasă să rîzi. În spectacol, Dabija a suprimat hohotele de rîs. Nu îţi vine nici măcar să zîmbeşti. Umorul a fost înlocuit de o umoare neagră. Nimic clasic caragialian, dimpotrivă, un spectacol rece, aproape gotic într-un decor ascuţit, tăios, cu un perete zăbrelit, scări metalice contorsionate, ferestre ciobite, pasarele instabile, toate pe o turnantă care îl aleargă pe D-l Lefter ca destinul său implacabil de ghinionist. Personaje în negru, sinistre, bîntuie ca Nicolas Cage prin Los Angeles. Actorii tineri, din afara TNB, au fost aleşi probabil şi după geometria feţei. Sînt figuri bizare, colţuroase (ca a Şefului – Mihai Munteniţă ), aproape diforme, o lume ciudată de umbre demente, de saltimbanci umani, un soi de Familia Addams fără umor. Pîndesc vultureşte din spatele decorului şi se aruncă în joc ca după o pradă, ţesînd, cu vădită plăcere, urzeala pentru această comedie neagră a nenorocului. D-l Lefter Popescu este urmărit de un ghinion karmic ca o Furie cinică. Cînd crede că s-a întors roata, este aruncat în cea mai cruntă deznădejde. Cineva îi joacă viaţa la loterie şi i-o pierde. Destinul a devenit un urmăritor ameninţător de care nu se poate scăpa. Gluma sinistră pe care Providenţa i-o joacă D-lui Popescu stîrneşte groaza. Degeaba recită D-na Popescu Psalmul 50. Litania n-are nimic evlavios în ea, sună rece, chiar ameninţător. De altfel, întreg textul e dezbrăcat de umor şi lasă să se vadă o poveste îngrozitoare despre cum te poate înnebuni soarta. Povestitorul (Marius Manole), un Caragiale evadat şi el din portretul-robot de boem bonom, joacă rolul destinului, unul indecis. Pare să creeze farsa pe măsură ce se desfăşoară, ba chiar lasă senzaţia că ar fi putut să-l scape pe nenorocitul Lefter de nenoroc, dar cinic, îl aruncă în prăpastie. De altfel, demenţa domnului Lefter (Gavril Pătru) e presimţibilă, iar sinusoida emoţiilor de la bucurie la disperare şi înapoi şi saltul brusc de la un ghinion asumat la un noroc nesperat îl trimit direct la balamuc. Nu înainte însă de a arăta unele tare naţionale (Dabija reloadead). Atitudinea superior dispreţuitoare faţă de etnicii romi (chivuţele) bazată pe prejudecata că „au făcut ceva rău“ (au furat) frizează rasismul. Dabija pune în imagini cîteva fraze din textul lui Caragiale despre rezistenţa la bătaie a oamenilor, ignorate de obicei întrucît nu au un comic direct. Violenţă şi rasism, iată ce popor mîndru sîntem! Abuzul autorităţilor (Poliţia) care arestează fără mandat şi torturează în timpul anchetei, prejudecăţi naţionaliste, un sistem bancar corupt, corporaţia care depersonalizează omul etc. E un univers noir. D-na Popescu grecoaica (Nicoleta Lefter) are tragedia în sînge, este o adevărată Hecuba. Lui Dabija îi plac jocurile ascunse. Coincidenţă sau nu, pe una dintre actriţe o cheamă... Lefter, iar unii dintre actori sînt de etnie romă. Numerele lozurilor sînt înlocuite cu datele de naştere ale regizorului şi scenografului.

În spectacolul de la TNB, textul lui Caragiale capătă o causticitate macabră. Dabija este un cititor subtil şi un jucător abil. 

Oana Stoica e critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

1 tratamente cu hrean jpg jpeg
Efectele adverse ale unui condiment banal. De ce e interzis consumul excesiv de hrean, ce pericole apar
Este de două ori mai bogat în vitamina C decât lămâile, conţine vitamin B, potasiu, calciu, fier şi fosfor. De la hrean folosim rădăcina care se poate consumă crudă, rasă, în salate sau diverse preparat.
Moisă Irod veteran din Sibiu ultimul soldat român din Garda Regală Sursă Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” jpg
Ultimul soldat din Garda Regelui Mihai, la 100 de ani: „La Peleș împușcam, nu întrebam de parolă” FOTO
Veteranul de război maior (rtr.) Moisă Irod a împlinit miercuri, 30 noiembrie, 100 de ani. A fost aniversat cu fast și onoruri militare, în avans, de oficialii Armatei Române.
horoscop jpg
Horoscopul zilei: 1 decembrie. Vești importante pentru nativii din trei zodii
Horoscopul zilnic pentru joi, 1 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, ți vine cu predicții clare pentru nativii tuturor semnelor zodiacale.

HIstoria.ro

image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ