Sintaxă și sentimente

Sintaxă și sentimente jpeg

├Än chineza mandarin (varianta standard a limbii), verbul este lipsit de m─ârci care s─â indice timpul. ├Än contrast, at├«t limba rom├ón─â, c├«t ╚Öi engleza folosesc m─ârci distincte pentru a semnala prezentul, trecutul ╚Öi viitorul. De exemplu, ÔÇô f─âr─â a intra ├«n prea multe detalii ÔÇô, noi folosim a voi pentru a ne referi la timpul viitor (voi merge, vei merge), englezii au shall/will (I shall go, you will go); pentru trecut, dispunem de formele lui a avea (am mers, ai mers) ╚Öi de diverse grupuri de litere ata╚Öate unui verb (mergeam, mergeai / mersesem, mersese╚Öi etc.), iar englezii au forme distincte de infinitiv (go-went), verbe auxiliare ╚Öi morfeme ata╚Öate verbului (-ed). ├Än chinez─â, timpul se exprim─â prin adverbe de timp, forma verbal─â r─âm├«n├«nd neschimbat─â. Echival├«nd: Merg ieri. Merg azi. Merg m├«ine.

├Äntr-o conferin╚Ť─â TEDx din iunie 2012, Keith Chen, economist comportamental (care studiaz─â efectele factorilor psihologici, emo╚Ťionali ╚Öi culturali asupra deciziilor), sus╚Ťine c─â a reu╚Öit ÔÇô ajutat de o echip─â de la Universitatea Yale ÔÇô s─â g─âseasc─â r─âspunsul la o ├«ntrebare care ├«i fr─âm├«nt─â pe economi╚Öti de foarte mult─â vreme: de ce ╚Ť─âri cu institu╚Ťii ╚Öi economii similare au comportamente economice radical diferite, unele economisind mari procente din PIB, iar altele tr─âind mereu pe datorie. American de origine chinez─â, Chen porne╚Öte de la propria experien╚Ť─â cu limba matern─â care ÔÇ×l-a obligatÔÇŁ s─â g├«ndeasc─â diferit: ├«n chineza mandarin, spre deosebire de englez─â, nu po╚Ťi spune simplu Acesta e unchiul meu, ci limba ÔÇ×te for╚Ťeaz─â s─â precizeziÔÇŁ dac─â e unchi matern sau patern, dac─â leg─âtura e prin alian╚Ť─â sau nu, dac─â unchiul e fratele tat─âlui t─âu ╚Öi dac─â e mai mare sau mai mic dec├«t acesta din urm─â.

Astfel, limba matern─â l-a constr├«ns s─â se g├«ndeasc─â constant la aspecte de acest fel, dar nu ╚Öi la separarea timpului ├«n cele trei dimensiuni ale sale. ├Än schimb, ├«n ╚Ťara adoptiv─â a ├«nv─â╚Ťat engleza, care ├«i for╚Ťeaz─â pe vorbitorii ei nativi, prin m─ârcile sale temporale, s─â separe net viitorul de prezent ╚Öi de trecut, ╚Öi astfel i-a venit ideea de a explora leg─âtura dintre limb─â ╚Öi comportament. ├Äntre limba matern─â ╚Öi capacitatea de a economisi bani se pare c─â exist─â o leg─âtur─â direct─â: vorbitorii de limbi ├«n care nu exist─â morfeme temporale distincte experimenteaz─â timpul ca un continuum. Pentru c─â nu au dec├«t adverbe la dispozi╚Ťie, a╚Öa cum am ar─âtat mai sus, chinezii (╚Öi al╚Ťii cu limbi asem─ân─âtoare) nu disociaz─â net ├«ntre trecut, prezent ╚Öi viitor, ceea ce ├«i face s─â economiseasc─â bani mai u╚Öor ├«n compara╚Ťie cu vorbitorii de limbi cu sisteme elaborate de marcare a timpului, cum s├«nt englezii (dar ╚Öi noi). Din pricina multiplelor moduri de demarcare lingvistic─â, vorbitorii din aceste culturi v─âd viitorul ca pe ceva ├«ndep─ârtat, foarte diferit de prezent, lucru care ar descuraja economisirea.

Tot gramatica e ├«n centrul aten╚Ťiei ├«ntr-o alt─â conferin╚Ť─â de acela╚Öi gen ╚Öi din acela╚Öi an, sus╚Ťinut─â de Phuc Tran, scriitor ╚Öi profesor de limbi clasice, poliglot emigrat, ├«n copil─ârie, din Vietnam. ├Än 1975, el ╚Öi p─ârin╚Ťii lui fug din Saigon ├«n Statele Unite, trebuind s─â se adapteze unui mediu ╚Öi unei limbi foarte diferite. Tran sus╚Ťine c─â modul subjonctiv al limbii engleze, inexistent ├«n vietnamez─â, i-a schimbat via╚Ťa. ├Än general recunoscute de gramatici ca opuse func╚Ťional, modul indicativ (al factualit─â╚Ťii) ╚Öi modul subjonctiv (al posibilit─â╚Ťii) s├«nt, pentru profesorul vietnamezo-american, dou─â for╚Ťe ale lumii reale: subjonctivul (├«n gramatica noastr─â se nume╚Öte ÔÇ×conjunctivÔÇŁ) este un fel de ÔÇ×ma╚Öin─â a timpului ╚Öi a viselor ÔÇŁ care ne permite s─â c─âl─âtorim mental ├«n trecut ╚Öi s─â ne imagin─âm lucruri care s-ar fi putut ├«nt├«mpla (S─â fi mers eu acolo...!), dar ╚Öi ├«n viitor (S─â merg eu acolo...!).

Tran sus╚Ťine c─â a reflectat mult asupra celor ce s-ar fi putut ├«nt├«mpla cu familia dac─â nu ar fi fugit la timp din Saigon, proces inaccesibil tat─âlui s─âu din cauza inexisten╚Ťei modului subjonctiv, care permite o astfel de g├«ndire: ÔÇ×Indicativul nu ne d─â voie s─â ne imagin─âm delocÔÇŁ. Constr├«n╚Öi de sistemul lingvistic, vorbitorii de vietnamez─â nu au acces la ÔÇ×realit─â╚Ťi alternativeÔÇŁ. Desigur, spune Tran, ei simt diverse sentimente provocate de diverse situa╚Ťii, dar nu au limba prin care s─â le exprime. Vestea bun─â ├«n toat─â aceast─â poveste e c─â, trebuind s─â se bazeze pe ÔÇ×indicativitatea vietnamezeiÔÇŁ, nativii s├«nt lipsi╚Ťi de capacitatea ÔÇ×de a ├«n╚Ťelege concepte bazate pe posibilitateÔÇŁ, punct forte ├«n procesul de adaptare la Lumea Nou─â. ÔÇ×Partea ├«ntunecat─â a subjonctivuluiÔÇŁ, ├«n schimb, a fost de vin─â pentru depresia din anii adolescen╚Ťei lui Tran: odat─â cu speran╚Ťa a venit ╚Öi regretul, de vreme ce poten╚Ťialitatea merge pe dou─â axe temporale. Ca dovad─â, profesorul citeaz─â studiul global anual f─âcut de Gallup, ├«n anul precedent, ├«n ceea ce prive╚Öte optimismul na╚Ťiunilor: ├«n 2011, Vietnamul a ie╚Öit pe locul ├«nt├«i ├«n topul celor mai optimiste ╚Ť─âri ÔÇ×pentru c─â nu are o limb─â care s─â permit─â vorbitorilor s─â se g├«ndeasc─â la nesf├«r╚Öit la ceea ce ar fi putut s─â fieÔÇŁ. Iar pe ultimul loc s-a clasat Fran╚Ťa, nesurprinz─âtor, din moment ce subjonctivul e a╚Öa de bine reprezentat ├«n limb─â.

De fapt, ambele tr─âs─âturi gramaticale ÔÇô forme separate pentru timpurile verbului, pe de o parte, ╚Öi modul subjonctiv, pe de cealalt─â parte ÔÇô lipsesc at├«t din chinez─â, c├«t ╚Öi din vietnamez─â. Dar, indiferent ce categorii gramaticale s├«nt prezente sau nu ├«n limbile planetei, e aberant s─â sus╚Ťii c─â te for╚Ťeaz─â s─â percepi lumea ├«ntr-un anume fel ╚Öi nu ├«n altul. Prin alc─âtuirea lor biologic─â comun─â, oamenii percep lumea identic: datorit─â sistemului nervos avem cu to╚Ťii acelea╚Öi senza╚Ťii ÔÇô foame, durere, frig, c─âldur─â etc.; pe baza acestor percep╚Ťii apar emo╚Ťiile ╚Öi sentimentele, care trec apoi prin filtrul ra╚Ťiunii ╚Öi s├«nt formalizate ├«n interiorul unui sistem lingvistic pentru a putea fi comunicate. Interpretarea ╚Öi comunicarea acestor con╚Ťinuturi mentale s├«nt lucruri foarte personale, care depind nu numai de individ, ci ╚Öi de cultura grupului: ├«n unele comunit─â╚Ťi se descurajeaz─â exprimarea sentimentelor, v─âzut─â ca semn de sl─âbiciune.

Presupun├«nd c─â ├«ntr-adev─âr vietnamezii nu discut─â despre ce ar fi putut fi, nimic nu indic─â aici faptul c─â gramatica influen╚Ťeaz─â cultura: am v─âzut ├«ntr-unul dintre articolele anterioare c─â lingvistul american Daniel Everett a identificat, la tribul Pirah├ú, un principiu pe care el l-a numit principiul experien╚Ťei imediate, care ├«i face pe membrii tribului s─â nu vorbeasc─â despre oamenii care nu mai tr─âiesc. Bine├«n╚Ťeles c─â pot vorbi, dar nu o fac, a╚Öa e cultura lor mo╚Ötenit─â din tat─â ├«n fiu. Un observator superficial ar putea crede c─â le lipsesc mijloacele lingvistice pentru a vorbi despre mor╚Ťi, c├«nd, de fapt, Everett identific─â aici o constr├«ngere cultural─â asupra gramaticii. Cultura influen╚Ťeaz─â gramatica, nu invers! ├Äns─â nu e nevoie s─â mergem at├«t de departe cu analiza. Lucrurile s├«nt, ├«n realitate, foarte simple. A╚Öa cum timpul e semnalat prin adverbe de timp, tot a╚Öa ╚Öi posibilitatea ca un lucru s─â se fi ├«nt├«mplat ├«n trecut sau s─â aib─â loc ├«n viitor e semnalat─â, ├«n ambele limbi, prin adverbe de mod. A╚Öa m─â asigur─â studen╚Ťii mei Erasmus vietnamezi ╚Öi chinezi, pe care cele dou─â conferin╚Ťe TEDx mai ├«nt├«i i-au distrat, apoi i-au ├«nfuriat. Iar ├«n ceea ce prive╚Öte rezultatele sondajul Gallup, e destul s─â ne uit─âm la unul recent: datele publicate ├«n decembrie 2019 plaseaz─â Albania pe locul ├«nt├«i, ca na╚Ťiunea cea mai optimist─â, cu un scor net de 61, ├«n timp ce Vietnamul scade la 48. Ironia face ca albaneza nu numai s─â aib─â un mod subjonctiv... oarecare (?), ci unul cu patru timpuri (prezent, imperfect, prezent perfect ╚Öi trecut perfect).

O ultim─â observa╚Ťie mali╚Ťioas─â: ├«n limba englez─â, spre deosebire de limba rom├ón─â, exist─â dou─â cuvinte separate pentru a distinge ├«ntre timpul gramatical (tense) ╚Öi timpul ontologic (time). Dac─â puterea cuvintelor e chiar at├«t de mare, de ce aceast─â distinc╚Ťie nu i-a influen╚Ťat pe cei doi vorbitori, care ajung s─â suprapun─â no╚Ťiunile? ├Äns─â nu am terminat cu aceast─â idee a limbii care determin─â experimentarea timpului ca un continuum; data viitoare o vom vedea dezvoltat─â ├«ntr-un film sci-fi american care a avut un succes uria╚Ö: Arrival.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Keith Chen

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.