Apariţie-eveniment la Polirom: „Vocabularul european al filosofiilor”
Editura Polirom anunţă apariţia volumului Vocabularul european al filosofiilor, lucrare monumentală realizată de un colectiv de aproape o sută de autori și acoperind circa 15 limbi europene. Volumul este coordonat de Barbara Cassin, filolog și filosof specializat în Grecia antică, doctor în filosofie și director de cercetare la CNRS-Paris IV Sorbona.
Vocabularul european al filosofiilor este disponibil cu o reducere de 30% pe polirom.ro: https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7198.
Traducerea și adăugirile la ediția în limba română sînt coordonate de Anca Vasiliu, director de cercetare, CNRS/Universitatea Paris IV‑Sorbonne, Centre „Léon Robin” de recherches sur la pensée antique și Alexander Baumgarten, prof. dr., Universitatea „Babeș‑Bolyai”, Cluj‑Napoca, Centrul de Filosofie Antică și Medievală.
Vocabularul european al filosofiilor prezintă și compară, în cele aproximativ 400 de intrări ale sale, mai bine de 4.000 de termeni specifici unei limbi sau, pentru cei moșteniți din Antichitate, culturii europene, precum și aspecte ce țin de funcționarea unei limbi în ansamblu. Termenii importanți beneficiază de o tratare amplă, cu un istoric exhaustiv și, acolo unde este cazul, compararea destinului lor în diferite limbi, ca și de expunerea, în chenare separate, a sensului și rolului lor în concepțiile unor autori semnificativi. În plus, deși termenii discutați au făcut, în diverse perioade și la diverși autori, obiectul speculației filosofice, mulți dintre aceștia au fost preluați de științele umaniste sau au trecut în limbajul cotidian, ceea ce face volumul cu atît mai interesant pentru intelectualii de formație umanistă în general și pentru publicul larg.
„Vocabularul european al filosofiilor are ambiția de a constitui o cartografie a diferențelor filosofice europene prin capitalizarea cunoștințelor traducătorilor. Punctul de plecare îl constituie o reflecție asupra dificultății de a traduce în filosofie, pînă acolo încît conduce uneori la crearea unui neologism sau impunerea unui sens nou pentru un cuvînt vechi: este un indicator al modului în care, dintr-o limbă în alta, nici cuvintele și nici rețelele conceptuale nu pot fi suprapuse – prin mind înțelegem același lucru ca prin Geist sau prin esprit, pravda este oare justice sau vérité, și ce se întîmplă cînd redăm mimêsis prin reprezentare în loc de imitație? Astfel, fiecare articol pornește de la un nod de intraductibilitate și recurge la compararea unor rețele terminologice a căror distorsiune constituie istoria și geografia limbilor și culturilor. Este un instrument de lucru de un tip nou, indispensabil comunității științifice lărgite care caută să se constituie, și în același timp un ghid al Europei filosofice pentru studenți, profesori, cercetători și cei curioși să cunoască atît limba lor, cît și limba altora.” (Barbara Cassin)
„Față de ediția originală, volumul tradus în limba română cuprinde în plus articole și note complementare specifice vocabularului filosofic românesc, redactate în spiritul dicționarului conceput de Barbara Cassin. Pe de o parte sînt articole de sinteză cu intrare proprie, precum «Română (limbă)» sau «Vocabularul filosofic românesc». Acestea sînt echivalente articolelor de fond din dicționarul original, care propun o viziune istorică și lingvistică asupra limbii și creației unui lexic filosofic. Pe de altă parte, există numeroase inserturi de note, uneori mici articole, toate însoțite de referințe bibliografice, care extind aria lexicului existent în ediția originală către vocabularul românesc și către filosofi români precum Lucian Blaga sau Constantin Noica, care au creat la rîndul lor un vocabular, un limbaj filosofic și un mod de a filosofa în orizontul limbii române.” (Anca Vasiliu, Alexander Baumgarten)
Barbara Cassin, filolog și filosof specializat în Grecia antică, este doctor în filosofie și director de cercetare la CNRS-Paris IV Sorbona. Dintre lucrările publicate: Ontologie et politique. Hannah Arendt (1989), Nos Grecs et leurs modernes. Les stratégies contemporaines d’appropriation de l’Antiquité (1992).
