Ziua Na╚Ťional─â a Consensului ÔÇĺ transmisie live, Patria TV, 4 noiembrie 2031

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 918 din 11 ÔÇô 17 noiembrie 2021
Ziua Na╚Ťional─â a Consensului ÔÇĺ transmisie live, Patria TV, 4 noiembrie 2031 jpeg

Dragi cet─â╚Ťeni ai Rom├óniei Noi, transmitem live defilarea organizat─â, ca ├«n fiecare an din 2022 ├«ncoace, de Ziua Na╚Ťional─â a Consensului. S├«nt convins c─â toat─â lumea ╚Ötie despre ce e vorba, dar ├«mi face o deosebit─â onoare ╚Öi pl─âcere s─â reamintesc reperele cele mai importante ale ultimilor ani.

Originea acestei s─ârb─âtori este ziua de 4 noiembrie 2021, c├«nd liderii celor mai importante dou─â partide au stabilit s─â guverneze ├«mpreun─â, urm├«nd ca premierul s─â fie numit prin rota╚Ťie. O idee simpl─â, trebuie s─â recunoa╚Ötem. Dar toate marile idei s├«nt simple, nu-i a╚Öa?

V─âd c─â la tribuna oficial─â a ap─ârut dl Klaus Iohannis, pre╚Öedintele de onoare al Rom├óniei, al─âturi de premierii-fondatori ai Noii Rom├ónii, Marcel Ciolacu ╚Öi Florin C├«╚Ťu. Mul╚Ťimea prezent─â ├«i prive╚Öte ├«n t─âcere.

A╚Öadar, spuneam c─â ├«n acea zi a ap─ârut ideea care a transformat rapid Rom├ónia: dintr-o ╚Ťar─â periferic─â a Uniunii Europene, am devenit o democra╚Ťie original─â, cu un sistem constitu╚Ťional profund revizuit, unic ├«n lume, care ╚Öi-a dovedit deja eficien╚Ťa ├«n doar c├«╚Ťiva ani... ╚śi totul a pornit de la acea idee simpl─â: ├«n locul conflictelor ╚Öi disputelor interminabile, s-a ajuns rapid la armonie ╚Öi consens; ├«n locul polemicilor sterile ╚Öi-a f─âcut loc critica constructiv─â; ├«n locul acuzelor de trist─â amintire (ÔÇ×PSD ÔÇô ciuma ro╚ÖieÔÇŁ, ÔÇ×Liberalii tr─âd─âtori de ╚Ťar─âÔÇŁ etc.) s-a ajuns la o bun─â ├«n╚Ťelegere ├«ntre for╚Ťele politice ╚Öi, prin urmare, ├«ntre to╚Ťi cet─â╚Ťenii. De aceea s─ârb─âtorim ├«n fiecare an, pe 4 noiembrie, Ziua Consensului Na╚Ťional. Practic, pornind de la ideea unei mari coali╚Ťii ╚Öi de la principiul rota╚Ťiei, am ajuns s─â avem o via╚Ť─â politic─â lini╚Ötit─â ╚Öi armonioas─â, ├«n care rolul fiec─ârui partid este perfect stabilit prin Constitu╚Ťie. Este vorba, evident, despre Noua Constitu╚Ťie, adoptat─â ├«n 2023.

Dar, pentru a explica mai bine toate acestea, ├«l am al─âturi de mine pe ├Änalt Prea Sfin╚Ťia Sa Coriolan Mosti╚Öteanu, arhiepiscopul Regiunii de Sud ╚Öi decanul Facult─â╚Ťii de ├Änalte Studii Politice ╚Öi Spirituale, unde pred─â cursurile ÔÇ×Spiritualitatea vie╚Ťii politiceÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×R─âd─âcinile biblice ale consensuluiÔÇŁ. Bun─â ziua, p─ârinte!

ÔÇô Bun─â ziua ╚Öi Doamne-ajut─â, stima╚Ťi cet─â╚Ťeni ai Rom├óniei Noi!

ÔÇô V-a╚Ö ruga s─â prezenta╚Ťi, pe scurt, principalele evolu╚Ťii ale sistemului nostru politic din ultimul deceniu...

ÔÇô Deja a╚Ťi f─âcut o foarte bun─â introducere. ├Äntr-adev─âr, totul a pornit de la acea decizie de a alc─âtui o majoritate parlamentar─â cu primele dou─â partide ale ╚Ť─ârii. Ulterior, lucrurile au mers foarte bine, schimb─ârile s-au petrecut rapid, l─âs├«nd ├«n urm─â anii de trist─â amintire c├«nd, sub pretextul unei democra╚Ťii prost ├«n╚Ťelese, dup─â model occidental, ╚Ťara era instabil─â ╚Öi greu guvernabil─â. ├Än 2022, guvernul condus de Florin C├«╚Ťu a ini╚Ťiat reforma constitu╚Ťional─â, continuat─â de acela╚Öi guvern ├«n 2023, condus de ast─â dat─â de Marcel Ciolacu. Este motivul pentru care cei doi au dob├«ndit titlul de ÔÇ×premieri-fondatoriÔÇŁ, c─âci ei au ├«ntemeiat acest sistem, definit clar ├«n Constitu╚Ťia votat─â ├«n unanimitate de Parlament ├«n decembrie 2024: Puterea (reprezentat─â de PSD ╚Öi PNL) ╚Öi Opozi╚Ťia (reprezentat─â de AUR). Tot ├«n Constitu╚Ťie este definit─â ╚Öi posibilitatea existen╚Ťei unui ÔÇ×partid antisistemÔÇŁ; c─âci, ├«n ├«n╚Ťelepciunea lor, f─âuritorii noii legi fundamentale a ╚Ť─ârii au dorit s─â fixeze limpede rolul USR-ului de atunci, tocmai pentru a dovedi stabilitatea sistemului. Cu alte cuvinte, datorit─â criticilor aduse de USR, sistemul a g─âsit resursele interioare pentru a se fortifica, pentru a-╚Öi ├«nt─âri rolul pozitiv pe care ├«l are ├«n patria noastr─â. Practic, din 2024, rolul ÔÇ×partidului antisistemÔÇŁ a sc─âzut continuu, dat fiind c─â sistemul s-a autoperfec╚Ťionat continuu...

ÔÇô Telespectatorii no╚Ötri ├«╚Öi amintesc, cu siguran╚Ť─â, de evenimentele nepl─âcute din 2024, c├«nd USR a refuzat s─â participe la alegeri, a f─âcut pl├«ngeri la Comisia European─â ╚Öi la Curtea European─â pentru Drepturile Omului...

ÔÇô Da, s-a dovedit atunci c─â o parte dintre politicienii antisistem nu ├«n╚Ťeleg, din p─âcate, noul curs al democra╚Ťiei. De altfel, unii dintre ei au cerut azil politic ├«n ╚Ť─âri ale Uniunii Europene, provoc├«nd atunci destule probleme de imagine ╚Ť─ârii. Totul s-a rezolvat ├«ns─â, dup─â cum se ╚Ötie, ├«n 2025, c├«nd referendumul pentru ie╚Öirea din UE, ini╚Ťiat de AUR, a fost aprobat de dou─â treimi dintre cet─â╚Ťeni ╚Öi lucrurile s-a clarificat. Membrii USR care nu au plecat ├«n UE (╚Öi al╚Ťi cet─â╚Ťeni con╚Ötien╚Ťi de noile realit─â╚Ťi) au fondat partidul antisistem ÔÇ×Uniunea Rom├ónia Salvat─âÔÇŁ (URS) ╚Öi ├«╚Öi ├«ndeplinesc cu cinste rolul constitu╚Ťional de a semnala probleme care, ├«n ciuda autoperfec╚Ťion─ârii sistemului, continu─â s─â creeze unele disfunc╚Ťionalit─â╚Ťi... De exemplu, URS colaboreaz─â foarte bine cu Autoritatea Na╚Ťional─â pentru Protec╚Ťia Consumatorului, semnal├«ndu-i anumite aspecte necorespunz─âtoare din activitatea privind comer╚Ťul cu am─ânuntul. Ce-i drept, astfel de aspecte s├«nt tot mai pu╚Ťine de c├«nd marile re╚Ťele str─âine de supermarket-uri s-au retras din Rom├ónia ╚Öi ├«ntregul comer╚Ť este ast─âzi ÔÇô a╚Öa cum e ╚Öi normal ÔÇô  ├«n proprietatea unor firme rom├óne╚Öti. E limpede c─â un patron rom├ón se comport─â c├«t se poate de bine cu un client rom├ón, mai ales ├«ntr-o societate a c─ârei principal─â valoare este consensul. Supermarket-urile str─âine ÔÇô ├«mi pare r─âu c─â trebuie s-o spun ÔÇô erau generatoare de conflicte ╚Öi tensiuni inutile; v─â mai aminti╚Ťi ce ├«nghesuial─â era la a╚Öa-numitele ÔÇ×promo╚Ťii la tig─âiÔÇŁ sau de ÔÇ×Black FridayÔÇŁ?

ÔÇô Daaa, erau momente de adev─ârat─â dec─âdere a demnit─â╚Ťii umane. Bine c─â astfel de lucruri nu se mai ├«nt├«mpl─â...

ÔÇô La fel  ╚Öi cu a╚Öa-numitele ÔÇ×fonduri europeneÔÇŁ, care nu erau dec├«t un prilej de dihonie ├«ntre comunit─â╚Ťile umane, o goan─â materialist─â dup─â a╚Öa-zise ÔÇ×reformeÔÇŁ care erau impuse de la Bruxelles, f─âr─â a ╚Ťine cont de specificul ╚Öi de valorile noastre. Din fericire, ╚Öi aceast─â adev─ârat─â obsesie a ÔÇ×banilor europeniÔÇŁ a luat sf├«r╚Öit odat─â cu noua Constitu╚Ťie, care interzice cu des─âv├«r╚Öire orice finan╚Ťare din afar─â care nu e aprobat─â de Ministerul de Interne...

ÔÇô V─â ├«ntrerup o secund─â pentru a le atrage aten╚Ťia telespectatorilor c─â avem imagini cu publicul venit s─â asiste la defilare ÔÇô un public numeros, fericit, care urm─âre╚Öte parada ├«n lini╚Öte; c─âci, dup─â cum se ╚Ötie, ├«n ultimii ani s-a ajuns la concluzia c─â obiceiul de a scanda, de a aplauda, de a ova╚Ťiona nu mai corespunde noilor realit─â╚Ťi, a╚Öa ├«nc├«t oamenii care particip─â la marile manifesta╚Ťii publice urm─âresc totul ├«n lini╚Öte, cu calm ╚Öi relaxare, a╚Öa cum se cuvine ├«ntr-un regim bazat pe armonie, pe ├«n╚Ťelegere, pe consens...

ÔÇô A╚Öa este. Mi se pare una dintre cele mai importante cuceriri spirituale ale Noii Rom├ónii. Modelul inspira╚Ťional pentru aceast─â conduit─â a fost, desigur, stilul de comportament al pre╚Öedintelui Klaus Iohannis. E, de altfel, un stil care corespunde vechiului precept ÔÇ×t─âcerea e de aurÔÇŁ. Prin urmare, Legea privind manifesta╚Ťiile prevede ├«n mod expres c─â toate ├«ntrunirile publice se vor desf─â╚Öura ├«n t─âcere: ele s├«nt momente de reflec╚Ťie ├«n╚Ťeleapt─â, de bucurie asumat─â ├«n lini╚Öte, care scot ├«n eviden╚Ť─â consensul ╚Öi armonia ├«ntregului popor. Trebuie spus ├«ns─â c─â, ├«n democra╚Ťia noastr─â consensual─â, tolerant─â ╚Öi cu iubire fa╚Ť─â de aproapele (chiar ╚Öi atunci c├«nd acesta cade ├«n gre╚Öeal─â), s├«nt acceptate ╚Öi lozincile ├«mpotriva Guvernului, a Puterii; dar numai atunci c├«nd s├«nt ├«nso╚Ťite, echidistant, de un num─âr corespunz─âtor de lozinci ├«ndreptate ├«mpotriva Opozi╚Ťiei. Ele trebuie scrise pe pancarte, nu rostite; iar pancartele trebuie aprobate de Ministerul de Interne. ├Än ultima vreme ├«ns─â, nu s-au mai ├«nregistrat la Ministerul de Interne cereri pentru aprobarea unor lozinci, semn c─â armonia s-a instalat pe deplin ├«n societatea noastr─â.

ÔÇô Aceast─â repartizare egal─â a ÔÇ×dreptului la lozinc─âÔÇŁ mi se pare o m─âsur─â echilibrat─â, mai ales c─â tot ├«n Constitu╚Ťie este prev─âzut foarte clar rolul Opozi╚Ťiei...

ÔÇô Da, a╚Öa este. Partidul de opozi╚Ťie prev─âzut ├«n Constitu╚Ťie este AUR. El desemneaz─â ÔÇ×premierul ├«n a╚ÖteptareÔÇŁ, care are un rol consultativ pe l├«ng─â premierul ├«n exerci╚Ťiu. ├Än plus, tocmai pentru a asigura un echilibru ├«n conducerea ╚Ť─ârii ╚Öi pentru a preveni eventuale abuzuri din partea Guvernului, partidul de opozi╚Ťie nume╚Öte ministrul de Interne, ministrul Ap─âr─ârii ╚Öi ╚Öefii serviciilor secrete. Este un concept nou, original, superior ideii de ÔÇ×checks and balancesÔÇŁ din vechile democra╚Ťii...

ÔÇô V─â mai ├«ntrerup o secund─â pentru a le spune telespectatorilor c─â ├«n acest moment defileaz─â prin fa╚Ťa tribunei oficiale delega╚Ťiile diverselor organiza╚Ťii ale Societ─â╚Ťii Civile Autorizate...

ÔÇô Reglementarea prin lege a activit─â╚Ťii organiza╚Ťiilor societ─â╚Ťii civile a fost un alt pas important ├«n des─âv├«r╚Öirea consensului na╚Ťional, pun├«ndu-se cap─ât stilului revendicativ manifestat de vechea societate civil─â. Acum, ONG-urile s├«nt autorizate de Autoritatea Na╚Ťional─â pentru Interesul Public. Iar finan╚Ťarea lor este asigurat─â printr-un capitol special din Bugetul Siguran╚Ťei Na╚Ťionale, ceea ce e un mare pas ├«nainte fa╚Ť─â de vremurile c├«nd ele depindeau de finan╚Ť─âri externe nesigure ╚Öi, uneori, dubioase...

ÔÇô P─ârinte-profesor, unii jurnali╚Öti str─âini m─â ├«ntreab─â care este cheia succesului ├«n Noua Rom├ónie, cum de sistemul nostru democratic s-a dovedit, ├«n doar c├«╚Ťiva ani, superior vechilor democra╚Ťii. Ce-ar trebui s─â le r─âspund?

ÔÇô Cheia se afl─â ├«n Constitu╚Ťie, care se bazeaz─â pe dimensiunea spiritual─â a vie╚Ťii politice ╚Öi afirm─â ca principal─â valoare consensul. ├Än numele lui, totul este clar definit: cine reprezint─â Puterea, cine reprezint─â Opozi╚Ťia, cine ╚Öi cum are dreptul s─â critice Sistemul etc., etc. Nimic nu a fost l─âsat la voia ├«nt├«mpl─ârii, ceea ce a dus la eliminarea treptat─â a conflictelor ╚Öi tensiunilor din societate. S─â ne amintim c─â, ├«n 2025, a fost desfiin╚Ťat─â Curtea Constitu╚Ťional─â (o alt─â surs─â de tensiuni ├«n Vechea Rom├ónie), care nu mai avea, practic, nici un rol, dat fiind caracterul limpede ╚Öi exhaustiv al noii Constitu╚Ťii. Pe de alt─â parte, asemenea idealuri ├«nalte n-ar putea fi puse ├«n aplicare f─âr─â o preg─âtire superioar─â a cadrelor sistemului. Prin urmare, s-au generalizat studiile de doctorat: to╚Ťi func╚Ťionarii publici, demnitarii, primarii, ofi╚Ťerii de poli╚Ťie ╚Öi jandarmerie etc. au ast─âzi doctoratul.

ÔÇô O ultim─â ├«ntrerupere, p─ârinte-profesor: vedem acum pe ecran defilarea primarilor. Absolut to╚Ťi primarii localit─â╚Ťilor din Rom├ónia vin, ├«n ficare an, s─â-╚Öi exprime adeziunea la valorile Noii Rom├ónii. Este deja o tradi╚Ťie ca defilarea s─â se ├«ncheie cu ei, c─âci ei s├«nt principalii beneficiari ai consensului, ei cunosc cel mai bine nevoia de lini╚Öte ╚Öi armonie a cet─â╚Ťenilor. V-a╚Ö ruga, pe acest fundal, s─â face╚Ťi un ultim comentariu...

ÔÇô A╚Ö vrea s─â fac o m─ârturisire, pentru care am fost autorizat at├«t pe linie canonic─â, c├«t ╚Öi pe linie civil─â. E prima dat─â c├«nd povestesc acest episod. S─â nu uit─âm c─â ideea de consens a ├«nceput printr-o discu╚Ťie ├«ntre Florin C├«╚Ťu ╚Öi Marcel Ciolacu, premierii-fondatori de ast─âzi. Ei bine, trebuie s─â spun c─â ├«n istorica zi de 4 noiembrie 2021, ├«nainte de a se ├«nt├«lni, am├«ndoi au venit s─â se roage ├«n bisericu╚Ťa unde slujeam atunci. Am profitat de ocazie ╚Öi le-am spus un singur lucru: ÔÇ×Politica f─âr─â spiritualitate nu ├«nseamn─â nimic. ├Äncerca╚Ťi s─â v─â ├«n╚Ťelege╚Ťi, iubi╚Ťi-v─âÔÇŁ. Nu ╚Ötiu dac─â vorbele mele au avut vreo contribu╚Ťie, dar s├«nt fericit c─â le-am rostit...

ÔÇô Impresionant─â m─ârturisire. V─â mul╚Ťumim. Am primit ├«ntre timp cifrele de audien╚Ť─â de la STS: ne-au urm─ârit 95,17% din cet─â╚Ťenii Rom├óniei.

ÔÇô S├«ntem aproape de consensul deplin, cum ar fi spus fostul pre╚Öedinte Ion Iliescu, un politician ne├«n╚Ťeles la timpul s─âu...

ÔÇô Cu aceasta, transmisiunea ia sf├«r╚Öit. Urm─âtoarea emisiune va avea loc peste dou─â s─âpt─âm├«ni, c├«nd vom transmite ├«n direct aspecte de la ÔÇ×S─ârb─âtoarea lini╚ÖtiiÔÇŁ. P├«n─â atunci, emisia postului de televiziune Patria (singurul post autorizat din ╚Ťara noastr─â) se ├«ntrerupe. ├Äncheiem transmisia, ca de obicei, afi╚Ö├«nd pe ecran, timp de un minut, sloganul oficial definit ├«n Legea audiovizualului, pe care v─â invit─âm s─â-l urm─âri╚Ťi ├«n t─âcere ╚Öi s─â-l rosti╚Ťi ├«n g├«nd: ÔÇ×Klaus, C├«╚Ťu ╚Öi Ciolacu, o s─â v─â iubim c├«t veacuÔÇÖÔÇŁ.

Mircea Vasilescu este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Foto: wikimedia commons

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.