Unde sînt ceilalți?

26 septembrie 2020
Unde sînt ceilalți? jpeg

Obsesia omului de a afla cine e și ce caută pe Pămînt l-a făcut să caute răspunsuri și în limbă: cine, în afară de el, mai are sisteme de comunicare, și unde converg ele (sau nu)? De la comparațiile intraspecie, care au dus la identificarea familiilor de limbi umane, s-a ajuns, în secolul XX, la comparațiile interspecii, care au dus la identificarea universaliilor lingvistice și la apariția etologiei ca disciplină. Tot acum s-au făcut primele încercări de extindere a comunicării cu posibile alte civilizații inteligente din afara spațiului terestru. Poate cititorul își amintește de un articol mai vechi din Dilema veche, în care descriam limbajul cosmic Lincos, un cod bazat pe simboluri matematice, construit în anii 1960 de matematicianul olandez Hans Freudenthal, folosit în 1999 de astrofizicienii canadieni. În articolul imediat următor, detaliam eforturile xenolingviștilor de a-și imagina cum ar putea arăta o limbă extraterestră. Textul de astăzi completează perspectiva lingvistică, „tarată” inevitabil de aspectul subiectiv al fenomenului comunicării umane (limba e și o realitate psihologică), cu una de o natură total diferită, cu mai mari șanse la obiectivitate: fizică.

În septembrie 1959, prestigioasa revistă americană Nature a găzduit în paginile ei primul articol științific pe tema celor mai probabile caracteristici ale unui mesaj extraterestru. Cei doi autori, Giuseppe Cocconi și Philip Morrison, fizicieni renumiți de la Universitatea Cornell, susțineau că oricine ar dori să atragă atenția unei alte civilizații inteligente ar folosi radiația undelor radio: destul de ieftină și ușor de produs, parcurge distanțe foarte lungi și nu necesită putere mare de emisie. Frecvența de emisie ar trebui să fie aleasă astfel încît să evoce o valoare numerică universală în cosmos – probabil ceva asociat, de exemplu, cu cel mai comun element chimic din univers, hidrogenul. Hidrogenul emite radiații pe frecvența de 1.420 Mhz, deci un semnal extraterestru ar putea veni așa și, pe cît posibil, doar așa, pentru că folosirea unei „bande înguste” economisește din energia transmisiunii. În plus, nici un fenomen natural nu se manifestă astfel, deci captarea atenției oricărui ascultător inteligent ar fi asigurată.

Optsprezece ani mai tîrziu, pe 15 august 1977, la 23,16 ora locală, unul dintre cele două receptoare ale telescopului The Big Ear („Urechea cea mare”) din Delaware, Ohio primește un semnal pe care computerul îl înregistrează: o creștere și o descreștere a curentului electric, induse de o undă electromagnetică. După care continuă să înregistreze, ca de obicei, tot ce vine din spațiu – adică nimic, zgomot, după cum se dovedește ulterior. Trei minute mai tîrziu, din cauza rotației Pămîntului, al doilea receptor al telescopului ajunge să fie îndreptat spre aceeași sursă a semnalului, dar nu mai recepționează nimic asemănător. Cînd Jerry Ehman, astronom și astrofizician, primește datele sub formă printată – 6EQUIJ5 –, notează pe margine „Wow!”. Prezicerea fizicienilor Cocconi și Morrison, cu care el era familiarizat, se adeverise întocmai: semnalul, care de atunci încoace este cunoscut sub numele de Semnalul Wow, respecta toate cerințele.

În programul computerului, literele și numerele reprezentau o măsură a intensității semnalului electromagnetic în receptor. Puterea redusă era înregistrată cu cifre de la 0 la 9, iar cînd puterea creștea computerul începea să folosească literele alfabetului: A pentru 10, B pentru 11, și așa mai departe, U fiind valoarea cea mai ridicată a puterii semnalului pe care telescopul o întîlnise vreodată. Astfel că 6EQUIJ5 era semnătura unui semnal care creștea constant în intensitate, ajungea la un vîrf, apoi descreștea. Spectrul de frecvențe era, incredibil, mai mic de 10 kHz, adică circa o milionime din frecvența transmisiei: un semnal de bandă îngustă la 1.420 MHz.

În ciuda imensei vîlve create și a cercetărilor de tot felul care au urmat, problema insurmontabilă reprezentată de faptul că semnalul nu s-a repetat nici măcar o dată a dus la clasificarea acestuia în categoria fenomenelor rămase fără explicație. (Ulterior, repetarea ar fi fost oricum inutilă pentru că nu au mai existat fonduri, guvernul anulînd programul.) Dacă cineva a vrut să ne transmită ceva, de ce nu a repetat mesajul? Întrebarea ar părea legitimă, dar numai pînă în punctul în care aflăm că și noi, ca specie, am făcut același lucru: în 1974, telescopul Arecibo din Puerto Rico a transmis, la inițiativa NASA, un semnal către galaxia M13 care părea să aibă condiții propice de viață. El consta într-un șir de cifre binare între care erau intercalate, ca indicii, numere primare. Descifrat cum trebuie, găseai acolo imaginea unei persoane, dubla spirală a ADN-ului și sistemul nostru solar. Dacă vreun extraterestru din galaxia M13 va recepționa vreodată semnalul se va minuna, desigur, numai că specia lui se poate întreba de ce mesajul nu se repetă măcar o dată, ca să se asigure că nu a fost doar un accident.

Speranța lui Homo sapiens sapiens însă, a omului modern, nu stă doar în codurile matematice, ci și în cele optice. Un proiect al Universității Harvard folosește telescoape optice care caută semnale laser venite din spațiu, altul de la Berkeley cercetează vreo 2.500 de stele apropiate ca să identifice pulsiuni laser. Un studiu recent publicat în revista The Astrophysical Journal propune construirea unui telescop care să trimită continuu în spațiu o rază laser de mare putere (1-2 megawați). Un astfel de semnal ar putea fi detectat de astronomii extratereștri, apoi folosit sub formă de pulsiuni intermitente regulate, ca un cod Morse aplicat la un far uriaș, pentru transmiterea de mesaje.

Răspunsul la cea mai adîncă întrebare a omului („Unde sînt ceilalți?”, atribuită celebrului fizician Enrico Fermi) e, deocamdată, o fata morgana. Dacă sîntem singuri, atunci e o mare risipă de spațiu. Dar dacă nu, atunci se deschide o perspectivă cu totul nouă asupra experiențelor pe care omul le poate avea prin interacțiunea cu alte specii inteligente.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: wikimedia commons

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

BeFunky collage (66) jpg
Fasole cu sos verde, rețeta deosebită care a cucerit internetul. Ingredientul secret pentru o aromă specială și un aspect inedit. VIDEO
Cu siguranță ați încercat tot felul de rețete cu fasole, însă aceasta este una ceva mai deosebită. Preparată cu un sos verde, aromat și plin de savoare, dar și cu un conținut semnificativ de vitamine, acest fel de mâncare a făcut furori pe TikTok.
steag SUA REUTERS
SUA „o țară ostilă”. Tot mai mulți turiști, oameni de cultură sau performeri evită călătoriile în Statele Unite
Pe măsură ce lista țărilor care emit avertismente de călătorie pentru SUA crește, unii vizitatori aleg să boicoteze complet Statele Unite.
spania ambulanta foto flickr png
Tragedie în Spania: Cinci persoane au murit în urma unei explozii într-o mină din Asturias
Cinci persoane au murit iar alte patru au fost grav rănite în urma unei explozii ce a avut loc într-o mină de cărbune din Asturias, Spania, luni, 31 martie.
Keir Starmer FOTO EPA-EFE
Premierul Marii Britanii a anunțat că va pune serialul „Adolescence” la dispoziție în toate școlile din țară
Keir Starmer, premierul Marii Britanii, s-a întâlnit luni, 31 martie, cu persoanele care au produs miniseria Netflix „Adolescence”.
Nikoloz Samkharadze FOTO AFP jpg
INTERVIU cu parlamentarul georgian Nikoloz Samkharadze: „Georgia dorește un tratament corect din partea UE”
Sosit la București, într-o vizită oficială, Nikoloz Samkharadze, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Georgiei, a răspuns unor serii de întrebări privind relația țării sale cu România, situația internă din Georgia dar și perspectiva de politică externă a regimului de la Tbilisi.
72099531 1004 webp
Operațiune specială a serviciilor rusesti la Chișinău
Ambasada Rusă din Chișinău adăpostește condamnați afiliați grupării Șor, le perfectează acte rusești după care îi transportă în Transnistria cu mașini cu numere diplomatice.
Trump la golf FOTO AFP
Dorință interzisă. Terenul din Scoția al lui Donald Trump nu poate găzdui campionate de golf
Visul lui Donald Trump de a găzdui un campionat de golf pe terenul său din Turnberry, Scoția, nu se va realiza până când terenul nu va fi viabil din punct de vedere logistic și comercial.
utilaj agricol, camp, agricultura   foto pixabay jpg
Fermierii străini din România, speriați de naționalismul în creștere: „Georgescu i-a încurajat”. Mărturia unui britanic atacat de vecin
Agricultorii străini care dețin terenuri și afaceri în România se tem din ce în ce mai mult de curentul naționalist în creștere și de nevoia tot mai mare a companiilor de apă și teren.
Kate Middleton, foto Shutterstock jpg
Tradiția pe care Kate Middleton nu a respectat-o într-o zi foarte importantă. Ce gest a făcut în schimb?
Kate Middleton (43 de ani) este obișnuită să urmeze tradițiile Casei Regale, însă Prințesa de Wales a surprins pe toată lumea recent, încălcând o regulă proprie. Soția Prințului William (42 de ani) o respecta an de an...