Ultima bătălie - Gînduri istoriografice dedicate academicianului Alexandru ZUB

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 915 din 21 ÔÇô 27 octombrie 2021
Ultima bătălie   Gînduri istoriografice dedicate academicianului Alexandru ZUB jpeg

ÔÇ×Mai mult talent

, pentru a fi mai aproape de adev─âr.ÔÇŁ

N. Iorga

├Äntre istorici, Alexandru Zub este foarte bine cunoscut: o carier─â academic─â exemplar─â, trec├«nd prin toate gradele ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi onorurile academice, gra╚Ťie anului fatidic 1989. Nici unul din semnele de recuno╚Ötin╚Ť─â public─â de care a avut parte ├«n ultimii 30 de ani nu i-ar fi fost acordat dac─â ├«n Rom├ónia nu s-ar fi schimbat regimul politic ├«n decembrie 1989. Alexandru Zub a cunoscut pe propria-i piele ce ├«nseamn─â o schimbare de regim at├«t la ├«nceputul vie╚Ťii, c├«t ╚Öi ├«n partea ei de apogeu. Prin cea de la ├«nceputul vie╚Ťii fac referire la condamnarea politic─â pe care a suferit-o ├«n 1958 pentru vina de a fi organizat la Ia╚Öi ╚Öi Putna o comemorare studen╚Ťeasc─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific─â a lui ╚śtefan cel Mare la ├«mplinirea a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei. ├Än executarea pedepsei de munc─â silnic─â ├«n lag─ârele de exterminare a ├«nt├«lnit elita intelectual─â ╚Öi spiritual─â a Rom├óniei. ├Än acest context a f─âcut cea mai ├«nalt─â ╚Öcoal─â, cea a demnit─â╚Ťii umane.

Scriu aceste r├«nduri ├«ns─â nu pentru membrii unei bresle care cunoa╚Öte adev─ârata ierarhie a valorilor ├«n istoriografia rom├óneasc─â contemporan─â, ci pentru un public cultivat, dar tot mai pu╚Ťin antrenat s─â citeasc─â istoriografie contemporan─â. Lor vreau s─â le spun c─â istoricii ├«╚Öi tr─âiesc cu intensitate c─âut─ârile erudite ╚Öi uneori ├«mbin─â propria lor via╚Ť─â cu obiectul de studiu ├«n a╚Öa m─âsur─â ├«nc├«t ajung s─â-╚Öi sacrifice via╚Ťa privat─â, ba chiar s─â-╚Öi piard─â via╚Ťa pentru crezurile lor, ├«n orice caz s─â pl─âteasc─â scump pentru o cauz─â pe care uneori o numesc chiar adev─ârul istoric. Destinul istoricilor rom├óni e o tem─â care l-a fascinat pe Alexandru Zub ├«n cadrul cercet─ârilor sale de istoria istoriografiei, dar care s-a oglindit ╚Öi ├«n propria-i via╚Ť─â. Cum se face ca, ├«ntr-o na╚Ťiune bl├«nd─â ╚Öi pa╚Önic─â, istoricii s─â fie uci╚Öi, prigoni╚Ťi, ├«n cele din urm─â uita╚Ťi sau ignora╚Ťi? O rapid─â trecere ├«n revist─â ├«ncepe cu decapitarea cronicarului Miron Costin, exilarea lui Nicolae B─âlcescu, indiferen╚Ť─â pentru suferin╚Ťa lui A.D. Xenopol, dar mai ales cu asasinarea lui Nicolae Iorga, apoi cu salba de istorici aresta╚Ťi de regimul comunist: Gheorghe Br─âtianu, Ioan Lupa╚Ö, Silviu Dragomir, C.C. Giurescu, dintre care primul a murit ├«n chinuri ├«n temni╚Ťa de la Sighet.

Pierdut ├«ntre mormane de c─âr╚Ťi, a╚Öa cum era v─âzut t├«n─ârul Alexandru Zub la Biblioteca Central─â din Ia╚Öi de c─âtre contemporanii s─âi, istoricul este uneori perceput ca o amenin╚Ťare pentru regimul politic, mai ales atunci c├«nd nu se manifest─â f─â╚Ťi╚Ö ca un propagandist al regimului politic. O meserie periculoas─â atunci c├«nd istoricul are o con╚Ötiin╚Ť─â. Paul Michelson semnala, ├«n studiul s─âu Alexandru Zub and Modern Romanian Historiography, afinit─â╚Ťi cu ├«ndemnul lui Soljeni╚Ť├«n S─â nu tr─âi╚Ťi ├«n minciun─â ├«n preocuparea istoricului rom├ón pentru adev─âr. ├Äns─â, a╚Öa cum avea s─â scrie Alexandru. Zub ├«n discursul de recep╚Ťie la Academie, ├«n istoriografie adev─ârul nu este al istoriei, ci al istoricului. Caracterul subiectiv al scrisului istoric este intrinsec legat de fiin╚Ťa unic─â a istoricului. Din acest punct de vedere este at├«t de greu de desp─âr╚Ťit elanul civic (Alexandru Zub ├«l nume╚Öte ╚Öi militantism) al istoricului de opera sa de erudi╚Ťie. Chemarea ac╚Ťiunii ├«n slujba unei colectivit─â╚Ťi (de limb─â, teritoriu ╚Öi cultur─â, adic─â o na╚Ťiune) interfereaz─â cu erudi╚Ťia istoric─â. Aici ader─â Alexandru Zub la un imperativ formulat de lordul Acton: ├«n via╚Ťa unei na╚Ťiuni nu este important trecutul, ci cunoa╚Öterea trecutului.

Trecutul, a╚Öa cum ├«l analizeaz─â Alexandru Zub, prins ├«n curentul istoriografic al Analelor fran╚Ťuze╚Öti, este crea╚Ťia sau reconstruc╚Ťia istoricului. Totu╚Öi, acesta se folose╚Öte de ni╚Öte c─âr─âmizi, care s├«nt fragmentele de informa╚Ťie pe care le las─â trecutul ├«n p─âm├«nt, ├«n arhive, ├«n monumente de art─â, ├«n opera istoric─â a ├«nainta╚Öilor. Din aceast─â materie brut─â istoricul creeaz─â o nara╚Ťiune, dar mai ales un sens al istoriei. Expresia fericit─â a lordului Acton se ├«nt├«lne╚Öte cu g├«ndirea istoricului Alexandru Zub c├«nd acesta avertizeaz─â asupra riscului falsific─ârii istoriei m─âcar ╚Öi prin exces de simplificare sau o hiperbolizare a coeren╚Ťei istorice.

Alexandru Zub a c─âutat de la bun ├«nceput o cale median─â ├«ntre ├«nc─ârcarea abuziv─â cu sens a istoriei ╚Öi istoria f─âr─â sens ╚Öi mai ales f─âr─â virtute. Nu po╚Ťi tr─âda trecutul de dragul prezentului, dar nici nu-i po╚Ťi spune povestea f─âr─â ca acest trecut s─â aib─â un ecou ├«n prezent, f─âr─â ca acest trecut s─â se r─âsfr├«ng─â asupra prezentului ╚Öi s─â se proiecteze asupra viitorului. Cele dou─â extreme ÔÇô abuzul de sens ╚Öi lipsa de sens ÔÇô s├«nt zv├«rcolirea istoriografiei din pragul mileniului III ├«ntre construirea istoriografic─â a na╚Ťiunii ╚Öi deconstruirea discursului na╚Ťional, ├«ntre o pretins─â obiectivitate a istoricului asociat─â cu o dorit─â legitate a istoriei ╚Öi subiectivismul gnoseologic asociat cu parti-pris-ul ideologic al istoricului.

Produc├«nd bio-bibliografiile lui Mihail Kog─âlniceanu, A.D. Xenopol, Vasile P├órvan, continuate cu volume de analize ale istoriografiei romantice, critice (junimiste) ╚Öi criticiste (interbelice), Alexandru Zub a mo╚Ötenit de la obiectele sale de studiu ethos-ul scrisului istoric na╚Ťional, pe care tot Paul Michelson l-a numit at├«t de delicat ÔÇ×op╚Ťiunea civic─â a istoriculuiÔÇŁ.  ├Äntemeierea Rom├óniei moderne din entit─â╚Ťile politice ╚Öi socio-culturale ale rom├ónit─â╚Ťii medievale este un obiectiv legitim la care po╚Ťi s─â aderi at├«t din perspectiv─â conservatoare, c├«t ╚Öi progresist─â. Dar Alexandru Zub s-a ├«nt├«lnit ├«n lag─âr cu viziunea critic─â asupra lui Kog─âlniceanu ca demolator al Bisericii ├«n Principatele dun─ârene, formulat─â cu patos de arhimandritul Vasile Vasilache, ╚Öi a regretat c─â acesta nu ╚Öi-a formulat ├«n scris punctul de vedere. Orice fondare implic─â o doz─â de demolare, avea s─â constate istoricul ╚Öi avea s─â asiste la ├«nceput de mileniu la bacanala demol─ârii ÔÇ×miturilorÔÇŁ istoriografice. De la Revolu╚Ťia francez─â ├«ncoace, Principatele, separate ├«nt├«i, unite apoi, redenumite ├«mpreun─â Rom├ónia, tr─âiesc ├«n ritmul modelor politice de pe Sena. Alexandru Zub a abordat ╚Öi acest subiect cu toate asperit─â╚Ťile sale. Dar nici azi istoriografia rom├óneasc─â nu vrea s─â rup─â cordonul ombilical cu centrele creatoare de ÔÇ×sens al istorieiÔÇŁ. Cu un oftat ascuns, Alexandru Zub avertizeaz─â, ├«n discursul de recep╚Ťie la Academia Rom├ón─â, ÔÇ×trend-ul modernit─â┼úii t├«rzii... implic─â o diminuare pe linie identitar─â, ├«ns─â ┼či un c├«┼čtig sub unghiul ┬źistoriei totale┬╗, a┼ča cum era definit─â aceasta ├«n disputele din secolul XX. [...] Situa┼úia e paradoxal─â. ├Än timp ce se recunoa┼čte subiectiv, conjunctural, limitat, istoricul aspir─â s─â ia ├«n posesie un ansamblu obiectiv de infinit─â complexitate. El crede ├«n dinamismul istoriei, dar aspir─â s─â-i descrie imobilitateaÔÇŁ.

Paradoxurile istoriografiei occidentale, de fapt universale de acum, s├«nt semnul unei disolu╚Ťii a sensului. Alexandru Zub e suficient de lucid pentru a l─âsa aceast─â concluzie printre r├«nduri. Cine are ochi de citit, s─â citeasc─â!

Avea rost s─â ri╚Öti ani de munc─â silnic─â ├«n lag─âre de exterminare pentru comemorarea lui ╚śtefan cel Mare? Istoria lui ╚śtefan cel Mare, ├«n lectura lui Kog─âlniceanu, a lui Xenopol, a lui Iorga, pe scurt a unei tradi╚Ťii istoriografice na╚Ťionale, se re├«ncarc─â cu sens pentru Alexandru Zub, ├«nchiz├«nd arcul peste timp, la comemorarea din 2021. Acest sens este ├«n mod legitim cel al propriei istorii. Dar acest subiectivism d─â substan╚Ť─â vie╚Ťii. Eu s├«nt ceea ce s├«nt fiindc─â pot spune ╚Öi m─â pot reg─âsi ├«n istoria lui ╚śtefan cel Mare. El este str─âmo╚Öul (unul dintre ei) exemplar, a c─ârui istorie fondeaz─â o comunitate. Cu c├«t mai aprig─â este b─ât─âlia ├«n jurul sensului istoriei ╚Öi ├«n cele din urm─â ├«mpotriva sensului istoriei, cu at├«t mai limpede ├«i apare lui Alexandru Zub c─â miza acestei b─ât─âlii este tot mai mare. ├Äl fascineaz─â no╚Ťiunea de accelerare a istoriei, citeaz─â eseul lui Daniel Hal├ęvy ╚Öi descrie tensiunea conceptual─â dintre ÔÇ×durata lung─âÔÇŁ, adic─â ipoteza c─â ├«n spatele evenimentelor politice societatea se schimb─â foarte ├«ncet, ╚Öi durata scurt─â sau istoria evenimen╚Ťial─â, impactul personalit─â╚Ťii istorice, al circumstan╚Ťei ╚Öi al interac╚Ťiunii fatidice. De la eternul ╚Ť─âran al istoriei la dezr─âd─âcinare ╚Öi alienare, schimbarea istoric─â a c─âp─âtat o alt─â calitate. Ritmul, dar mai ales calitatea ╚Öi cantitatea schimb─ârilor angoaseaz─â.

Alexandru Zub a ├«nv─â╚Ťat de la un ├«nainta╚Ö francez, al c─ârui ecou intelectual la noi l-a studiat, Alexis de Tocqueville, c─â s├«nt mi╚Öc─âri ale istoriei de neoprit, dar nu ├«nseamn─â c─â trebuie ├«mbr─â╚Ťi╚Öate ca pe adev─âratul sens al istoriei. Ultima b─ât─âlie se poart─â ├«n numele legitimit─â╚Ťii ╚Öi demnit─â╚Ťii istoriei proprii. Nu este doar ego-istorie, ci un fragment de inteligen╚Ť─â ╚Öi sensibilitate uman─â, care ├«n lectura lui Alexandru Zub are cu adev─ârat o dimensiune eroic─â. Echilibrul cu care a scris Alexandru Zub aceast─â istorie, pruden╚Ťa ├«n utilizarea fragmentelor de informa╚Ťie autentic─â s├«nt valori morale, care dau scrisului s─âu istoric puterea unui non possumus. At├«ta timp c├«t pentru cineva devenirea na╚Ťional─â a rom├ónilor, cu origini medievale ╚Öi re├«ntemeieri moderne, ├«i d─â substan╚Ť─â vie╚Ťii, aceasta merit─â ap─ârat─â ╚Öi comemorat─â cu pre╚Ťul ├«nalt pe care l-a pl─âtit ├«n tinere╚Ťe Alexandru Zub. Aceast─â ÔÇ×con╚Ötiin╚Ť─â totalizant─âÔÇŁ a istoricului face ca universul t├«n─ârului institutor ├«n devenire de la V├«rful C├«mpului, care ╚Ötia de un rege, un neam, un boier luminat, precum Scarlat Rosetti din satul s─âu natal, s─â fi traversat schimb─ârile de regim f─âr─â a pierde ├«ncrederea ├«n sensul istoriei. Ultima b─ât─âlie pentru sensul istoriei nu s-a dat ├«nc─â!

Petre Guran este dr. ├«n istorie bizantin─â al ├ëcole des Hautes ├ëtudes en Sciences Sociales, cercet─âtor la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Rom├óne.

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.