„Anul acesta avem o colecție de vedete“

Publicat în Dilema Veche nr. 802 din 4-10 iulie 2019
„Anul acesta avem o colecție de vedete“ jpeg

Marius Giura este directorul artistic al Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărîna (11-14 iulie). Programul concertelor şi mai multe despre a 23-a ediţie a festivalului puteți găsi pe www.garana-jazz.ro 

Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărîna a ajuns în acest an la ediția cu numărul 23. Dat fiind că a crescut mult în aceste două decenii, privind înainte, pentru ce schimbări mai e loc?

Multe se pot schimba: locul, perioada, durata. Asta nu înseamnă că se vor și întîmpla toate. Dar schimbări vor fi cu siguranță. Ce nu se va schimba este muzica cu care ne-am obișnuit publicul.

Există în acest moment festivaluri mai mici şi mai mari de jazz la Bucureşti (Jazz in Church, Green Hours Jazz Fest, Jazz Nouveau), la Timişoara -(JazzTM), la/lîngă Cluj-Napoca (Jazz in the Park, Smida), lîngă Braşov (Jazz at Bran Castle) şi altele. Cum vedeţi scena de concerte şi de festivaluri de jazz de la noi? Ce‑i lipseşte (încă), ce-i prisoseşte?

Sînt multe festivaluri și e bine că sînt. Sînt și multe concerte în cluburi. Noua generație de muzicieni are un rol important în efervescența concertistică de la noi. Sînt destui muzicieni și cîteva grupuri care sînt prezenți/prezente și peste hotare, după cum sînt mulți muzicieni stabiliți în străinătate care revin periodic să cînte în țară.

Din păcate, în ciuda faptului că se organizează multe evenimente de jazz, numărul spectatorilor e în evidentă scădere. Explicații sînt multe (lipsa emisiunilor radio și TV, obișnuința cu concertele gratuite, lipsa de educație muzicală de acasă, lipsa de implicare a școlii etc.).

Festivalurile de succes sînt (firesc) cele mai originale: Jazz in the Park, Jazz at Bran Castle, Jazz in Church, Green Hours Jazz Fest, ORAJazz Festival. Cu siguranță mai sînt și altele. Fiecare dintre acestea și-a găsit stilul și și-a găsit și publicul. Sînt și festivaluri mari, lipsite de personalitate, unele copii fidele ale altora, a căror previzibilă dispariție nu va afecta prea mult publicul de jazz din țară.

Dat fiind că sînteţi seniorul, în ce relaţie vă aflaţi sau vreţi să vă aflaţi cu restul organizatorilor de festivaluri de jazz din ţară?

Sînt într-o relație foarte bună cu cei de la Bran Castle, de la Jazz in Church, de la Green Hours, de la ORAJazz, cu Johnny Bota, cu Simona Maxim și Titi de la Sibiu. Mai sînt și alții. Îmi doresc o relație foarte bună cu aproape toți. Dar sînt și personaje cu care nu-mi doresc nici un fel de relație, nici bună, nici rea. Nu e nimic de învățat de acolo.

14 jan garbarek wikimedia jpg jpeg

Printre invitaţi aveţi mereu şi artişti români; cum vedeţi scena actuală de jazz de la noi? Avem artişti pe măsura publicului?

Am mereu invitați din România. E un festival românesc și în cele 22 de ediții au cîntat aici cam toți marii muzicieni de jazz pe care i-a dat această țară. Avem artiști care au și demonstrat că sînt pe gustul publicului: Aura Urziceanu, Mircea Tiberian, Emil Bîzgă, Luiza Zan, Trigon, Calancea, Mihai Iordache, Liviu Butoi, Nicolas Simion, Marius Pop, Sorin Romanescu, Sorin Zlat, Horea Crișovan, Bega Blues Band, Teodora Enache și mulți alții.

Și nu pot să uit că aici au cîntat Johnny Răducanu, Anca Parghel, Kamocsa Bela, care din păcate ne-au părăsit.

Ce e important e faptul că tînăra generație se manifestă din ce în ce mai viguros, atît pe scenele noastre, cît și prin Europa și chiar SUA.

Cum s-a conturat line-up-ul acestei ediţii? Ce criterii mai vechi şi mai noi, mai personale sau mai populare luaţi în calcul?

Am plecat încă de anul trecut cu gîndul de a-l readuce pe Jan Garbarek. Apoi am căutat ca în toate celelalte seri să avem cîte un artist de prim rang, ajungînd în final la o colecție de vedete. A intervenit și onoranta propunere de la Institutul Francez să colaborăm pentru „Sezonul România-Franța“ și a apărut o seară franceză de excepție, cu trei grupuri emblematice ale scenei franceze și europene.

Vă preocupă mai degrabă să fidelizaţi publicul sau să-l şi primeniţi? În ce fel se reflectă acest interes în line-up-ul festivalului?

Ambele mă preocupă în mod egal. Publicul tînăr e esențial pentru edițiile viitoare ale festivalului. Petre Ionuțescu & Daniel Dorobanțu, Maciej Obara Quartet, Sorin Zlat Quartet, Horea Crișovan & JazzyBIT și Grégory Privat Trio sînt ,,cîrligele“ pentru tinerii care vin pentru prima dată la acest festival.

Care dintre invitaţii inediţi ai acestei ediţii credeţi că va fi „marea surpriză“?

Vor fi mai multe surprize, cred eu: Grupul Moshulu (Jeff Berlin, David Sancious, Dennis Chambers și Oz Noy), prezența lui Paolo Fresu, care va fi pentru prima dată la Gărîna, grupul lui Bobby Previte; Giovanni Guidi, pentru prima dată ca lider.

Cum a fluctuat în ultimii ani interesul sponsorilor privaţi şi al autorităţilor pentru jazz?

Anul trecut a fost mulțumitor, anul ăsta însă nu. Diferite taxe impuse firmelor mari le-au făcut să renunțe la sponsorizări. În ce privește autoritățile, aportul acestora e constant în ultimii ani. Lucrurile însă se mișcă greu, bugetul a fost votat tîrziu și de aici întîrzieri care afectează relația cu artiștii.

Ce activităţi conexe vor avea loc anul acesta în cadrul festivalului?

Expoziția foto „Jazz Portraits“, aparținînd fotografului Richard Wayne, lansări de carte, lansări de CD-uri și DVD-uri, tîrgul de viniluri.

Apropo, ce părere aveţi de revival-ul discurilor de vinil şi al casetelor audio?

Deși sînt un mare fan al vinilurilor, acest revival e bazat pe o găselniță de marketing, care a reușit miraculos. Atît industria vinilurilor, cît și cea a producătorilor de pick-up-uri s-au resuscitat incredibil de repede. De aici pînă la revenirea la casete și walkman-uri nu e decît un pas. Consider bine-(re)venite ambele suporturi. Din dilema vinil versus CD nu se va ieși niciodată.

Care sînt ultimele discuri de vinil cumpărate?

Jeff Beck, Loud Hailer; Thomas Strønen, Then Comes The Night; Pink Floyd, Live.

Ce artişti noi – din zona jazz-ului, dar nu neapărat – aţi descoperit în ultima vreme şi ce ne-aţi recomanda să ascultăm?

Grupul islandez ADHD și Kevin Breit (cu albumul Stella Bella Strada, Stony Plain Rec, 2019).

Dacă v-aţi permite, dacă aţi putea îndeplini toate condiţiile necesare, pe cine aţi aduce la Gărîna?

Keith Jarrett, Jeff Beck, John -McLau-ghlin și mai sînt destui.

Dacă aţi putea trimite un singur album de jazz într-o capsulă spaţială pentru a întîlni alte civilizaţii, ce disc aţi alege?

Eberhard Weber, Pendulum.

Şi un ultim joc de imaginaţie: ce muzician de jazz din istorie, viu sau mort, aţi invita să facă parte din public la ediţia de anul acesta a festivalului?

Miles Davis, dar n-ar veni.

a consemnat Marius CHIVU

1026 16 impostorul webp
Impostor ca mine
Impostorul își propune să readucă la viață toate frămîntările sociale ale unei epoci, prin intermediul cîtorva personaje situate de ambele părți ale baricadei.
p 17 jpg
Joker
Aici e de găsit un oarecare merit al filmului: în secvențele în care Ridley Scott minte conștient, de dragul cinema-ului.
p 17 Audio jpg
Voci umane, voci artificiale
Am sentimentul că, în cazul tehnologiei de simulare a vocii umane, sfîrșitul jocului va veni cînd nu vei putea face diferența între vocile AI și cele umane.
1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.