Berlin. Şantier

Publicat în Dilema Veche nr. 640 din 26 mai - 2 iunie 2016
Berlin  Şantier jpeg

„Azi iarna vrajbei noastre s‑a schimbat / Prin soarele lui York, în toi de vară.“ E primăvară în Berlin, cu 23 de grade Celsius şi castani înfloriţi, albi şi roşii, care mărginesc străzile, mulţi şi maiestuoşi. Invitaţi ca experţi teatrali din întreaga lume – de către Institutul Goethe şi Ministerul de Externe al Germaniei pentru Theatertreffen, showcase-ul teatrului de limbă germană (nu doar din Germania, ci şi din Austria şi Elveţia) –, sîntem cazaţi în Charlottenburg, un district din vestul Berlinului, populat cu precădere de artişti, boem, extravagant şi luxos, gay friendly, în care locuieşte şi actorul Lars Eidinger, Richard al III-lea al lui Thomas Ostermeier. Charlottenburg arată ca o destinaţie de vacanţă cu bulevarde largi, bistrouri cochete, grădină zoologică – de fapt, un uriaş parc situat în proximitatea altei grădini sălbatice, Tiergarten –, teatre, cafenele literare şi librării. Lume puţină şi trafic aerisit, căci nemţii preferă mersul cu bicicleta, pentru care au infrastructură în întreg oraşul. Dincolo de asta, Berlin este un imens şantier. Peste tot sînt clădiri în renovare ori în construcţie, sau se face reconstrucţia unor imobile distruse în Război, nu identic cu originalul, ci ca nişte comentarii arhitecturale faţă de acesta. Relaţia cu trecutul este peste tot construită din perspectiva prezentului, nemţii nu au nostalgia recuperării şi a conservării unei istorii de dominaţie,  preferă reenactment-ul arhitectural care chestionează atît trecutul, cît şi prezentul.

Acelaşi tip de şantier se resimte şi în teatru, unde limbajele performative sînt extrem de variate şi permanent în autochestionare. Instituţiile publice, beneficiare ale unor subvenţii substanţiale, îşi refuză încremenirea în proiect. După 25 de ani, Frank Castorf va fi înlocuit anul viitor la direcţia teatrului Volksbühne de către Chris Dercon, actualul director al Tate Modern din Londra, un belgian cu studii de istoria artei şi a teatrului. Nu mă pot abţine să nu mă întreb dacă ar fi posibilă o astfel de mişcare în România, unde vorbim despre licenţe obligatorii în teatru pentru manageri de instituţii de stat şi unde, uneori, „nu ne vindem ţara“. În Germania, investiţia în artele performative este semnificativă, dar şi pretenţiile faţă de manageri sînt pe măsură, însă în afara oricărui amestec în conceptul sau direcţia artistică.

Să vorbim despre cifre

Două miliarde de euro anual pentru teatru, operă şi dans. Atît investeşte statul german (guvernele federaţiei, consiliile locale ale oraşelor etc.) în cultură, oferind în schimb libertatea absolută de expresie. Desigur, nu lipsesc plîngerile instituţiilor că sînt prea puţini bani. Claus Caesar, dramaturg la Deutsches Theater Berlin, spune că 80% din bani sînt destinaţi administrării spaţiilor şi salariilor personalului angajat, şi doar 20% merg spre producţie şi inovaţie. Dar cînd bugetul unui teatru este de 50-60 de milioane de euro pe an, aceste 20 de procente înseamnă mult (orice comparaţie cu situaţia din România este nedreaptă, căci costurile în Germania sînt semnificativ mai mari decît la Bucureşti, dar, în acelaşi timp, investiţia germană în artele performative demonstrează o altă raportare la cultură, ca la un bun important, esenţial în viaţa contemporană, nu ca la Cenuşăreasa sistemului de stat). Pe scena independentă (termen folosit grosso modo, căci nemţii fac diferenţa între fringe, independent, comercial etc.), lucrurile stau invers, 10% din fonduri se duc la infrastructură şi 90% la producţie. Aici însă, artiştii sînt uneori obligaţi să aducă grant-uri, adică depun dosare, împreună cu teatrul, pentru diverse fonduri. Diferenţele între teatrele de stat şi cele independente constau, de altfel, în faptul că primele primesc bani fără să ceară şi au trupă, în timp ce cele din urmă trebuie să aplice pentru fonduri şi nu au performeri angajaţi, ci doar tehnicieni. HAU – Hebbel am Ufer, Berlin –, centru de proiecte cu trei clădiri/spaţii de joc, turnanta berlineză a zonei performative experimentale şi avangardiste (dans, performance, instalaţii performative, producţii internaţionale etc.) are un buget de doar 6 milioane de euro pe an – spune directoarea Annemie Vanackere, o femeie charismatică, inventivă în crearea proiectelor şi în obţinerea fondurilor. HAU rămîne principala instituţie pentru noile limbaje performative în Berlin. I se alătură Impulse Theater Festival, platforma cea mai importantă de teatru independent din Germania. Ediţia din acest an (15-25 iunie) este dominată de tema refugiaţilor, care acum bîntuie, de altfel, întreg teatrul german (Germania a primit în jur de un milion de refugiaţi). În cadrul Impulse, Compania Rimini Protokoll va prezenta de mai multe ori o formă de immersive art (formulă de creaţie care implică publicul, în vogă acum în Germania), EVROS WALK WATER, o producţie care mixează situaţia de la graniţa Greciei cu Turcia – pe linia rîului Evros, graniţă blocată din 2012 de valul de imigranţi – cu piesa de trei minute a lui John Cage, „Water Walk“ (performată live în show-ul TV I’ve Got a Secret din 1960). Practic, este vorba despre un reenactment al piesei lui Cage în care instrumentele originale (cadă, răţuşcă de plastic, oală de gătit etc., lucruri care au legătură cu apa) sînt înlocuite de poveştile unor supraviețuitori din Irak, Afganistan şi Siria, care se află într-o tabără pentru refugiaţi din Grecia. Neputînd fi prezenţi live, poveştile acestora sînt înregistrate audio, spectatorii le ascultă individual la căşti şi, urmînd instrucţiunile, pot realiza un concert.

Problema refugiaţilor se întretaie cu o altă preocupare a teatrului german, aceea a diversităţii etnice. Lumea se schimbă, realitatea teatrală şi publicul de asemenea, iar dominaţia actorilor albi devine inadecvată în raport cu cotidianul. Prin urmare, teatrele au început să se deschidă spre actori de variate etnii; în plus, au descoperit un public migrant pentru care trebuie să îşi adapteze producţiile (cel puţin două spectacole de la Deutsches Theater Berlin se joacă în mod curent cu subtitrare în engleză). Germania reacţionează rapid la realitate, iar de multe ori, este un factor determinant în crearea ei. (va urma)

Călătorie realizată la invitaţia Ministerului de Externe al Republicii Federale Germania şi susţinută de Institutul Goethe şi Ambasada Germaniei la Bucureşti.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Artur Ghukasyan, Ihab Zahdeh

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.