Atelier la Sfîntu Gheorghe

Publicat în Dilema Veche nr. 593 din 25 iunie - 1 iulie 2015
Atelier la Sfîntu Gheorghe jpeg

ÔŚĆ Festivalul Interna┼úional de Teatru Atelier, Sf├«ntu Gheorghe, edi┼úia a XXII-a, 2-10 iunie 2015.  

La ├«nceput de iunie, ├«n Sf├«ntu Gheorghe (Covasna), timpul curge alene ├«n parfum de soc. Festivalul Atelier ÔÇô cel mai vechi festival interna┼úional de teatru din Rom├ónia, ini┼úiat de dramaturgul Radu Macrinici ÔÇô anim─â ora┼čul cu spectacole pe m─âsura profilului s─âu, p─âstrat dincolo de toate greut─â┼úile prin care a trecut (inclusiv plecarea din Sf├«ntu Gheorghe pentru ┼čapte ani). Focusat pe limbaje ┼či tehnici performative inovatoare, Atelier este un festival eclectic care reune┼čte teatru, dans contemporan, anima┼úie, circ ┼či formule hibride de spectacol. Cum direc┼úia pe care o propune este una de provocare ┼či explorare artistic─â, show-urile au fost diverse ca stilistic─â ┼či adresabilitate: spectacole pentru copii sau, dimpotriv─â, nerecomandate minorilor, unele larg accesibile, altele ├«ntr-o zon─â de ni┼č─â, construc┼úii ample sau minimaliste. Proiect sus┼úinut de Teatrul ÔÇ×Andrei Mure┼čanuÔÇť, institu┼úie de limb─â rom├ón─â ├«ntr-o zon─â majoritar maghiar─â, Atelier afi┼čeaz─â predominant o selec┼úie de spectacole rom├óne ┼či maghiare. Ar trebui ca Atelier ┼či Reflex ÔÇô bienala Teatrului (de limb─â maghiar─â) ÔÇ×Tam├ísi ├üronÔÇť din Sf├«ntu Gheorghe ÔÇô s─â func┼úioneze ca un binom care s─â trezeasc─â interesul comunit─â┼úii pentru performance, indiferent de limba vorbit─â. Nu ┼čtiu dac─â ├«n practic─â lucrurile stau a┼ča, dar edi┼úia din acest an a Atelierului a exprimat, dac─â nu realitatea ora┼čului, atunci m─âcar pe cea spre care se tinde: ÔÇ×o al─âturare ├«mpreun─âÔÇť a arti┼čtilor rom├óni ┼či maghiari. 

Jurnal selectiv 

Cel mai complex show a fost cel al Companiei ÔÇ×Tompa Mikl├│sÔÇť din T├«rgu Mure┼č,

, viziunea lui Radu Afrim asupra romanului lui Attila Bartis. Spectacolul a deschis festivalul ┼či a prilejuit evenimentul de maxim─â importan┼ú─â al acestei edi┼úii: prezen┼úa scriitorului Attila Bartis la reprezenta┼úie ┼či discu┼úia sa, la miezul nop┼úii, cu echipa mure┼čean─â ┼či spectatorii. Au fost interesante c├«teva show-uri locale, exemplificative pentru eclectismul stilistic al festivalului ┼či ora┼čului deopotriv─â.

, textul lui Garret Jon Groenveld, cu Sebastian Marina ┼či Ion Fiscuteanu jr., ├«n regia primului ┼či scenografia lui L├íszl├│ Wegroszta, este un spectacol creat din ÔÇ×nimicÔÇť, ilustr├«nd astfel situa┼úia financiar─â dificil─â a Teatrului ÔÇ×Andrei Mure┼čanuÔÇť. ├Än lipsa regizorilor (pentru plata c─ârora nu s├«nt fonduri) ┼či a bugetului de produc┼úie (aproape inexistent), actorii se descurc─â cum pot. Uneori, austeritatea d─â rezultate admirabile, ca ├«n cazul de fa┼ú─â (nu este indicat─â pe termen lung). Sebastian Marina ┼či-a asumat regia spectacolului, dovedind o viziune inteligent─â asupra textului. Doi distribuitori de ÔÇ×job-uriÔÇť de la oficiul de ┼čomaj s├«nt plasa┼úi ├«ntr-un mald─âr de dosare din care ├«┼či construiesc traseul rutinat al condamn─ârilor la moarte. Societatea dictatorial─â ├«n care tr─âiesc ┼či r─âzboiul s├«nt sugerate de ┼čt─ângi, folosite ca scenografie ├«n sine, nu pentru manevrarea decorului. Cobor├«rea lor la nivelul actorului devine ap─âs─âtoare, imaginea z─âbrelit─â suger├«nd deten┼úia. Excelent jocul celor doi cu ┼čomerii, invizibili ├«n spectacol, c─âci ├«ntre cele dou─â lumi exist─â o fractur─â. Segregarea nu este permanent─â, c─âl─âii pot deveni oric├«nd victime fiindc─â dictatura se men┼úine prin interzicerea accesului la puterea absolut─â. Cei doi s├«nt, de fapt, instrumente provizorii de ucidere, care trebuie anihilate ├«nainte de a deveni puternice. 

Tot la TAM ┼či cu aceea┼či austeritate,

spectacolul lui Radu Macrinici pe propriul text, cu Inna Andriuc─â, face o incursiune ├«n microuniversul unui tor┼úionar la finalul regimului comunist, dezv─âluind ororile unui sistem politic viciat ┼či capacitatea acestuia de mutilare pe termen lung. Impresionant─â este viziunea feti┼úei care parcurge un proces de con┼čtientizare a rela┼úiei abominabile pe care ┼úara o are cu propriii cet─â┼úeni. Inna Andriuc─â separ─â fin personajele, f─âr─â s─â le decupeze drastic unele de altele, l─âs├«ndu-le cumva ├«mpreun─â, c─âci evolu┼úia personal─â a fiec─âruia este influen┼úat─â de contextul general. 

În Sfîntu Gheorghe, dansul are forme multiple. Spectacolul lui László Ivácson

(Ansamblul H├íromsz├ęk) ├«mbin─â folclorul ┼či contemporanul la nivel muzical ┼či coregrafic ├«ntr-o investiga┼úie asupra identit─â┼úii: cine s├«ntem, care s├«nt lucrurile care ne reprezint─â? Care este rela┼úia ├«ntre nou ┼či vechi/original? Dansatorii ┼či muzicienii de la H├íromsz├ęk s├«nt uimitor de coeren┼úi, tehnici ┼či ludici ├«n construc┼úia unui tip de spectacol rar ├«n Rom├ónia. ├Än spa┼úiul contemporan, spectacolul lui Ferenc Feh├ęr de la M Studio,

, este o incursiune ├«n zona puterii ┼či manipul─ârii, a ÔÇ×echilibruluiÔÇť ├«ntre dominator ┼či dominat, a rela┼úiei ├«ntre grup ┼či individ. Show-ul func┼úioneaz─â cu multiple coregrafii ÔÇô inclusiv de sunete ÔÇô care folosesc intens p─âr┼úi ÔÇ×nedansanteÔÇť din corp (dansul cu spatele sau cu palma), cu o sincronizare perfect─â ┼či cu excelente partituri teatrale, ce includ doze consistente de umor. Am reg─âsit un artist fascinant, de mare expresivitate, Levente Orb├ín, cu o plastic─â corporal─â unic─â ┼či o figur─â aspr─â ┼či cameleonic─â, ├«ntre Jim Morrison ┼či Humphrey Bogart, actor de mare fine┼úe ┼či for┼ú─â, care poate fi v─âzut ├«n filmul recent premiat la Festivalul de la Cannes,

(regia L├íszl├│ Nemes). Alte produc┼úii de dans au fost 7/7 (Teatrul Maghiar ÔÇ×Csiki GergelyÔÇť Timi┼čoara), un performance de T├╝nde Bacz├│ pe muzica lui C├íri Tibor, care urm─âre┼čte treptele omului, cre┼čterea ┼či descre┼čterea fiin┼úei, cu anima┼úia candid-ironic─â a Kl├írei Bal├ízs, ┼či

un performance de Gyula Berger (Ungaria) ┼či Roos van Berkel (Olanda) ├«n care corpurile se compun prin amu┼činare ┼či dau na┼čtere afectului. Remarcabil a fost un

al Companiei Aradi Kamarasz├şnh├íz,

├«n care regizorul Ern├ Tapaszt├│ reconstruie┼čte textul lui Eric Bogosian cu inser┼úii ale lui Jose Saramago cu un actor extrem de versatil, Attila Hars├ínyi, ├«ntr-o versiune corporatist─â a lui Dumnezeu. Inedit a fost Povestea lui

(Trupa Arcadia din Oradea), un spectacol cu actori, marionete, p─âpu┼či bunaku ┼či tehnologie 3D care i-a impresionat pe cei mici. 

Derulat ├«n timpul concursului pentru postul de director al TAM, festivalul a acumulat tensiunile generate de aceast─â competi┼úie de care depinde soarta institu┼úiei, aflat─â ├«n dificultate ├«n ultimii ani, c├«nd managerul s-a tot schimbat, fondurile pentru produc┼úii au sc─âzut dramatic ┼či trupa s-a demoralizat. ├Än acest moment, viitorul teatrului este incert, ca ┼či al Atelierului. Prezen┼úa lor activ─â este esen┼úial─â pentru candidatura ora┼čului Sf├«ntu Gheorghe la titlul de Capital─â Cultural─â European─â 2021, a┼ča c─â sper c─â autorit─â┼úile locale ┼či viitorul manager al TAM vor fi con┼čtien┼úi de nevoia acut─â de resuscitare a teatrului de limb─â rom├ón─â ┼či de p─âstrare a Festivalului Atelier ├«n localitate. 

Oana Stoica este critic de teatru. A fost membru ├«n juriul Festivalului Atelier 2015. 

Foto: M. Studio

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.