Afrim feministul

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Afrim feministul jpeg

● Fetiţa din bolul peştişorului auriu, de Morris Panych, regia Radu Afrim, Teatrul German din Timişoara.

„Mama spune că ştii cînd ai ajuns la maturitate. Este momentul în care nu mai eşti fericit şi începi să-ţi aminteşti cînd erai.“ Probabil cu această replică l-a „agăţat“ dramaturgul canadian Morris Panych pe Radu Afrim, care i-a montat la Teatrul German din Timişoara piesa Fetiţa din bolul peştişorului auriu. Regizorului îi plac grozav personajele care se refuză maturităţii, prin urmare responsabilităţii şi lucidităţii, şi rămîn prizoniere în vulnerabilitate. Iris are 10 ani şi încearcă să înţeleagă de ce familia ei se dezmembrează şi cum ar putea să o salveze. Pentru asta, fetiţa îşi construieşte propriul sistem logic în care idei savante, mult prea docte pentru un copil – dar Iris este precoce –, susţin un univers fantastic. Copiii îşi explică lucrurile despre oamenii mari printr-un imaginar cu reguli bine definite, inaccesibil adulţilor. Textul lui Morris Panych este cuceritor tocmai prin mutarea acestei perspective de la adult la copil. Drama familială este văzută din perspectiva fetiţei care o reconstruieşte după legile imaginarului ei. Pierderea în condiţii dramatice a unui peştişor auriu duce mutatis mutandis la pedepsirea „vinovaţilor“, adică a părinţilor, şi la reapariţia sub formă umană a vietăţii decedate, cu o misiune clară de salvare a familiei. Panych este destul de abil încît să ofere sugestii despre adevărata identitate a personajelor din lumea lui Iris, iar Afrim are subtilitatea de a relativiza sugestiile autorului, astfel încît povestea fabuloasă a fetiţei să fie pe deplin funcţională.

Arborescentă ca structură, densă şi lungă, piesa se apropie destul de mult de teatrul absurd. Logica personală a lui Iris este dublată de distorsiunile de limbaj ale lui Mr. Lawrence, justificabile în plan real (adică al adulţilor) prin posibilele experimente ilegale la care a fost supus în închisoare şi în plan imaginar (al lui Iris) prin faptul că în forma sa iniţială, ca peştişor auriu, personajul nu vorbea, prin urmare trebuie „învăţat“ să se adapteze la noua sa existenţă care implică limbaj. La lectură, textul are dese fracturi de logică narativă, pe care regizorul le foloseşte ca să închege povestea fantastică a lui Iris. Ca de obicei în spectacolele lui Afrim, spaţiul scenic este bivalent, real şi oniric. Diferenţa faţă de alte spectacole este că aici realul are o doză de oniric. Dragoş Buhagiar a mărit scena mică şi ingrată, pentru un scenograf, a Teatrului German din Timişoara, dîndu-i o amplitudine generoasă, făcînd spaţiul respirabil. În prim-plan, un interior domestic din anii ’60, pereţi cu tapet geometric, hipnotic, care fac ca limitele încăperii să pară variabile (de fapt, pereţii sînt transperante). Interiorul este deschis şi multinivelat. Doza de oniric învăluie din exterior pereţii sub forma unui univers acvatic cu alge fosforescente. Albastrului intens al acvariului uriaş îi corespunde portocaliul viu al casei. Sînt culori complementare, iar folosirea lor sugerează că orice poveste are o dimensiune reală şi una fantastică, una fiind negativul celeilalte, realitatea şi excrescenţele ei (pe care Afrim le numeşte „supliment de realitate“, deşi probabil restul lumii i-ar zice „suprarealism“). Din concretul dureros, personajele afrimiene se refugiază în această extrarealitate care funcţionează ca un incubator: ţine de cald şi vindecă răni sufleteşti. De altfel, există mai multe elemente duble în spectacol care se potenţează reciproc. Părinţii alcătuiesc un cuplu tipic afrimian în care raportul de putere este răsturnat. Tatăl (Alex Halka) este „castrat“ (poartă cămaşa închisă pînă la gît şi băgată în pantalonii cu talie înaltă – o imagine care ucide pasiunea), letargic, neputincios şi inutil. Mama (Olga Török), prinsă în capcana unei căsnicii nefericite care îi anulează identitatea, este suficient de puternică încît să-şi afirme pînă la urmă independenţa, chiar dacă acest fapt nu se dovedeşte a fi o victorie. Acestui cuplu psihanalizabil îi corespunde unul pur ficţional, Iris (Silvia Török) – Mr. Lawrence (Horia Săvescu). Copilul şi nebunul sînt faţa şi reversul inocenţei care, neputînd suporta o realitate maladivă, încearcă să o „repare“ prin imaginar. Şi, desigur, nu putea lipsi dintr-un spectacol afrimian un travestit, de data asta unul casnic. Disperata şi depravata Miss Rose (Rareş Hontzu) este prototipul caricatural al femeilor singure din anii ’50-’60, condamnate la o existenţă sterilă conformă cutumei sociale şi moralei ipocrite specifice vremurilor.

Pornind de la aceste personaje feminine captive în familii malignizate, regizorul schimbă accentul social. Dacă dramaturgul Morris Panych contextualizează povestea în timpul crizei cubaneze (14-28 octombrie 1962, URSS ameninţa cu plasarea de armament nuclear în Cuba pentru a ataca SUA) şi a experimentelor pentru controlul subconştientului făcute de serviciile secrete americane pe deţinuţi, Afrim preferă să se raporteze la eliberarea feminină care a început odată cu apariţia pilulei contraceptive, a înmulţirii divorţurilor, a creşterii numărului de femei care lucrau, şi a explodat în perioada flower power. Elevă la şcoala catolică, dar declarat budistă (doar aşa putea accepta „reîncarnarea“ peştişorului în enigmaticul Mr. Lawrence), micuţa Iris sesizează contradicţiile de viziune asupra sexului între doctrina religioasă şi membrii familiei sale, inclusiv Miss Rose. Autonomia financiară şi eliberarea sexuală au permis femeilor o independenţă emoţională, chiar dacă nimeni nu a garantat şi fericirea. În sfîrşit, mama are curajul să părăsească un cămin care-i era închisoare, dar despre viaţa ei ulterioară nu ştim nimic. Am putea alege să credem că a fost fericită, intuiţia însă susţine contrariul. Cert este că, în momentul în care mama trece pragul uşii, micuţa Iris îşi pierde inocenţa. A fost „ultima clipă a copilăriei mele“ spune ea, în timp ce, în fundal, un acvariu de forma unui cărucior de bebeluş plimbă amintirile unei fericiri care, din acest moment, devine „fostă“.

Fetiţa din bolul peştişorului auriu confirmă cîteva mărci afrimiene: personaje – copii în momente de pierdere a candorii, familii bolnave, dubla perspectivă asupra poveştii (real-oniric) şi lansarea unei tinere actriţe, Silvia Török, care creează o copilă dulce-bizară, uneori chiar un pic înspăimîntătoare, rol ce i-ar putea aduce premiul UNITER pentru debut.

În plină caniculă, cînd în Bucureşti publicul se refugiază la terase, abandonînd sălile de spectacol, Teatrul German din Timişoara era plin de adolescenţi. E şi asta o calitate afrimiană.

Oana Stoica este critic de teatru.

972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.
Afiș spectacol „Interior Exterior” png
„Interior/Exterior” – Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi
O radiografie a spaimei, dar și o fotografie a speranței. Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi, dar pe care le putem ocoli oricînd în pași de dans. Dar cine ne învață să dansăm?

Adevarul.ro

Trenul regal FOTO Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
„Șpriț și lăutari” în Trenul Regal de Ziua României. Casa Regală: Este o blasfemie
Trenul Regal a fost închiriat pentru o petrecere de 1 Decembrie, cu „zaiafeturi și lăutari”, la un preț de 500 de euro pe persoană, ceea ce a stârnit indignarea Casei Regale.
facturi
Cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei: cum pot fi obținute și ce se poate cumpăra cu ele
Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a explicat mecanismul prin care românii vor putea folosi cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei, acordat în două tranșe populației vulnerabile.
Lupte in apropiere de Bahmut Ucraina FOTO Profimedia jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Rușii continuă să deporteze copii ucraineni. Zeci de morți în Herson după bombardamentele Moscovei
Rusia a îndepărtat probabil focoasele nucleare de la vechile rachete Kh-55 și a lansat rachetele fără focoase către ținte din Ucraina.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.