Te rog nu m─â mai r─âni ÔÇô despre epigenez─â ╚Öi impactul violen╚Ťei psihologice

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Te rog nu m─â mai r─âni ÔÇô despre epigenez─â ╚Öi impactul violen╚Ťei psihologice jpeg

S─â ne imagin─âm c─â facem un exerci╚Ťiu de tip brainstorming, ├«n care fiecare dintre noi spune primul lucru care ├«i vine ├«n minte referitor la violen╚Ť─â psihologic─â. Unii dintre noi vor spune h─âr╚Ťuire verbal─â, critic─â, jigniri, cuvinte umilitoare, ├«njur─âturi, def─âimare, dispre╚Ť verbal, desconsiderare, atac la identitatea noastr─â, stare de tensiune psihic─â, mimic─â ╚Öi gesturi inadecvate (ochi da╚Ťi peste cap, gest de lehamite).

├Än dou─â dintre jurnalele de specialitate, The Lancet ╚Öi Psychiatric Services, am citit c├«teva articole despre ce ├«nseamn─â violen╚Ťa psihologic─â ├«n rela╚Ťii, dar ╚Öi la locul de munc─â. Este descris─â ca fiind o stare abuziv─â a conduitei celor din preajm─â, o atitudine de intimidare ╚Öi superioritate, de negativitate permanent─â, de presiune. Violen╚Ťa psihologic─â mai este definit─â ca fiind o stare de ostilitate, de ton ridicat ╚Öi autoritar ╚Öi lipsit de respect, de zeflemea ╚Öi ironie spuse sub forma glumei r─âut─âcioase ╚Öi tenden╚Ťioase.

Conceptul de violen╚Ť─â psihologic─â a intrat ├«n aten╚Ťia con╚Ötientiz─ârii publice prin anii ÔÇÖ90 datorit─â efectelor asupra st─ârii de s─ân─âtate, fiind asociat cu diagnosticul de stres crescut. Psihologii au descoperit principul proiect─ârii, acela c─â tot ce este r─âu e mai puternic dec├«t ce este bun, reac╚Ťiile la amenin╚Ť─âri s├«nt mai rapide, mai intense ╚Öi mai greu de suspendat dec├«t la lucrurile pl─âcute. Atunci c├«nd s├«ntem agresa╚Ťi psihologic, creierul uman internalizeaz─â mult mai u╚Öor trauma limbajului agresiv dec├«t cuvintele bune.

Epigenetica este o ramur─â a geneticii care studiaz─â cum celulele ├«╚Öi modific─â comportarea genelor datorit─â factorilor din mediu ╚Öi cum s├«nt decodificate ├«n contextul nou. Se concentreaz─â asupra modului ├«n care experien╚Ťele de via╚Ť─â, evenimentele din timpul vie╚Ťii influen╚Ťeaz─â func╚Ťia genelor, adic─â substan╚Ťele chimice se ata╚Öeaz─â de ADN ╚Öi orienteaz─â activitatea genelor. Dac─â s├«ntem predispu╚Öi genetic spre o boal─â, putem s─â nu o dezvolt─âm dac─â mediul este unul s─ân─âtos ╚Öi cu un grad sc─âzut de stres. ├Än schimb, dac─â mediul este unul violent psihologic, el va duce la un nivel de stres crescut, implicit la somatizarea acestuia printr-o metabolizare la nivelul biochimiei corpului, devenind toxic ╚Öi duc├«nd la modificarea genetic─â ├«n boal─â la propriu.

C├«nd mediul este dominat de violen╚Ť─â psihologic─â s-a demonstrat c─â efectele se transmit de la o genera╚Ťie la alta, f─âr─â o modificare a genelor ├«n sine, influen╚Ťele epigeneticii induse de mediu le moduleaz─â pe cele genetice. Sau, cum este cunoscut ├«n popor, ÔÇ×copiii pl─âtesc gre╚Öelile p─ârin╚ŤilorÔÇŁ, adic─â copiii redau acela╚Öi tipar comportamental ╚Öi cognitiv ├«nv─â╚Ťat ├«n matricea familiei. Mintea automat─â, acolo unde au existat traume ├«n trecutul nostru, va readuce din memoria implicit─â, la fiecare declan╚Öator din prezent, emo╚Ťii ale experien╚Ťelor din trecut. Cum violen╚Ťa psihologic─â este parte din societate, va reactiva acela╚Öi mecanism de stres crescut atunci c├«nd ne sim╚Ťim amenin╚Ťa╚Ťi, de aceea vom vedea uneori reac╚Ťii dispropor╚Ťionate ├«n raport cu evenimentul din prezent.

Un element care define╚Öte violen╚Ťa psihologic─â ╚Öi pe care nu-l con╚Ötientiz─âm este b├«rfa. Robin Dunbar, psiholog, ├«ntr-o cercetare f─âcut─â la Harvard University ├«n 1996, despre evolu╚Ťia limbajului ╚Öi b├«rf─â, a observat c─â oamenii folosesc limbajul mai ales ca s─â vorbeasc─â despre al╚Ťii, iar succesul depinde de cine pe cine ╚Ötie, fiind ├«n avantaj fa╚Ť─â de cei care nu au aceast─â abilitate de a b├«rfi, b├«rfa devenind o art─â a manipul─ârii sociale, a agresivit─â╚Ťii verbale ╚Öi rela╚Ťionale. B├«rfa se ├«ncadreaz─â ├«n conceptul de violen╚Ť─â psihologic─â, este cople╚Öitor de critic─â ╚Öi se refer─â la ├«nc─âlc─ârile codurilor morale ╚Öi sociale de c─âtre ceilal╚Ťi, influen╚Ť├«nd moralitatea, care este r─âspunz─âtoare de nivelul oxitocinei.

Molecula încrederii

Un alt cercet─âtor, Paul Zak, a demonstrat c─â oxitocina este molecula ├«ncrederii ├«n al╚Ťi oameni ╚Öi a numit-o ÔÇ×molecula moralit─â╚ŤiiÔÇŁ. Atunci c├«nd nivelul oxitocinei cre╚Öte devenim mai empatici ╚Öi mai genero╚Öi chiar ╚Öi fa╚Ť─â de necunoscu╚Ťi. Pentru a produce aceast─â molecul─â este necesar sentimentul de ├«ncredere al unui om fa╚Ť─â de alt om, atunci c├«nd cineva are ├«ncredere ├«n noi devenim mai pu╚Ťin rezerva╚Ťi ╚Öi mai deschi╚Öi, mai pu╚Ťin dispu╚Öi s─â tri╚Ö─âm. C├«nd avem rela╚Ťii de ├«ncredere ne sim╚Ťim ├«n siguran╚Ť─â ╚Öi proteja╚Ťi, iar dac─â cineva ne tr─âdeaz─â ├«ncrederea ne provoac─â suferin╚Ť─â, care se manifest─â la propriu ├«n chimia creierului nostru prin sc─âderea nivelului de oxitocin─â ╚Öi serotonin─â, un alt neurotransmi╚Ť─âtor responsabil cu starea de bine. Oxitocina cre╚Öte atunci c├«nd sim╚Ťim empatie, atunci devenim mai amabili, mai cooperan╚Ťi ╚Öi mai altrui╚Öti. C├«nd ne sim╚Ťim proteja╚Ťi, accepta╚Ťi ╚Öi ├«n siguran╚Ť─â.

P. Zak scrie despre creierul uman c─â reac╚Ťioneaz─â mai intens la un chip uman dec├«t la orice alt lucru din univers. Supravie╚Ťuim ├«n primii ani datorit─â rela╚Ťiei de sintonizare (ÔÇ×a te sim╚Ťi sim╚ŤitÔÇŁ, dup─â cum o descrie doctorul D. Siegel, neurocercet─âtor) dintre copil ╚Öi p─ârin╚Ťii s─âi, citim expresia fe╚Ťei mamei, avem nevoie de bun─âvoin╚Ťa ╚Öi disponibilitatea acesteia pentru a r─âm├«ne ├«n via╚Ť─â ╚Öi a fi s─ân─âto╚Öi. Se pare c─â necesitatea unui mediu de ├«ncredere este un factor mult mai important dec├«t educa╚Ťia. Acolo unde societatea prosper─â ├«nseamn─â c─â te po╚Ťi baza pe ceilal╚Ťi, c─â po╚Ťi ├«ncheia contracte avantajoase, c─â nu e╚Öti furat sau c─â nu vei fi ├«n╚Öelat, se dovede╚Öte ca fiind un factor important ├«n dezvoltarea economic─â ╚Öi implicit a nivelului de trai, lucru care se va reflecta ├«n calitatea vie╚Ťii.

Dac─â mediul nu este unul de ├«ncredere, devii concuren╚Ťial cu cei din preajm─â, tr─âie╚Öti ├«ntr-o permanent─â stare de rivalitate, scr├«╚Öne╚Öti din din╚Ťi, te locuiesc furia ╚Öi frustrarea. Pe termen lung, dac─â tr─âie╚Öti ├«ntr-un asemenea mediu, nivelul de stres crescut duce la anxietate crescut─â, la banalizarea r─âului, la stim─â de sine sc─âzut─â, la sentimente de ru╚Öine ╚Öi vin─â, la instalarea st─ârii de depresie, la dezvoltarea unei st─âri de nevroz─â permanente, la agresivitate ╚Öi iritabilitate ca stare de fond. Violen╚Ťa verbal─â, l─âcomia, ambi╚Ťia, pl─âcerea de a-i r─âni pe ceilal╚Ťi le putem observa cu u╚Öurin╚Ť─â ├«n mediu, ╚Öi ├«n cel fizic, ╚Öi ├«n cel virtual. R─âutatea comentariilor, limbajul veninos, nevoia de a avea dreptate cu orice pre╚Ť, sadismul, idealismul moral duc la izbucniri violente, la cre╚Öterea stresului ╚Öi a tensiunii.

Modelul omului ÔÇ×puternicÔÇŁ

Modelele de genul James Bond, b─ârbatul de succes ╚Öi puternic, care omoar─â terori╚Öti, se folose╚Öte de femei pentru sex, conduce o super-ma╚Öin─â, de╚Ťine arme sofisticate ╚Öi pare de ne├«nvins, pe care media le livreaz─â, ne determin─â pe noi, f─âr─â a le filtra, f─âr─â a fi con╚Ötien╚Ťi c─â nu ai cum s─â fii invincibil dec├«t dac─â te afli ├«ntr-un clivaj psihic, s─â condamn─âm sensibilitatea ╚Öi s─â o consider─âm ca fiind un defect. Modelul predat al omului puternic este cel care nu este vulnerabil, nu are nici o suferin╚Ť─â, nimic nu-l atinge. Aud deseori oameni care se dispre╚Ťuiesc pentru sensibilitatea pe care o simt, consider├«nd-o un defect ╚Öi dorindu-╚Öi s─â fie mai nep─âs─âtori ╚Öi mai pu╚Ťin empatici. Aici valorile mediului s├«nt inversate, ├«ntruc├«t sensibilitatea arat─â starea de s─ân─âtate psihic─â. Altfel, am intra sub inciden╚Ťa psihopatiei. Din p─âcate, atunci c├«nd ne confrunt─âm cu starea de sensibilitate sim╚Ťim durere sau disconfort fizic ╚Öi s├«ntem acuza╚Ťi c─â dorim s─â atragem aten╚Ťia. Ca rezultat, unii dintre noi ├«╚Öi camufleaz─â sensibilitatea printr-un comportament aparent nep─âs─âtor, al╚Ťii se refugiaz─â ├«n adic╚Ťii cum ar fi alcoolul, cump─âr─âturile, m├«ncarea etc.

Una dintre problemele care apar este c─â ajungem s─â ne identific─âm cu mediul ├«ntr-at├«t de mult ├«nc├«t nu mai s├«ntem capabili s─â recunoa╚Ötem violen╚Ťa psihologic─â a acestuia ╚Öi ne pierdem busola moral─â. Vom avea senza╚Ťia c─â ceea ce face majoritatea este normalitatea, iar a ├«ndr─âzni s─â fii diferit ├«nseamn─â un act de curaj ╚Öi de cunoa╚Ötere de sine, dar ╚Öi o libertate individual─â, pe care pu╚Ťini ╚Öi-o permit. Ie╚Öirea din turm─â nu este facil─â ╚Öi nici la ├«ndem├«na oricui, e necesar─â ├«ncrederea ├«n propriile for╚Ťe, iar pentru asta trebuie cunoa╚Ötere de sine. Vom auzi deseori replici de genul ÔÇ×era o glum─âÔÇŁ ╚Öi vom ajunge s─â credem c─â persiflarea ╚Öi gluma r─âut─âcioas─â, ironia, zeflemeaua, b├«rfa, sarcasmul nu s├«nt comportamente abuzive, ca urmare le vom internaliza, devenind incapabili s─â avem o privire clar─â asupra mediului violent ├«n care tr─âim. ╚śi nu numai c─â le vom internaliza, vom ajunge s─â ne identific─âm cu ele ╚Öi s─â le practic─âm, ceea ce va duce la un clivaj interior ╚Öi la utilizarea mesajului dublu.

O alt─â consecin╚Ť─â este c─â vom depune foarte mult efort emo╚Ťional ├«n cadrul rela╚Ťiilor pe care le avem, fie c─â s├«nt rela╚Ťii familiale sau rela╚Ťii conjuncturale. Tendin╚Ťa va fi s─â devenim fie evitan╚Ťi, fie s─â ne transform─âm ├«n agresori, fie s─â devenim salvatori, adic─â s─â prelu─âm rolul de a deveni responsabili ├«ntr-un mod exagerat de climatul mediului emo╚Ťional, ori prin preluarea unor sarcini care nu ne apar╚Ťin, ori prin comportamente ludice, ori prin comportamente mult prea independente ca mecanism de ap─ârare la abuzul psihologic existent. Sau, altfel spus, func╚Ťionarea fiziologic─â defectuoas─â relevat─â prin imagini ale RMN-urilor a ar─âtat o diminuarea a capacit─â╚Ťii de a g├«ndi ra╚Ťional, diminuarea num─ârului celulelor nervoase, alterarea activit─â╚Ťii electrice ╚Öi ramificarea anormal─â ale neuronilor. La propriu, creierul nostru sufer─â ╚Öi ne altereaz─â judecata ╚Öi sim╚Ťirea.

Reac╚Ťii ├«n lan╚Ť

Atunci c├«nd schimb─âm mediul ├«nconjur─âtor ╚Öi amploarea influen╚Ťelor se schimb─â ├«n reac╚Ťia moral─â, implicit se modific─â chimia creierului nostru. Totodat─â, circuite noi neurale pot ap─ârea ├«n momentul ├«n care devenim con╚Ötien╚Ťi de noi, de modul cum g├«ndim, cum reac╚Ťion─âm. Putem crea noi conexiuni neuronale. Este ca ├«n cazul cuiva care sufer─â de paralizia unui membru ├«n urma unui accident cerebral; chiar dac─â celule nervoase au murit, va putea s─â foloseasc─â din nou membrul paralizat datorit─â circuitelor noi care au preluat controlul ╚Öi au creat noi conexiuni. Se nume╚Öte neuroplasticitate. Este la fel ca atunci c├«nd mu╚Öchii corpului nu s├«nt folosi╚Ťi, ei se atrofiaz─â, dar, dac─â ├«i antren─âm, ei vor cre╚Öte ├«n dimensiune ╚Öi capacitate. La fel ╚Öi creierul uman produce noi celule nervoase dac─â ├«l antren─âm prin procesul de ├«nv─â╚Ťare continu─â. Pentru a ├«nv─â╚Ťa este nevoie de disciplin─â ╚Öi perseveren╚Ť─â.

Doctorul Gabor Mate noteaz─â despre creierul p─ârin╚Ťilor c─â acesta ├«l programeaz─â pe cel al copilului, p─ârin╚Ťii stresa╚Ťi vor cre╚Öte copii care vor fi la fel de stresa╚Ťi, indiferent c├«t de mult ├«i iubesc. Tensiunea vocii, bra╚Ťele ├«ncordate care ├«i ╚Ťin, expresiile faciale ab─âtute, pupilele m─ârite, toate acestea s├«nt indicatori ai nivelului de stres al p─ârintelui, stres care se transmite ╚Öi care va fi ├«mbibat ├«n mediu. R. Joseph, cercet─âtor, citat de doctorul G. Mate, spune c─â un mediu s─ârac emo╚Ťional reduce cu mii num─ârul sinapselor per axon (corpul celulei care transport─â impulsul electric la alt neuron), poate ├«nt├«rzia cre╚Öterea ╚Öi elimina miliarde de sinapse, duc├«nd la p─âstrarea conexiunilor anormale. Cum creierul este responsabil de dispozi╚Ťie, autocontrol ╚Öi comportament social, acestea pot fi consecin╚Ťe neurologice care duc la dezechilibre ├«n vie╚Ťile personale sau la comportamente autodistructive, nepotrivite.   

Ca o concluzie, genele depind ├«n cea mai mare parte de mediu, ele s├«nt cele dominante c├«nd vorbim de organizarea de baz─â, schema de dezvoltare ╚Öi structura anatomic─â a sistemului nervos, dar mediul este cel care rafineaz─â chimia, conexiunile neurale, circuitele, re╚Ťelele ╚Öi sistemele care ne determin─â func╚Ťionalitatea optim─â. Hrana emo╚Ťional─â este cea care asigur─â o dezvoltare neurobiologic─â s─ân─âtoas─â a creierului. Avem nevoie de rela╚Ťii de ata╚Öament bune, de un limbaj afectiv plin de c─âldur─â ╚Öi disponibilitate ╚Öi pe c├«t posibil lipsit de un stres crescut. Avem nevoie s─â ne sim╚Ťim pl─âcu╚Ťi ╚Öi accepta╚Ťi pentru c─â a╚Öa ne vom construi sentimentul de siguran╚Ť─â.

Atunci c├«nd devenim prezen╚Ťi ├«n via╚Ťa noastr─â psihic─â, s├«ntem mai con╚Ötien╚Ťi de noi, devenim mai calmi, mai pu╚Ťini ata╚Öa╚Ťi de lucrurile despre care credeam c─â au ├«nsemn─âtate, ├«nv─â╚Ť─âm s─â ne bucur─âm de via╚Ť─â ╚Öi s─â accept─âm c─â totul nu trebuie s─â se ├«nt├«mple ├«ntotdeauna a╚Öa cum vrem noi pentru a avea o stare bun─â. Toate acestea se vor oglindi ├«n exteriorul nostru. Mediul devine oglinda noastr─â, iar dac─â noi alegem s─â producem schimbare, implicit lucrul acesta se va observa ├«n chimia creierului nostru, ├«n s─ân─âtatea psihic─â ╚Öi fizic─â ╚Öi ├«n s─ân─âtatea mediului ├«nconjur─âtor. Alegerea este una individual─â, nu colectiv─â, dar cu c├«t vom alege mai mul╚Ťi s─â facem schimb─âri, cu at├«t ├«i vom influen╚Ťa ╚Öi inspira pe cei din preajma noastr─â. E ca un lan╚Ť, o verig─â atrage dup─â sine o alt─â verig─â, un lan╚Ť ADN, ceea ce va avea ca rezultat traiul ├«ntr-un mediu mai s─ân─âtos, cu un nivel al violen╚Ťei psihologice mai redus.

Cătălina Dumitrescu este psiholog clinician specialist, psihoterapeut în terapie cognitiv-comportamentală.

Foto: wikimedia commons

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.