Ariel în Zăvoi

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
Ariel în Zăvoi jpeg

● Ariel InterFest, Teatrul de Artă Bucureşti

● 6 din 49, Regia: Alexandru Maftei, Teatrul Ariel, Rîmnicu Vîlcea

● La Ronde, Regia: Vlad Popescu 

Festivalurile teatrale de vară ţintesc, cel puţin la noi, flirtul cu spectatorul şi speranţa că acesta, odată cucerit, va frecventa teatrul, şi în timpul stagiunii. Ariel InterFest (20-29 iulie 2014, Rîmnicu Vîlcea), festival internaţional aflat la a patra ediţie, a avut în acest an un conţinut eclectic: trupe româneşti şi străine, spectacole în săli şi în aer liber, pentru copii şi adulţi, comedii şi drame sociale, producţii ample şi show-uri „de cameră“. Rîmnicu Vîlcea este un oraş cu tradiţie teatrală (de peste o sută de ani) care are în prezent două teatre („Anton Pann“ şi Ariel), ambele urmaşe ale Teatrului Popular, iniţial instituţie de amatori, devenită apoi profesionistă, care a avut o perioadă de efervescenţă la începutul anilor ‘90, sub directoratul lui Goange Marinescu (cînd a fost rebotezat Teatrul „Anton Pann“). Din noua instituţie s-a desprins, ca Eva din coasta lui Adam, Teatrul Municipal Ariel. Au fost vremuri faste pentru teatrul vîlcean, cînd Decameron 654, montat de Silviu Purcărete (1993) devenea un spectacol legendar. Silviu Purcărete este, de altfel, un prieten al Ariel-ului din Rîmnicu Vîlcea, în al cărui festival revine din cînd în cînd.

Animaţia care cuprinde oraşul în timpul Ariel InterFest demonstrează interesul publicului local pentru teatru, şi este sarcina celor două instituţii publice vîlcene să fidelizeze aceşti spectatori ocazionali dincolo de evenimentele temporare. Eclectismul ediţiei din acest an a cuprins concertul Adei Milea, Statuile vivante ale Teatrului Masca (în parcul Zăvoi) sau spectacolele pentru copii, dar şi producţia, tot mai actuală, a Teatrului Act, Păi despre ce vorbim noi aici, domnule?, adaptare de Cătălin Ştefănescu după Moromeţii de Marin Preda, în care geniul regizoral al lui Alexandru Dabija s-a întîlnit cu doi actori uriaşi – Marcel Iureş şi George Mihăiţă. Actualitatea spectacolului ţine de viciile românităţii, căci parcă toate hibele identificate de Marin Preda în 1955 se regăsesc acum neschimbate, ba chiar li s-au adăugat şi altele. De exemplu, discuţia despre nevoia educaţiei – „nu dăm copiii la şcoală şi rămînem proşti, Ilie“– este mai vie ca oricînd, căci învăţămîntul contemporan se degradează continuu, educaţia la sate suferă grav din cauza lipsei profesorilor, iar abandonul şcolar este la cote ameţitoare. În mediul rural, copiii fac cele opt clase obligatorii (şi nu de puţine ori la final abia reuşesc să citească), apoi renunţă la şcoală ca să muncească. În acest context – şi acesta este doar unul dintre aspecte –, spectacolul Teatrului Act este profund neliniştitor.

Tot despre starea naţiunii este şi spectacolul Teatrului de Artă, Bucureşti, 6 din 49, un text de György Spiró în regia lui Alexandru Maftei (regizorul filmului Bună, ce faci?). Cîştigător al marelui premiu la Loto, un cuplu cu vîrstă medie şi buget mic trece prin toate stările, de la euforie la nemulţumire şi de la entuziasm la panică, ba chiar la reînvierea erotismului (banii, ca şi moartea, sînt un afrodiziac bun), cu ceva popasuri în zona fabulaţiilor delirante, vecine cu paranoia. După ce se consumă toată gama emoţiilor şi reacţiilor posibile într-o astfel de situaţie, ceea ce se vede este incapacitatea de a-şi depăşi condiţia, staţionarea într-o mizerie familiară (devine clar de ce expresia aşa-zis patriotică „fie pîinea cît de rea, tot mai bine-n ţara mea“ este greşită: nimeni nu se gîndeşte cum să facă „pîinea“ mai bună, să amelioreze situaţia, căci a îndura răul nu este vreo dovadă de patriotism). Este o lume nevolnică ce îşi ridică nefericirea la rang de stil de viaţă, preferă sărăcia şi frustrările unei bunăstări ce îi va schimba obişnuinţele şi îi va anula plăcerea de a se văita. O lume căreia îi este frică de bine ca de o nenorocire, obişnuită să îndure cehovian, nu să lupte. 6 din 49 este o comedie umană de o imensă tristeţe, pe care Dana Voicu şi Liviu Cheloiu o joacă auster, cinematografic, fără tuşe groase, patetisme şi comicării, cenzurate riguros în favoarea autenticului care face din personajele lor reflexia unei realităţi dezamăgitoare. Dana Voicu expune credibil temerile feminine despre drobul de sare şi talentul imaginării răului „ce va să vină“ ca rezultat al binelui deja sosit. Liviu Cheloiu mizează pe satisfacţia realistă în faţa cîştigului, reacţie masculină, raţională, dar limitată şi oarecum grobiană. Gestul final, al fricii, dincolo de importanţa lui în descifrarea mentalului colectiv, este şi expresia solidarităţii de cuplu, o formă deviantă a acelui „împreună la bine şi la rău“ cu care începe orice căsnicie.

Teatrul Ariel a avut premieră în festival, La Ronde în regia tînărului Vlad Popescu, absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca (de unde au mai venit în trupa vîlceană şi actorii Tatiana Sîrghi, Cristian But, Gogu Preda, care au absolvit anul trecut). Piesa lui Arthur Schnitzler (în original Reigen, aici este folosit titlul francez, consacrat în urma adaptării cinematografice a lui Max Ophuls din 1950), ce scanează societatea de la 1900, prin prisma comportamentului sexual în toate clasele sociale, generează un spectacol amplu care intenţionează să scaneze, în acelaşi mod, societatea de-a lungul timpului, mai ales în perioadele sale negre (nazismul). Dacă textul relevă ipocrizia şi cinismul ca trăsături definitorii ale societăţii, spectacolul lui Vlad Popescu devoalează violenţa umană care transgresează vremurile. Demonstraţia se face tot prin studierea sexualităţii, cu hibele ei – femeia ca obiect, agresiunea fizică şi abandonul afectiv (dragostea este o permanent victimă, exclusă în urma contactului fizic), uzul forţei şi abuzul puterii. Spectacolul începe cu un bal mascat şi se transformă într-un cabaret german. Regizorul construieşte şi deconstruieşte scenele şi, implicit, cuplurile, printr-un joc voyeurist cu oglinzi puse pe turnantă (scenografia Irina Chirilă). Provocator ca intenţie – textul lui Schnitzler a prilejuit multiple interpretări de-a lungul vremii, inclusiv variante gay –, spectacolul este însă prea lung pentru inventivitatea tînărului regizor, riscînd să devină monoton şi previzibil, căci structura canonică a piesei constituie, de la un punct încolo, un dezavantaj. Vlad Popescu se dovedeşte a fi un regizor cu imaginaţie şi atitudine, care are încă nevoie să-şi concentreze ideile pentru a le da forţă. Dar pentru asta are destul timp.

Oana Stoica este critic de teatru. 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.