A sosit momentul să motivăm tineretul!

Werner Hans LAUK
Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
A sosit momentul să motivăm tineretul! jpeg

În fiecare an, la 9 mai, noi, europenii, sărbătorim Ziua Europei. O astfel de zi de rememorare ne poate oferi, mai cu seamă în timpuri atît de neliniştite în plan politic, precum cele actuale, prilejul de a ne opri puţin în loc şi de a purcede la o introspecţie cu privire la ideea noastră comună despre Europa. Desigur, noi, cele 28 de state membre, nu împărtăşim întotdeauna aceeaşi opinie politică. Desigur, date fiind poziţia noastră politică, istoria noastră naţională, structura noastră economică şi cea din care sînt alcătuite populaţiile ţărilor noastre, avem viziuni diferite legat de ceea ce Uniunea Europeană ar trebui să realizeze şi să ofere.

În tot acest context, să nu uităm ce ne leagă pe noi toţi: în procesul de aderare am aspirat cu toţii la înfăptuirea ideii europene pentru ţările noastre şi pentru cetăţenii noştri.

Ideea europeană de pace, libertate şi securitate, egalitate de drepturi şi echitate, solidaritate şi sustenabilitate, democraţie, stat de drept şi prosperitate: pe fundalul provocărilor externe, ea este astăzi la fel de actuală ca şi în faza iniţială a CECO, precursoarea CEE.

Noi, cei „bătrîni“, ne amintim, încă, viaţa politică cotidiană de dinaintea creării Uniunii Europene ca nucleu al strînselor legături realizate între statele europene şi cum arăta viaţa în dictaturile existente la Est de Cortina de fier. Valorile Europei Occidentale şi Centrale au însemnat visul la care au aspirat multe milioane de oameni în Estul Germaniei, în România şi în celelalte state est-europene. Mulţi şi-au riscat viaţa pentru a-şi îndeplini, lor şi familiilor lor, visul european de libertate, democraţie şi prosperitate. Au trecut doar 26 de ani de cînd, aici, în România, oamenii au ieşit în stradă pentru autodeterminare politică, libertatea presei şi statul de drept, marcînd, astfel, cu preţul vieţii lor, sfîrşitul formal al unui sistem dictatorial. Au trecut doar 26 de ani de cînd, în Germania, oamenii au putut să sărbătorească reunificarea unei ţări divizate timp de 40 de ani: democraţie şi economie socială de piaţă în Vest, nedreptate politică, economie planificată de stat şi lipsuri economice şi în aprovizionare în Est.

Generaţia născută după 1989 a crescut, însă, într-o Europă a­fla­tă în proces de creştere şi unificare, multiplele realizări ale unităţii europene, de la piaţa comună pentru produse şi servicii pînă la libera circulaţie a forţei de muncă şi a călătorilor, reprezentînd pentru aceştia o incontestabilă realitate. Mai cu seamă evenimentele din actualitatea politică a ultimelor luni au adus în prim-plan vulnerabilitatea acestei Europe comune şi a realizărilor sale în termeni de democraţie, libertate şi securitate. Am putut observa şi cît de necesar este ca noi să dialogăm în continuare, să discutăm atît despre problemele interne, cît şi despre ameninţările care ne înconjoară, despre consecinţele acestora pentru Uniunea noastră şi despre posibilităţile de a acţiona, în comun, ca membri ai Uniunii Europene.

Toate aceste subiecte care ne preocupă actualmente atît de profund reprezintă şi preocupări ale tinerilor, provocări la adresa viitorului acestora: acordarea de protecţie şi de azil celor refugiaţi din calea războaielor civile şi persoanelor persecutate politic, preluarea lor în societăţile noastre şi soluţionarea conflictelor care au generat debutul acestui val migrator, implementarea obiectivelor noastre de protecţie a climei, stabilite la nivel global, dar şi realizarea strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene, „Agenda 2020“, care promite o creştere bazată pe inovare şi sustenabilitate, menită să combată sărăcia şi să întărească coeziunea socială.

Modul în care vom depăşi aceste pro­vo­cări va determina şi în ce fel de Europă vor trăi, într-o bună zi, copiii şi nepoţii noştri.

Tocmai de aceea este atît de important să motivăm tînăra generaţie, să an­gre­năm elevii, tinerii, studenţii şi tinerele persoane active în procesul de participare susţinută la conceptele noastre politice, pentru ca discuţiile noastre despre Europa să nu aibă loc doar la nivel de parlamente şi ministere, ci să căutăm să purtăm discuţii politice şi în viaţa cotidiană, depăşind graniţele ţărilor noastre.

Două evenimente care oferă, tocmai în acest sens, un cadru perfect se desfăşoară anul acesta deja pentru a treia oară la Bucureşti. Datorită iniţiativei Ministerului român al Afacerilor Externe şi a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, avem, şi în acest an, de Ziua Europei, prilejul unui dialog cu cetăţenii pe teme europene şi să ne prezentăm cetăţenilor României ca 28 de state ale Uniunii Europene cu întreaga lor diversitate politică, culinară şi turistică, şi să le oferim acestora posibilitatea de a experimenta diversitatea culturală europeană.

Aşadar, Ambasada Republicii Federale Germania foloseşte cu plăcere ocazia Tîrgului statelor membre UE, desfăşurat în 7 mai în parcul Cişmigiu, precum şi călătoria europeană cu metroul bucureştean din data de 9 mai, denumită „Metro-Europe“, pentru a discuta despre Germania şi Europa cu cei interesaţi.

Sînt extrem de bucuros că Ambasada beneficiază în aceste demersuri de sprijinul tinerei generaţii. Elevii Şcolii Germane Bucureşti ne vor acompania muzical, iar reprezentanţii Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) vor prezenta oferte pentru studenţi şi tineri cercetători, înlesnind tinerei generaţii din Germania şi România posibilitatea unui stagiu în ţara cealaltă.

Uniunea Europeană nu oferă, însă, numai studenţilor posibilitatea de a-şi lărgi orizontul european, ci şi elevilor, practicanţilor şi stagiarilor, care au multiple oportunităţi de a acumula experienţă europeană. Iar acesta este cel mai valoros lucru pentru integrarea continentului nostru atît de divers şi bogat sub aspect cultural şi lingvistic.

Desigur că pentru o mai mare apropiere de Europa nu este întotdeauna necesar un stagiu de cîteva luni în străinătate. În ultimele săptămîni, am avut de cîteva ori plăcerea de a întîmpina elevi şi studenţi în Ambasadă. Discuţiile s-au axat pe actualele crize şi pe responsabilitatea noastră, a europenilor, în această lume zbuciumată. Am discutat despre modul în care putem ajuta noi, Uniunea Europeană, la soluţionarea acestor crize şi pentru a atenua suferinţa existentă în multe locuri. În cadrul acestor dialoguri, atît mie, cît şi colegilor mei ne-au fost adresate multe întrebări. Întrebări despre politica europeană privind refugiaţii, despre poziţia Germaniei în cadrul celor 28 de state şi despre cum a reuşit Germania pînă în prezent să preia peste un milion de refugiaţi. Dar, desigur, şi despre reacţia oamenilor din Germania atunci cînd imagini ca acelea din noaptea de Revelion de la Köln fac înconjurul lumii.

În toate aceste discuţii am întîlnit multă deschidere şi curiozitate – însă şi curajul de a adresa întrebări incomode şi de a căuta împreună răspunsurile la acestea. Sînt foarte încrezător în urma acestor întîlniri cu tinerii cetăţeni români ai Europei. Trăim vremuri marcate de crize şi ne confruntăm cu provocări uriaşe, însă Uniunea noastră este suficient de puternică, astfel încît ne permitem să ne adresăm şi întrebări incomode şi să căutăm şi să găsim, ca şi pînă acum, răspunsuri comune.

Iar pentru ca toate acestea să nu se schimbe, este foarte important să fa­mi­liarizăm tineretul, elevii şi tinerii adulţi încă de pe acum cu provocările europene. Fiindcă şi ei sînt cei care vor decide astăzi şi mîine ce fel de Europă vom avea în viitor.

Ei vor decide, cu votul lor, care sînt partidele şi ideile politice de largă susţinere în Europa. Prin comportamentul lor – ca stagiari, consumatori, turişti, cetăţeni – vor avea un cuvînt de spus despre cît de european va fi percepută şi conturată Europa în cinci, zece sau cincisprezece ani.

Ei vor decide, la rîndul lor, dacă ideea europeană de pace, libertate şi securitate, egalitate în drepturi şi echitate, de solidaritate şi sustenabilitate, de democraţie, stat de drept şi prosperitate va putea fi percepută concret, zi de zi, şi de generaţiile viitoare, atît în detaliu, cît şi în ansamblu.

Werner Hans Lauk este ambasadorul Germaniei la București.

Foto: M. Constantineanu, Ambasada Germaniei la Bucureşti

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.