Acest Parlament consideră ca toţi tinerii ar trebui să facă dezbateri

Irina ŢUCA
Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Acest Parlament consideră ca toţi tinerii ar trebui să facă dezbateri jpeg

Dacă acesta mi-ar fi discursul din cadrul unui meci de dezbateri, scopul meu ar fi să vă conving de ceva anume. Ar trebui să fac acest lucru aducîndu-vă argumente, prezentîndu-vă analogii, analize şi exemple. Misiunea mea de astăzi este puţin mai dificilă pentru că voi încerca să pledez pentru ceva atît de drag mie, încît îmi vine greu să apelez la raţiune şi să explic în argumente. Voi încerca să fac galerie chiar pentru conceptul de dezbateri, sperînd ca, la sfîrşitul „discursului“ meu, măcar unul dintre dumneavoastră să voteze în favoarea pledoariei mele şi să devină interesat de debate.

O dezbatere este o dispută argumentativă. Putem spune că este un sport al logicii şi oratoriei, un sport de echipă, în care cele două părţi („guvernul“ şi „opoziţia“) trebuie să pledeze pentru sau împotriva unei moţiuni de interes public. Cultura dezbaterilor are tradiţie britanică, preluînd modelul controverselor discutate în parlamentul englez (de unde şi formularea moţiunilor „this house believes that...“). Temele dezbaterilor sînt subiecte de actualitate şi sînt legate de probleme de ordin civic („Acest parlament ar interzice deţinuţilor să îşi crească copiii în închisoare“), mentalitatea colectivă („Acest parlament consideră că dacă ar avea dovezi incontestabile cu privire la data la care va veni sfîrşitul lumii, guvernul ar trebui să păstreze secretul faţă de cetăţenii săi“), religie („Acest parlament crede că reprezentanţii celor mai răspîndite religii ar trebui să promită ateilor morali că pot ajunge în rai“), economie („Acest parlament ar acorda drept de veto Băncii Centrale Europene asupra bugetelor naţionale ale ţărilor din UE“), viaţa socială („Acest parlament ar interzice revistele de lifestyle“) şi multe altele.

Cele două echipe sînt formate din cîte trei vorbitori, fiecare dintre ei avînd un rol specific. Există numeroase reguli referitoare la desfăşurarea meciurilor de dezbateri, cum ar fi normele vizînd intervenţiile pe care le poţi face în timpul unui discurs, alternanţa vorbitorilor şi, nu în ultimul rînd, structura fiecărei pledoarii. Chiar dacă toate aceste norme pot părea, la prima vedere, o ofensă la adresa discursului liber, ele asigură coerenţă discuţiei şi, cel mai important, permit unui spectator oarecare, care poate sau nu să aibă habar de subiectul dezbătut, să iasă din sală la sfîrşitul dezbaterii şi să declare: „Am înţeles.“

În debate, există două tipuri de moţiuni.

O primă categorie ar fi aceea a moţiunilor impromptu, care se anunţă pe loc, lăsînd participanţilor doar o oră de pregătire pe subiect. Acest lucru înseamnă că eu şi coechipierii ne adunăm într-o cameră şi, întrucît accesul la Internet sau orice altă formă de comunicare sînt interzise, stăm în faţă cu o foaie albă de hîrtie şi vorbim. Ce ştim noi despre tema propusă? Cum mai putem interpreta acest subiect? La ce principii de etică se rezumă moţiunea? Ce ar putea spune echipa adversă? Cum am putea răspunde noi la intervenţiile lor? Răspunsurile la aceste întrebări devin argumente, iar argumentele devin caz. Am învăţat că, într-o oră, poţi ajunge de la nimic la un caz complet (este groaznic de frustrant să stai să te holbezi la acea foaie de hîrtie, rugîndu-te la zei ca Obama să-ţi citească într-un mod miraculos gîndurile şi să îţi explice de ce naiba vrea să atace Siria) şi că într-o oră poţi, într-adevăr, să elaborezi argumente cu care să susţii sau să te opui unei teme ce înainte părea inabordabilă.

Există însă şi o a doua categorie de moţiuni, anunţate în prealabil, înainte de începutul competiţiei, care le permit elevilor să se documenteze în detaliu pe subiectul ce urmează să fie dezbătut. Aceste moţiuni necesită multă muncă. De exemplu, la competiţia de la Timişoara la care am participat în iunie, una dintre moţiuni suna în felul următor: „Acest parlament regretă regimul lui Margaret Thatcher.“ Pregătirea pe această temă înseamnă să citeşti zeci de articole despre reformele lui Thatcher, să te documentezi pentru a înţelege care era situaţia economică a Marii Britanii în momentul în care au fost ele aplicate, să cercetezi care a fost politica ei pe plan extern ş.a.m.d.

Fac dezbateri de un an şi, cu riscul de a suna clişeic, pot spune că singurul regret pe care îl am e că nu am început mai devreme. Dacă ar fi să mă întrebe cineva de ce fac dezbateri, cred că aş răspunde simplu: „Pentru că îmi place.“ Da, sînt pasionată de această provocare pentru că ea vizează promovarea gîndirii logice, cultivarea unui discurs argumentativ structurat şi deschiderea către noi puncte de vedere.

Cred sincer că pe parcursul acestui ultim an în care am făcut dezbateri am învăţat mai multe decît am făcut-o în toată cariera mea de elev, din mai multe motive.

În primul rînd, am acumulat şi am prelucrat extrem de multe informaţii. În cazul educaţiei formale, de regulă, informaţia îţi este oferită pe tavă, aşa că prelucrarea ei este fie inexistentă (ştim cu toţii de rigorile de genul „dar eu nu am dictat aşa la ore“), fie, atunci cînd este încurajată, este limitată. Documentarea pentru dezbateri este un extraordinar portal către cunoaştere: pregătirea mea a inclus articole despre Angela Merkel, pasaje din Coran, Declaraţia Drepturilor Omului, convenţii cu privire la protecţia jurnaliştilor în război, texte despre crimele comunismului, rapoarte legate de conflictul Israel – Palestina şi interviuri cu directorul Fondului Monetar Internaţional. La dezbateri, informaţia nu constituie un argument („dacă scrie pe net, aşa e“), ci este doar materia primă din care trebuie să construieşti argumentul. Pentru mine, atît munca de a obţine informaţia, cît şi transpunerea ei în argumente reprezintă o muncă infinit mai productivă decît orice altă cerinţă a educaţiei formale.

În al doilea rînd, am învăţat puţin din ceea ce înseamnă arta persuasiunii. Adevărata miză a dezbaterilor este nu „a avea dreptate“, ci a expune logic şi riguros argumente. În dezbateri, nu există „corect“ sau „greşit“, există „convingător“ sau „neconvingător“. Dezbaterile înseamnă persuasiune, iar acest lucru, chiar dacă poate părea un criteriu dificil, îţi conferă o libertate de gîndire inimaginabilă.

În speranţa că pledoaria mea v-a convins (în caz contrar, ar fi cam îngrijorător pentru orgoliul meu şi poate ar însemna că ar cam trebui să îmi dau demisia din funcţia de debater), v-aş ruga să aprobaţi moţiunea. Mulţumesc.

Irina Ţuca este elevă la Liceul „Sf. Sava“ din Bucureşti.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.