╚śi eu s├«nt parte din aceast─â lume. Te ur─âsc pentru c─â te iubesc

╚śi eu s├«nt parte din aceast─â lume  Te ur─âsc pentru c─â te iubesc jpeg

ÔÇ×Totul este capriciu. ├Äi iubesc f─âr─â m─âsur─â pe aceia pe care cur├«nd ├«i voi ur├« f─âr─â motiv.ÔÇŁ (Thomas Sydenham)

├Än spa╚Ťiul public nu vorbim despre tulbur─ârile psihice, nu vorbim despre suferin╚Ťele noastre interne, s├«nt o ru╚Öine, o vulnerabilitate, o sl─âbiciune. Nu avem voie s─â fim tri╚Öti, s─â fim cople╚Öi╚Ťi, s─â facem alegeri proaste, s─â e╚Öu─âm. Avem modelul omului puternic ╚Öi de succes, cel care nu sufer─â, care nu cunoa╚Öte e╚Öecul ╚Öi triste╚Ťea. Cumva, un fel de super om, un personaj demn de poveste care a luat via╚Ť─â ├«ntr-o poveste, dac─â analiz─âm, ╚Öi nu ├«n realitate. ├Än realitate nu exist─â om care s─â nu sufere, care s─â nu simt─â ru╚Öine, care s─â fac─â doar alegeri bune, sigur, cu excep╚Ťia psihopa╚Ťilor pentru care starea emo╚Ťional─â este plat─â, f─âr─â a sim╚Ťi nici bucuria, dar nici triste╚Ťea. Un platou static.

G├«ndindu-m─â la tulbur─ârile emo╚Ťionale cu care s├«ntem nevoi╚Ťi s─â tr─âim unii dintre noi, fiind afecta╚Ťi direct de ele, al╚Ťii fiind conviviali ai celor care s├«nt afecta╚Ťi, am realizat c├«t de pu╚Ťin vorbim ├«n spa╚Ťiul public despre afec╚Ťiunile psihice ╚Öi c├«t de pu╚Ťin le cunoa╚Ötem, iar asta duce la lipsa ├«n╚Ťelegerii ╚Öi a empatiei fa╚Ť─â de cei din jurul nostru.

Restul oamenilor, ╚Öi aici m─â refer la majoritate, tr─âim multe nuan╚Ťe emo╚Ťionale, diferite st─âri intense care ne pot perturba func╚Ťionalitatea. Este normal s─â fim a╚Öa ╚Öi este firesc ca ├«n asemenea momente s─â cerem ajutor ╚Öi s─â primim sprijin. S├«nt oameni care nu cer ajutor pentru c─â nu ├«╚Öi pot sesiza intensitatea fluctua╚Ťiilor emo╚Ťionale, dar ceea ce simt este suferin╚Ťa ╚Öi neputin╚Ťa de a sim╚Ťi echilibru emo╚Ťional intern.

S├«nt parte din lumea ├«nconjur─âtoare, s├«nt parte dintre noi, putem fi chiar noi. O celebritate cum a fost Marilyn Monroe este unul din oamenii care a suferit intens, care s-a confruntat cu depresia ╚Öi anxietatea la cote ├«nalte ╚Öi care a luat medica╚Ťie psihiatric─â ├«ntreaga ei v├«rst─â de adult, de altfel a murit de supradoza dat─â de somniferele pe care le lua. Povestea de via╚Ť─â a acesteia este una plin─â de traume emo╚Ťionale. A fost abandonat─â de p─ârin╚Ťi, marcat─â profund de lipsa de dragoste ╚Öi protec╚Ťie pe care ar trebui s─â ╚Ťi le asigure ni╚Öte p─ârin╚Ťi s─ân─âto╚Öi emo╚Ťional, lupt├«nd s─â-╚Öi construiasc─â o via╚Ť─â ├«n care a c─âutat permanent s─â-╚Öi g─âseasc─â echilibrul interior ╚Öi propria identitate. Traumele pe care le-a tr─âit i-au afectat structura de personalitate aflat─â ├«n construc╚Ťie atunci c├«nd era copil, la v├«rst─â adult─â aceasta av├«nd o personalitate de tip borderline. ├Än biografia actri╚Ťei vom reg─âsi eforturile pe care le f─âcea pentru a nu sim╚Ťi abandonul real sau imaginat, rela╚Ťiile intense ╚Öi instabile, comportamentul autodistructiv prin consumul de substan╚Ťe ╚Öi medicamente, caruselul emo╚Ťional s─âlbatic sim╚Ťit, de pe culmile fericirii ├«n abisul triste╚Ťii, ╚Öi imaginea de sine neclar─â ╚Öi negativ─â pe care o avea.

Unul din celebre cazuri prezentate ├«n urm─â cu 100 de ani de Freud, cazul ÔÇ×Anna O.ÔÇŁ, despre care spunea c─â este afectat─â de isterie ╚Öi nevroz─â, ast─âzi ar fi diagnosticat ca tulburare borderline. Termenul a fost utilizat prima dat─â ├«n anii 1930 ╚Öi de-abia ├«n 1980 a fost definit ├«n edi╚Ťia a treia a DSM-III. Acesta coexist─â ├«mpreun─â cu alte tulbur─âri cum ar fi alcoolismul, tulburare de stres, tulburare de alimenta╚Ťie, tulburarea bipolar─â etc.

Oamenii care sufer─â de tulburare borderline fug ├«n noi rela╚Ťii permanent, pentru a-╚Öi ├«n─âbu╚Öi vidul sim╚Ťit, dar ╚Öi pentru a-╚Öi alunga plictiseala. De obicei, ├«n cupluri func╚Ťioneaz─â al─âturi de structuri narcisice, ├«ntruc├«t structurile narcisice le pot da un sens ╚Öi o identitate prin supunerea acestora ╚Öi abuzul asupra lor. Vor dezvolta o identitate-sacrificiu care ├«i va ghida prin via╚Ť─â, reprim├«ndu-╚Öi propriile nevoi ╚Öi pun├«ndu-se ├«n slujba altora. Pot dezvolta tendin╚Ťe paranoide, suspiciozitate intens─â, datorit─â acestei pozi╚Ťion─âri de a fi ├«n slujba altora, sau prin pozi╚Ťia de victim─â ├«╚Öi pot satisface vidul ╚Öi sentimentul de abandon, sim╚Ťindu-se utili.  

Pentru mul╚Ťi oameni tulburarea de structur─â de personalitate de tip borderline nu spune mare lucru, dar pentru speciali╚Öti este una dintre suferin╚Ťele cele mai r─âsp├«ndite ale persoanelor care intr─â ├«n cabinetul lor. Tulburarea borderline este grani╚Ťa dintre nevroz─â (definit─â prin instabilitate, conflict emo╚Ťional ╚Öi o gam─â de larg─â de simptome anxioase) ╚Öi psihoz─â (definit─â ca o stare de deta╚Öare de realitate, prin idei delirante ╚Öi halucina╚Ťii) ╚Öi care afecteaz─â mult mai multe persoane dec├«t depresia sau alcoolismul.

cd2 jpg jpeg

                                                                        Foto: flickr

Te ur─âsc pentru c─â te iubesc, ar spune o persoan─â cu tulburare de structur─â de tip borderline. Persoanele afectate de tulburarea bordeline s├«nt impulsive, au tr─âiri intense emo╚Ťional, contradictorii, v─âd lumea ├«n extreme alb-negru, ├«i caracterizeaz─â g├«ndirea dihotomic─â ╚Öi primitiv─â, ├«n care cei din jur s├«nt fie buni, fie r─âi, fie prieteni, fie du╚Ömani, fiind incapabili s─â-╚Öi gestioneze frustr─ârile ╚Öi sentimentele incomode ├«ntr-un mod adaptat social. Ace╚Ötia s├«nt permanent ├«n c─âutarea persoanei perfecte care s─â-i ├«ngrijeasc─â ╚Öi care s─â le ofere totul. ╚śi, cum nimeni nu poate s─â ne ofere totul, acea stare de simbioz─â c─âutat─â care a fost ├«ntrerupt─â ├«ntre mam─â ╚Öi copil (sau mama la r├«ndul ei este o structur─â borderline), vidul sim╚Ťit, mai ales dac─â a fost asociat ╚Öi cu abuz sever, duce la formele cele mai grave ale tulbur─ârii, care se asociaz─â cu alte tulbur─âri psihice.

S├«nt acele persoane instabile ├«n rela╚Ťiile pe care le au, azi suprainvestesc o persoan─â cu calit─â╚Ťi, iar a doua zi ├«i pot anula orice calitate avut─â. S├«nt oamenii extremelor pentru care nu exist─â nuan╚Ťele de mijloc. S├«nt cei care au explozii emo╚Ťionale a c─âror intensitate nu o po╚Ťi ├«n╚Ťelege ╚Öi care pot pleca brusc dintr-o rela╚Ťie prin furie impulsiv─â, neav├«nd nici o justificare pentru acest comportament. S├«nt permanent ├«ntr-o stare de rivalitate ╚Öi concuren╚Ť─â cu cei din preajm─â datorit─â fluctua╚Ťiilor emo╚Ťionale ╚Öi lipsei de reglaj a tabloului intern propriu.

Pot fi cei de care ne apropiem fie ca prieteni, fie de care ne ├«ndr─âgostim, ╚Öi care dup─â ce ob╚Ťin rela╚Ťia nu o mai consider─â dezirabil─â ├«ntruc├«t nu pot tr─âi intimitatea real─â ╚Öi nici nu se pot culca pe o ureche cu succesul dob├«ndit. Ei au nevoie permanent s─â-╚Öi reafirme identitatea, ori asta se ├«nt├«mpl─â prin a-i impresiona ╚Öi mul╚Ťumi pe cei din jur. Atunci c├«nd lucrul acesta se petrece, ei simt c─â trebuie s─â performeze ├«n continuare pentru a exista ├«n via╚Ťa celorlal╚Ťi ╚Öi a nu le fi descoperit─â impostura pe care o simt. ├Äi ├«nt├«lnim pretutindeni, poate fi ╚Öeful nostru, poate fi un coleg, pot fi membrii familiei noastre, pot fi partenerii no╚Ötri, putem fi chiar noi. Severitatea simptomelor face diferen╚Ťa dintre cei ├«nalt func╚Ťionali ╚Öi cei slab func╚Ťionali.

Este o afec╚Ťiune r─âsp├«ndit─â ├«n popula╚Ťia de ambe sexe ╚Öi una dintre cele mai des ├«nt├«lnite. Ce este de remarcat la aceast─â afec╚Ťiune este slaba identitate ╚Öi lipsa constan╚Ťei. Ace╚Ötia ├«╚Öi construiesc opinia despre un alt om ├«n baza ultimei ├«nt├«lniri avute cu acesta, f─âr─â a mai ╚Ťine cont de celelalte d─â╚Ťi. O amnezie a ├«nsu╚Öirilor pe care un om le are ├«n ├«ntregul s─âu. Un clivaj al propriei identit─â╚Ťi proiectat ├«n identitatea celuilalt.

Pare c─â ace╚Ötia caut─â permanent aten╚Ťie prin impulsivitatea care-i define╚Öte, prin c─âutarea de nou constant─â, printr-o dispozi╚Ťie labil─â. S├«nt dependen╚Ťi de recompens─â, dar, de fapt, caut─â s─â se simt─â aprecia╚Ťi ╚Öi valida╚Ťi. ├Än forma cea mai disfunc╚Ťional─â a tulbur─ârii borderline, din cauza suferin╚Ťei interioare intense, a vidului pe care ├«l resimt ╚Öi a lipsei sim╚Ťului identit─â╚Ťii, pot avea comportamente de risc, de promiscuitate sexual─â, de automutilare, de suicid. De obicei aceste manifest─âri extreme se pot asocia cu episoade psihotice sau depresive ╚Öi atunci principalul diagnostic este cel al simptomelor evidente, iar cel secundar este acela al tulbur─âri de structur─â.

Dac─â studiem fascina╚Ťia pe care poetul Rilke a avut-o pentru picturile lui C├ęzanne, prin idealizarea acestora, vom observa, ├«n cartea pe care a scris-o sub forma unor scrisori purtate ├«ntre poet ╚Öi so╚Ťia acestuia, Clara, idealizarea pictorului ╚Öi intensitatea emo╚Ťional─â real─â transfigurat─â ├«n supra-investire ╚Öi deghizat─â sub masca pasiunii. Ce lipse╚Öte structurii borderline este constan╚Ťa. Acest lucru poate fi observat ├«n familii unde sistemul acesteia este unul de tip borderline, ├«n care nu exist─â ni╚Öte rela╚Ťii de sus╚Ťinere, ci unele de abuz ╚Öi tachinare, nu exist─â ├«ncredere ╚Öi nici grani╚Ťe individuale ale identit─â╚Ťii acestora, ci grani╚Ťe difuze care se ├«ntrep─âtrund ╚Öi care produc confuzie psihologic─â. Dup─â cum le descrie J. Kreisman, psihiatru ÔÇô familii prinse ├«ntr-o mocirl─â disfunc╚Ťional─â cu care nu doresc s─â se confrunte ╚Öi din care nici nu s├«nt capabile s─â ias─â.

Ve╚Ötile bune ale acestei tulbur─âri de structur─â s├«nt c─â ea poate fi tratat─â acolo unde persoana afectat─â este una ├«nalt func╚Ťional─â, iar cu ├«naintarea ├«n v├«rst─â simptomele acesteia se diminueaz─â, probabil datorit─â modific─ârilor chimiei creierului nostru. Cele mai bune rezultate s├«nt ale celor care ╚Öi-au identificat nuan╚Ťele emo╚Ťionale mult prea intense pe care le au ╚Öi care au sus╚Ťinut pe termen lung un proces psihoterapeutic, dar care au avut ╚Öi ╚Öansa unei re╚Ťele de suport format─â din structuri echilibrate.

S├«ntem o societate profund afectat─â psihic de diferite tulbur─âri emo╚Ťionale, ├«n mare parte datorate traumelor din copil─âria noastr─â, de lipsa unei afec╚Ťiuni s─ân─âtoase a p─ârin╚Ťilor  no╚Ötri, care, la r├«ndul lor, au dat mai departe ceea cea au primit ╚Öi s-au purtat a╚Öa cum a imprimat mediul existent - de la anii sociali╚Öti care vorbeau de egalitate, dar ofereau un mesaj ambiguu prin faptul c─â ÔÇ×noiÔÇŁ ├«nsemna cei care se descurcau ╚Öi ╚Ötiau s─â fie supu╚Öi cu mai-marii ╚Öi agresori cu cei mai vulnerabili, la o societate narcisic─â, cu mul╚Ťi lideri psihopa╚Ťi, cu accentul pe ÔÇ×euÔÇŁ (s├«nt ├«ndrept─â╚Ťit ╚Öi mi se cuvine). O societate ├«n care educa╚Ťia psihologic─â lipse╚Öte ╚Öi s├«nt validate tupeul ╚Öi isteria, mascate prin diferite mesaje p─âguboase ╚Öi prost interpretate ca fiind na╚Ťionalism ╚Öi tradi╚Ťionalism, dar ├«nseamn├«nd, de fapt, abuz ╚Öi asuprire din partea unor oameni cu fracturi de logic─â asupra celor cu diferite afec╚Ťiuni, ce nu s├«nt con╚Ötien╚Ťi de propria suferin╚Ť─â interioar─â.

Cred c─â trebuie scris despre acest subiect ╚Öi explicat, pentru a fi de ajutor celor care sufer─â, dar ╚Öi pentru a disemina o informa╚Ťie de specialitate, astfel ├«nc├«t s─â nu mai avem at├«ta fric─â de boala psihic─â, s─â con╚Ötientiz─âm c─â ea se afl─â printre noi, c─â nu ├«nseamn─â doar comportamentul psihotic ├«n forma lui cea mai decompensat─â, ci c─â s├«nt afec╚Ťiuni ├«nalt func╚Ťionale printre cei din jurul nostru, sau chiar noi ├«n╚Öine putem avea tendin╚Ťe c─âtre o afec╚Ťiune sau alta. Cunoa╚Öterea nu ne poate aduce dec├«t ├«n╚Ťelegere ╚Öi eliberare ├«n a ╚Öti cum s─â ajut─âm ╚Öi s─â ne ajut─âm ╚Öi o privire plin─â de empatie ╚Öi compasiune spre cei afecta╚Ťi, dar ╚Öi spre noi ├«n╚Öine. 

Cătălina Dumitrescu este psiholog clinician specialist, psihoterapeut în terapie cognitiv-comportamentală.

Foto (sus): flickr

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.