25 de ani după Zid

Publicat în Dilema Veche nr. 561 din 13-19 noiembrie 2014
25 de ani după Zid jpeg

● În fiecare an, de ziua naţională a Germaniei (Ziua Unităţii, 3 octombrie), dar şi la celebrarea căderii Zidului (9 noiembrie), apar tot felul de cercetări şi sondaje despre cît de uniţi sînt germanii. Sentimentul unităţii, sau, mai precis, aspiraţia unităţii atinge întotdeauna procente foarte mari. Însă studiile merg adesea în profunzime: sînt comparate date statistice despre calitatea vieţii, nivelul veniturilor, satisfacţia cu privire la guvernare etc. Se constată, de fiecare dată, diferenţe importante între Est şi Vest, între fosta RFG şi fosta RDG. Zona din fostul lagăr socialist e în continuare subdezvoltată; iar germanii din Vest, mai bogaţi, plătesc, în continuare, pentru „integrarea“ germanilor din Est. „Cîmpiile înfloritoare“ pe care le-a promis Helmut Kohl în 1990 au apărut, dar ele nu sînt repartizate unitar pe teritoriul Germaniei mari. Atunci, la momentul 0 al unităţii, s-au făcut tot soiul de prognoze despre unificarea economică: în zece ani se vor ajunge la aceleaşi standarde de viaţă peste tot, în Germania. Realizarea acestui obiectiv e, şi acum, la orizont – un orizont care pare în continuare de neatins. S-au făcut progrese, asta e sigur, dar statisticile arată, în continuare, că, din acest punct de vedere, unitatea nu e pe deplin cîştigată. Mulţi intelectuali publici şi oameni politici au vorbit şi anul acesta, la 25 de ani de la căderea Zidului, despre importanţa momentului istoric şi despre marile achiziţii ale Germaniei ultimului sfert de secol. „Unitatea e mai de preţ decît egalitatea“ a devenit aproape un slogan. Sigur, din perspectivă simbolică, aşa este. Dar contează cine şi cum transmite mesajul: în Vest, germanii productivi şi bogaţi nu vor să mai plătească pentru landurile sărace şi neperformante.

● Unul dintre clivajele remarcate recent e în domeniul vînzărilor de maşini. Die Welt a publicat o analiză despre „clivajul cabrio“. În Vest, proporţia de maşini decapotabile e net superioară celei din Est. Nu pentru că acolo clima ar fi mai blîndă, ci pentru că sînt mai mulţi oameni care îşi permit. Analiza merge mai departe: în fosta RDG, oamenii cumpără mai ales mărci şi modele ieftine, cum ar fi Dacia, Skoda, Kia, Suzuki, Honda. În Vest, proporţia modelelor scumpe e mai mare. Cu amendamentul că cea mai ieftină marcă (Dacia) se vinde, totuşi, destul de bine şi în Vestul înstărit. Vesticii care o cumpără nu sînt neapărat cei mai săraci dintre cei bogaţi. Motivaţia vesticilor care cumpără cea mai ieftină maşină de pe piaţa europeană e cu totul alta: e un statement, ei vor să arate că nu îşi afişează bunăstarea, că nu contează ce maşină conduc. Cît despre faimoasele Trabant, acestea au cam dispărut din statistici. Numărul exemplarelor rămase pe piaţă e nesemnificativ, „o notă de subsol“, după cum notează cotidianul german.

● 1 din 5 germani nu ar fi deranjat dacă Zidul s-ar construi din nou. Această proporţie a rămas neschimbată – sondajele de opinie pe această temă se repetă periodic. Publicarea rezultatelor şochează de fiecare dată. În spatele acestor păreri se ascund numeroase resentimente şi temeri – spun analiştii. Dar e şi multă ignoranţă. Şi, adesea, spiritul provocator al respondenţilor. Unele cercetări au arătat că la originea acestor răspunsuri s-ar afla cultura politică diferită din cele două Germanii: esticii, obişnuiţi cu statul intervenţionist-socialist, aşteaptă asistenţă din partea autorităţilor, în timp ce vesticii, crescuţi într-o cultură liberală, individualistă, capitalistă şi federativă, cred că fiecare trebuie să se dezvolte prin resurse proprii. Unii cercetători şi analişti media au explicat chiar că supraexpunerea mediatică a acestor teme, şi mai ales a opiniilor radicale, nu face decît să le amplifice, sporind numărul celor nemulţumiţi şi frustraţi.

● Există însă şi mulţi specialişti în ştiinţe umaniste care îşi explică ignoranţa oamenilor prin numărul mic al spaţiilor memoriale (asta, în vreme ce Berlin e capitala europeană cu cea mai vastă reţea de locuri memoriale). Pe unde trecea Zidul ce despărţea oraşul şi ţara în două, se vede acum, gravată în caldarîm, o fîşie arămie. Această linie simbolică traversează întregul oraş: oricine trece peste ea, pe jos sau cu maşina, ştie de care parte a Zidului se află. Dar asta e prea puţin – susţin unii istorici. Absenţa unui zid real şi solid îi împiedică pe germani să-şi amintească ce înseamnă separarea.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.