A patra „Lună Plină“

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
A patra „Lună Plină“ jpeg

Dilemei vechi

Festivalul, derivat oarecum din TIFF-ul clujean, nu pare să atragă masa critică necesară sustenabilităţii; aşa se face că această a patra ediţie a avut un caracter minimalist, cu doar nouă filme în program împărţite între două zile, o escapadă de week-end care să nu încurce pe nimeni, nici măcar pe tradiţionalul juriu – de data aceasta s-a acordat doar Premiul publicului, iar secţiunea de scurtmetraje a lipsit. 

Din fericire, s-a păstrat tradiţia petrecerilor nocturne la terasa Ţăruş, la adăpostul unui umbrar spectaculos luminat, cu un bar bine dotat de sponsori, iar proiecţiile, atîtea cîte au fost, nu au dus lipsă de public – nici măcar musical-ul

proiectat la finele fiecărei ediţii şi pe care publicul ar trebui de-acum să îl ştie pe de rost. Ce-i drept, parte din farmecul filmului ţine de a-l şti pe de rost, ceea ce permite publicului să participe la proiecţie mai degrabă ca la un pre-party – participanţii mai inebriaţi au început să danseze în bunul spirit al filmului, cu riscul de a-i irita pe cei care chiar voiau să-l vadă. 

Cu excepţia absenţei scurtmetrajelor, programul a fost structurat după tipicul ediţiilor precedente – cîteva hit-uri clasice, cîteva debuturi timide, care au căpătat o şansă în plus de a fi băgate în seamă, şi cîteva filme proaspete bine primite şi premiate la festivalurile de gen din ultimul an. S-a păstrat şi caracterul internaţional, evitîndu-se o concentrare excesivă pe filmul american; de aici derivă unul din punctele de atracţie ale festivalului – eterogenitatea stilistică şi tematică. Eticheta „horror“ trebuie înţeleasă în sensul său cel mai larg, reprezentînd mai degrabă plaja de emoţii stimulate de poveştile prezentate decît o gamă de stereotipuri la care se aliniază toate filmele. Sub etichetele generice de horror & fantastic sînt incluse comedii romantice, suprarealism post-Lynch, parodie, SF, ori ceea ce publicului mai preţios îi place să numească thriller psihologic. În continuare voi trece în revistă titlurile prezentate în acest an, pe categorii. 

În categoria debuturi neglijabile intră

o pastişă după

„ecranizare a unei benzi desenate care nu s-a scris încă“, în care toată echipa pare să fi fost pe cocaină, cu actorii răcnindu-şi replicile şi uitîndu-se unii la alţii cu albul ochilor. Un debut ambiţios şi proiect de familie al fraţilor Kevin (regie, scenariu) şi Michael McCarthy (scenariu, rol principal), care însă nu depăşeşte statutul de exerciţiu tehnic. Cel de-al doilea film pasabil a fost

(regia Gergö Elekes şi Jozsef Gallai), promovat drept primul

unguresc, despre un cuplu de studenţi finlandezi vorbitori de maghiară care investighează împrejurările şi împrejurimile crimelor petrecute în urmă cu o jumătate de secol pe lîngă lacul Bodom (eveniment drag fanilor heavy metal datorită popularei trupe Children of Bodom, care bate apa în piuă pe acest subiect de douăzeci de ani). Filmul suferă de numeroase probleme tehnice, pe deasupra faptului că genul

şi-a cam trăit traiul, iar oportunităţile rămase pentru inovare au cam secat. 

În categoria filme recomandabile aş încadra franţuzescul

(regia Romain Basset, premiat la Fantasporto), un delir psihedelic criptic despre o tînără bîntuită în coşmarurile sale de nechezatul şi fornăitul unui individ cu cap de cal. Filmul este, de altfel, o răstălmăcire freudiană cu uşoare nuanţe lesbiene a seriei de tablouri „Coşmarul“ ale lui Henry Fuseli şi prezintă unele similitudini cu un alt film oniric proiectat acum doi ani la Biertan,

Celălalt debut care a făcut valuri la festivalurile recente (premiu la Sitges pentru regia lui Jonas Govaerts) este filmul belgian

, despre un grup de copii-cercetaşi care se confruntă, în timpul unui exerciţiu de ghidare prin pădure, cu un copil sălbăticit. În sfîrşit, Premiul publicului de la Biertan a revenit lui

al deja celebrului autor francez de absurd ionescian Quentin Dupieux. Noul său film e o versiune amuzantă a

-ului lui David Lynch, despre un regizor aflat în căutarea unui Oscar. 

În mod tradiţional, festivalul are şi un program de clasice – pe lîngă pomenitul

care încălzeşte publicul pentru petrecerea de închidere, anul acesta am avut parte de un maraton

– filme cu creaturi ce terorizează comunităţi panicarde şi şerifi ce se scarpină în cap. Selecţia a inclus titluri de căpătîi ale subgenului, cu un focus pe creaturi acvatice: a) blockbuster-ul

cu care Spielberg se califica în anii ’70 în liga regizorilor mari; b)

– versiunea şaptezecistă, o parodie la

ce avea să îl consacre pe Joe Dante drept regizor de comedii horror (ulterior

); c)

, ceva mai puţin cunoscut decît primele două, scris (ca şi

) tot de John Sayles, unul din oamenii mari de cinema care au crescut în industria

sub bagheta legendarului producător Roger Corman. 

Festivalul a fost complementat de un eveniment paralel fără legătură directă, tabăra de dezbateri neo-stîngiste cu nume ameninţător „Pumn“, a cărei relaţie cu festivalul a fost incertă – unii participanţi ar fi intrat la cîte un film, alţii ar fi dorit un protest

anticapitalist, însă „Lună Plină“ nu e tocmai cel mai potrivit caz de eveniment

, ci mai degrabă un moft dat de pasiunea organizatorilor, iar această ediţie – o încercare inerţială de a menţine continuitatea, poate în vederea unei eventuale regîndiri a conceptului. Succesul Festivalului „Lună Plină“ pare limitat de posibilităţile de transport, limitare care nu e neapărat compensată de exotismul locaţiei – nu la fel de atractivă ca locaţia Festivalului „Anonimul“ –, chiar dacă la nivel conceptual un sat cu tradiţie medievală din inima Transilvaniei e ideal pentru un festival horror. Pînă la urmă, „Lună Plină“ din acest an a fost totuşi, pentru turismul cinefilic, un nimerit preludiu pentru „Anonimul“. Rămîne de văzut cum va evolua prin comparaţie versiunea urbană, deci ceva mai accesibilă logistic – Festivalul Dracula de la Braşov, anunţat pentru începutul lui octombrie.  

Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.  

Foto: I. Rusu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi