Bărbatul-căruia-îi-stă-bine-numai-lîngă-un-alt-bărbat

19 iunie 2013
Bărbatul căruia îi stă bine numai lîngă un alt bărbat jpeg

Un scriitor pe care ar trebui s─â-l recitim cu to┼úii din c├«nd ├«n c├«nd scria undeva c─â romanul este zona indicibilului, locul lucrurilor de nespus altfel. Mai spunea ÔÇô cred ÔÇô c─â a scrie roman ├«nseamn─â, ├«nainte de orice, s─â evi┼úi capcanele sociologismelor ieftine, de manual, pe cele ale eseului abia mascat sau pe cele ale jurnalismului defulatoriu. A scrie roman ├«nseamn─â s─â inovezi ÔÇô ├«n limbajul propriu, care nu e niciodat─â dat o dat─â pentru totdeauna ÔÇô cu fiecare carte, iar dac─â nu reu┼če┼čti (┼či c├«┼úi reu┼česc?), mai bine te apuci de orice altceva. A scrie roman ├«nseamn─â, f─âr─â ├«ndoial─â, a construi plauzibil o form─â autonom─â ┼či independent─â, o entitate cu via┼úa ei proprie, uneori cople┼čitoare ┼či pentru autor. E cazul ÔÇô cred ÔÇô fiec─âruia dintre romanele scrise p├«n─â acum de Dora Pavel, de la Agata murind (cartea unei recuper─âri de sine, care a surprins, la apari┼úie, ┼či critica, ┼či cititorii, ┼či care tocmai st─â s─â apar─â ÔÇô dac─â angajamentele luate de ICR vor fi ┼či respectate ÔÇô ├«n Spania), la Pudra (romanul unei ├«nvieri din mor┼úi) ┼či, iat─â, acum, la acest nou roman, Do Not Cross, al limitelor unei familii ingenios-sinuciga┼če.

Ironia este ├«ns─â ambalajul acestei c─âr┼úi ÔÇô ├«n fond, sf├«┼čietoare. At├«t titlul, Do Not Cross ÔÇô trimi┼ú├«nd la o intrig─â poli┼úist─â, dar viz├«nd transgresiunea dincolo de corp ┼či erup├«nd expresionist ├«ntr-o scen─â (demn─â de Jiri Menzel) care ÔÇ×├«mpacheteaz─âÔÇť toate personajele, laolalt─â cu decorul micului ora┼č de munte (p. 134-135) ÔÇô, c├«t ┼či textul ├«nso┼úitor de pe coperta IV (cu trimitere la ÔÇ×sindromul StockholmÔÇť) s├«nt ├«n┼čel─âtoare. Asta ┼či pentru c─â Dora Pavel ┼čtie mai bine ca mul┼úi al┼úi scriitori c├«t de superficial se cite┼čte azi, dar, cu siguran┼ú─â, ┼či pentru c─â ÔÇ×nodulÔÇť pe care aceast─â carte vrea s─â-l dezlege trebuie c─âutat dincolo de straturile unei intrigi poli┼úiste, dincolo de cercurile unui sindrom socio-psihiatric (de┼či, avem de-a face, e drept, cu un roman psy) ┼či chiar dincolo de abisurile, particularit─â┼úile ┼či spaimele unui t├«n─âr homosexual masochist.

C─âci, dincolo de intrig─â, dincolo de ac┼úiune (f─âr─â de care ÔÇô a┼úi observat? ÔÇô critica literar─â simte c─â ├«i fuge p─âm├«ntul patriei de sub picioare), cartea Dorei Pavel ne trimite spre acel punct nodal care ne prive┼čte, dac─â avem suficient curaj, pe fiecare ├«n parte: confruntarea cu noi ├«n┼čine a┼ča cum am apucat s─â ne construim ÔÇô din fantasme, reac┼úii pripite, vinov─â┼úii, st├«ng─âcii, devia┼úii ÔÇô, o confruntare ÔÇô cum se zice ÔÇô cu ÔÇ×gardianul praguluiÔÇť, ├«ns─â al unui prag care, ├«n aceast─â carte, nu poate fi trecut. Ac┼úiunea, a┼čadar ÔÇô trasat─â cu m├«n─â sigur─â de prozatoarea ÔÇ×purs├«ngeÔÇť care este Dora Pavel ÔÇô, are ┼či ea partea ei de ironie, lu├«nd parc─â uneori forme onirice, ├«n care personajele se suprapun, se ├«nlocuiesc, ├«┼či transfer─â pulsiunile, se v├«neaz─â ┼či ajung prea t├«rziu (sau inutil) la limpezire. Avem, se pare, o r─âpire ├«n care un recep┼úioner la un hotel de provincie (cu vagi studii de psihologie) se ata┼čeaz─â, peste marginile permise, de r─âpitor. T├«n─ârul r─âpit, Cezar Braia, reface ├«ns─â nu doar filmul r─âpirii (la prezent, cu grij─â mai ales pentru omisiunile care ├«mping desf─â┼čurarea lucrurilor spre climax), ci ┼či propria via┼ú─â accidentat─â: trauma respingerii materne dup─â desp─âr┼úirea p─ârin┼úilor ┼či separarea de un frate iubit, pe care nu-l poate feri, ├«ns─â, de moarte; sl─âbiciunea tat─âlui ┼či bun─âtatea lui inutil─â, ┼či mai ales marea iubire ÔÇô ne├«mp─ârt─â┼čit─â ÔÇô pentru un fante local, Sever Caprini, cel care se dovede┼čte a fi cheia tuturor desf─â┼čur─ârilor de for┼úe din acest roman, dar nu ├«n sensul la care ne-am putea a┼čtepta.

Sever Caprini, destinatarul lungii scrisori care se scrie sub ochii no┼čtri, este enigma, koan-ul romanului, ÔÇ×b─ârbatul-c─âruia-├«i-st─â-bine-numai-l├«ng─â-un-alt-b─ârbatÔÇť, furnizorul c─âlim─ârii ┼či cernelii cu care se scrie totul, agentul nefericirii acelei mici familii Braia, dintr-un ÔÇ×curatÔÇť ora┼č de munte. De obicei, germenii ace┼čtia ai distrugerii s├«nt invizibili o lung─â perioad─â, iar c├«nd ├«ncep s─â declan┼čeze marile gesturi (ale separ─ârii, violen┼úei, repeti┼úiei), e prea t├«rziu ca s─â revii ┼či aproape imposibil s─â refaci momentul infest─ârii. ├Än acest roman despre imponderabile ┼či consim┼úite fatalit─â┼úi, Dora Pavel face ├«ns─â exact acest lucru: deruleaz─â ├«napoi nenorocirea, cu nuan┼úe infinitezimale, p├«n─â ├«n momentul infest─ârii ÔÇô ┼či o face cu o siguran┼ú─â demn─â de invidiat. O face folosind o fraz─â nou─â, alta fa┼ú─â de romanele anterioare: lung─â, aluvionar─â (├«n zonele descrierii depresiei, comparabil─â cu cea a lui William Styron din Darkness Visible: A Memoir of Madness), adaptat─â personajului narcisist ┼či semiformat, care scrie ├«ntr-un vechi caiet (furat de fratele mort de la tat─âl lor) ┼či folosind cerneala omniprezentului (atunci, dar ┼či acum) ÔÇô Sever Caprini, un mic demon osos. Prin chiar aceast─â fraz─â, cele c├«teva secven┼úe de o poezie crud─â (zborul ca un viol, corectarea gre┼čelilor de ortografie din scrisoarea de sinuciga┼č a fratelui, ├«mperecherea leilor la Zoo) mut─â cu totul ÔÇ×ac┼úiuneaÔÇť exterioar─â, vizibil─â, narativ─â, pe ghemul interior de vinov─â┼úie-ne├«n┼úelegere-am├«nare. Un tur de for┼ú─â al unei prozatoare de mare subtilitate, o maestr─â a intimit─â┼úii asumate.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.