Represiunea politică în Prahova în anul 1945

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 921 din 2 ÔÇô 8 decembrie 2021
Represiunea politică în Prahova în anul 1945 jpeg

├Än anul 1945, speran╚Ťele revenirii la o anumit─â normalitate democratic─â s-au risipit rapid, iar documentele de arhiv─â dezv─âluie mai degrab─â o ╚Ťar─â aflat─â ├«n pragul r─âzboiului civil dec├«t una care s─â-╚Öi recapete normalitatea interbelic─â (╚Öi aceea at├«t de problematic─â), definitiv pierdut─â. Aceast─â teorie nu este deloc absurd─â. R─âzboiul civil ├«ntre comuni╚Öti, organiza╚Ťiile care gravitau ├«n jurul lor, pu╚Ťinii sus╚Ťin─âtori din anumite straturi sociale nemul╚Ťumite, care profitau de ├«ntors─âtura evenimentelor, ╚Öi monarhi╚Öti, indiferent dac─â vorbim despre ╚Ť─âr─âni╚Öti, liberali, grup─âri de extrem─â dreapta r─âmase ├«n ╚Ťar─â, ar fi fost probabil, dac─â ├«n Rom├ónia nu s-ar fi aflat trupele Armatei Ro╚Öii. Fa╚Ť─â de legionari, puterea comunist─â a avut o atitudine ambivalent─â. Pe de o parte a ├«ncercat s─â recupereze anumite elemente, care erau dispuse s─â colaboreze cu noul regim (din multe motive, inclusiv pentru c─â, fiind adep╚Ťi ai totalitarismului, se ├«nt├«lneau ├«n ura fa╚Ť─â de sistemul democratic cu comuni╚Ötii), iar pe de alt─â parte s─â ├«i anihileze pe legionarii care nu erau dispu╚Öi s─â colaboreze ╚Öi manifestau un anticomunism virulent. Unii dintre ei au luat calea rezisten╚Ťei armate din mun╚Ťi, dar cei mai mul╚Ťi au fost aresta╚Ťi sau aresta╚Ťi din nou, ajung├«nd ├«n Gulagul RPR. Este drept c─â, av├«nd ├«n vedere situa╚Ťia fluid─â din ╚Ťar─â, legionarilor le era relativ u╚Öor s─â se reorienteze ╚Öi s─â se infiltreze ├«n forma╚Ťiunile pro-comuniste, care nici ele nu aveau experien╚Ť─â ├«n activitatea legal─â ╚Öi erau disperate s─â atrag─â membri noi. Iar de oportuni╚Öti politici rom├ónii nu au dus deloc lips─â. Dumitru Aradu, fost membru legionar, fusese numit ├«n comitetul s─âtesc al Frontului Plugarilor din comuna B─ârc─âne╚Öti, spre nemul╚Ťumirea popula╚Ťiei care nu ├«n╚Ťelegea cum, la vremuri noi... tot noi. Prefectul solicita pre╚Öedintelui Frontului Plugarilor s─â-l destituie din acea func╚Ťie. Denun╚Ťurile curgeau ├«n valuri ╚Öi s-au p─âstrat ├«n dosarele de arhiv─â. Un anume Motoroiu din C├«mpina sesiza faptul c─â Vasile Dragomir din Comarnic era legionar ╚Öi ÔÇ×├«ntre╚Ťinea ├«n continuare leg─âturi cu elementele reac╚ŤionareÔÇŁ. Moda sovietic─â a denun╚Ťurilor, ne├«nso╚Ťite de nici cea mai mic─â dovad─â, a explodat dup─â 23 august 1944. E imposibil de estimat c├«te vie╚Ťi ╚Öi familii au fost distruse de acest ├«nceput de regim represiv, care avea s─â dureze p├«n─â la 22 decembrie 1989.  

Autorit─â╚Ťile jude╚Ťene primiser─â ordine s─â-i re╚Ťin─â pe legionari ╚Öi s─â-i trieze, pentru a stabili gradul lor de periculozitate ├«nc─â de la ├«nceputul anului 1945, c├«nd premier ╚Öi ministru de Interne era generalul R─âdescu. O telegram─â primit─â de la Ministerul Afacerilor Interne, transmis─â tuturor prefecturilor, dovede╚Öte c─â ├«nc─â existau nuan╚Ťe, pe care autorit─â╚Ťile erau gata s─â le observe ÔÇĺ ÔÇ×to╚Ťi legionarii care au fost tria╚Ťi de c─âtre comisii ╚Öi g─âsi╚Ťi nevinova╚Ťi s─â fie pu╚Öi imediat ├«n libertate. Vor r─âm├«ne sub paz─â numai cei care au fost g─âsi╚Ťi vinova╚Ťi, numai cei ├«mpotriva c─ârora s├«nt dovezi de vin─â v─âdit─â. Comisiile de judecat─â vor putea cere din nou arestarea celor pe care-i cred vinova╚ŤiÔÇŁ. Deja, ├«n decembrie 1944, angaja╚Ťii Prefecturii Prahova fuseser─â obliga╚Ťi s─â semneze declara╚Ťii pe propria r─âspundere, prin care se deziceau de Mi╚Öcarea Legionar─â ╚Öi afirmau c─â nu f─âcuser─â politic─â legionar─â. Ulterior, Chestura de Poli╚Ťie Ploie╚Öti, Comisiunea Punere sub Paz─â (!) revenea, pe 17 ianuarie 1945, cer├«ndu-i institu╚Ťiei s─â ├«nainteze de urgen╚Ť─â un tabel cu simpatizan╚Ťii sau membrii legionari din Prefectur─â. Care erau rubricile ce trebuiau completate, ├«n cazul ├«n care se identificau legionari? Gradul, func╚Ťiunea sau specialitatea, domiciliul actual, ÔÇ×dac─â este periculos ordinei ╚Öi Siguran╚Ťei StatuluiÔÇŁ, ÔÇ×dac─â func╚Ťionarul public a fost trecut pe tabelul de epurare ╚Öi la ce s-a rezumat activitateaÔÇŁ. Se specific─â imperativ c─â ÔÇ×nici un legionar nu trebue s─â lipseasc─â din tabelÔÇŁ. Adresa se ├«ncheia destul de insolent, av├«nd ├«n vedere c─â prefectul era cel care, cel pu╚Ťin teoretic, conducea Chestura de Poli╚Ťie, ╚Öi nu invers: ÔÇ×De neexecutarea ├«ntocmai ╚Öi la timp r─âm├«ne╚Ťi direct ╚Öi personal responsabilÔÇŁ. Legionarii au fost re╚Ťinu╚Ťi ├«n Penitenciarul Ploie╚Öti care, fiind suprapopulat, trimitea cereri disperate c─âtre autorit─â╚Ťile jude╚Ťene pentru a fi sporit─â paza, cu cel pu╚Ťin zece jandarmi, deoarece personalul care era angajat era suprasolicitat, fiind nevoit s─â fac─â fa╚Ť─â ╚Öi sarcinilor obi╚Önuite de serviciu, privind de╚Ťinu╚Ťii de drept comun care erau ├«nchi╚Öi acolo. Mai mult, o por╚Ťiune a zidului care ├«nconjura incinta fusese d─âr├«mat─â, ├«n urma bombardamentelor din anul precedent. Cererea era refuzat─â de ╚Öeful Garnizoanei Ploie╚Öti, care nu dispunea de militari pentru o asemenea nou─â sarcin─â. Nici de jandarmi suficien╚Ťi nu dispunea administra╚Ťia jude╚Ťean─â, num─ârul lor fiind drastic limitat de Comisia Sovietic─â de Control. Et pour cause... O anume doamn─â B─ânescu din C├«mpina solicita Prefecturii eliberarea fiilor s─âi, care erau ├«nchi╚Öi la Ploie╚Öti, fiind suspecta╚Ťi de simpatii legionare. Nu ╚Ötim dac─â nu cumva ╚Öi fiii s─âi au fost escorta╚Ťi ├«n gara Ploie╚Öti-Sud, unde fuseser─â garate dou─â vagoane, ├«n care au fost ├«nghesui╚Ťi 120 de legionari prahoveni, care erau transporta╚Ťi la Slobozia, unde urmau s─â fie interna╚Ťi ├«n lag─âr, fiind p─âzi╚Ťi de 15 poli╚Ťi╚Öti ╚Öi jandarmi. Lag─ârul de la Slobozia fusese creat ini╚Ťial pentru a-i g─âzdui pe prizonierii de r─âzboi sovietici, care dup─â 23 august 1944 au fost elibera╚Ťi. Loca╚Ťia nu a r─âmas nefolosit─â mult timp c─âci ├«n noiembrie 1944 s-a decis internarea legionarilor. La 18 decembrie 1944 se aflau aici 465 de interna╚Ťi, p─âzi╚Ťi de 74 de jandarmi.

Un alt grup care a fost supus represiunii dup─â 23 august 1944 au fost sa╚Öii, ╚Övabii sau al╚Ťi germani stabili╚Ťi de dat─â recent─â ├«n Rom├ónia, care locuiau ╚Öi ├«n Prahova. Jude╚Ťul fiind puternic industrializat, atr─âsese o comunitate numeroas─â de germani, de care industria petrolier─â avea mare nevoie, instalat─â mai ales la Ploie╚Öti ╚Öi C├«mpina (unde au ridicat at├«t o biseric─â romano-catolic─â, c├«t ╚Öi una evanghelic─â ÔÇĺ dup─â 23 august a fost rechizi╚Ťionat─â de Armata Rom├ón─â ╚Öi transformat─â ├«n punct de comand─â al Regimentului 9 Antiaerian). Context. La 6 ianuarie 1945, for┼úele sovietice de ocupa┼úie au impus mobilizarea germanilor, cet─â┼úeni rom├óni, ├«n vederea deport─ârii ├«n URSS pentru a munci la ├«nl─âturarea distrugerilor cauzate de r─âzboi. Ordinul de deportare ├«i avea ├«n vedere pe to┼úi b─ârba┼úii cu v├«rste┬şle cuprinse ├«ntre 17 ┼či 45 de ani ┼či toate femeile cu v├«rste ├«ntre 18 ┼či 30 de ani. La 13 ianuarie 1945, c├«nd ridicarea germanilor ├«ncepuse ├«n Bucure┼čti, Bra┼čov ┼či Timi┼čoara, Guvernul R─âdescu a ├«naintat o not─â de protest c─âtre vicepre┼čedintele sovietic al Comisiei Aliate de Control pentru Rom├ónia, generalului Vinogradov. ├Än not─â se ar─âta c─â ├«n Conven╚Ťia de armisti┼úiu (├«ncheiat─â la 12 septembrie 1944) nu se prevedeau deport─âri ┼či c─â industria rom├óneasc─â ar fi avut de suferit ├«n urma deport─ârii unei for┼úe de munc─â at├«t de numeroase, ├«n special a unui procent ├«nsemnat din for┼úa de munc─â ├«nalt calificat─â, dup─â cum era cazul ╚Öi ├«n Prahova, mai mult ca ├«n alte locuri. F─âr─â efect.

La 10 aprilie 1945, fabrica de c─âr─âmid─â ÔÇ×Fr─â╚ŤiaÔÇť, din comuna Ple╚Öa, reclama la Prefectur─â faptul c─â inginerul Wilhelm Wenzel, cet─â╚Ťean rom├ón de origine german─â, fusese ridicat direct de la fabric─â ├«n data de 11 ianuarie 1945 ╚Öi deportat ├«n Uniunea Sovietic─â. Wenzel era directorul tehnic al fabricii, ÔÇ×conduc├«nd activitatea de mai bine de zece ani de zile, av├«nd studii de specialitateÔÇŁ. ÔÇ×Fr─â╚ŤiaÔÇť avea contracte cu CFR, iar conducerea ei avea informa╚Ťii c─â Wenzel se afla internat ├«n lag─ârul de la Caracal, cel care, ├«nainte de 23 august, g─âzduise prizonieri de r─âzboi sovietici. Prefectul se adresa Biroului de Siguran╚Ť─â, care confirma faptul c─â inginerul Wenzel fusese trimis la munc─â ├«n Uniunea Sovietic─â. ╚śi Administra╚Ťia C─âii Ferate Ploie╚Öti-V─âleni (CFPV), care se afla ├«n proprietatea ╚Öi administrarea jude╚Ťului Prahova ╚Öi nu a CFR, se pl├«ngea de re╚Ťinerea mecanicului Roza Ludovic ╚Öi a fochistului M├╝ller Iosif, ÔÇ×├«ntruc├«t ambii meseria╚Öi s├«nt cunoscu╚Ťi de noi ca nef─âc├«nd nici un fel de propagand─â ├«n favoarea vreunei ╚Ť─âri str─âine ╚Öi cum s├«nt meseria╚Öi foarte buni ╚Öi indispensabili serviciului, v─â rug─âm s─â interveni╚Ťi pentru punerea lor ├«n libertateÔÇŁ. Aceea╚Öi institu╚Ťie trimitea pe adresa Prefecturii coresponden╚Ťa avut─â cu o fabric─â de sticl─â din Brazi. ╚śi aceast─â firm─â era nemul╚Ťumit─â c─â r─âm─âsese f─âr─â muncitorul Schefner Adolf, care fusese trimis ├«n lag─ârul de la R─âzvad, din D├«mbovi╚Ťa, probabil unul de tranzit. Interesant este c─â zvonurile despre arestarea ╚Öi deportarea cet─â╚Ťenilor rom├óni de origine sa╚Öi ajungeau ╚Öi la militarii de aceast─â origine care serveau ├«n Armata Regal─â Rom├ón─â ╚Öi se aflau pe front ├«n Ungaria sau Cehoslovacia. Unchiul meu, Wilhelm Meltzer, care fusese concentrat ├«nc─â din 1940, particip├«nd inclusiv la dezastruoasa ├«nfr├«ngere a Armatei Rom├óne de la Cotul Donului, de unde s-a salvat miraculos dup─â trei zile de mar╚Ö spre vest, m├«nc├«nd numai z─âpad─â, era de origine sas, de prin Sibiu, ╚Öi se c─âs─âtorise cu una dintre surorile bunicului meu. El aflase de v├«n─âtoarea la care erau supu╚Öi sa╚Öii ap╚Ťi de munc─â ╚Öi nu putea ├«n╚Ťelege cum ╚Öi de ce so╚Ťia lui, Ana, de etnie rom├ón─â, doar cu un bunic grec, era h─âr╚Ťuit─â de autorit─â╚Ťile din ora╚Ö, care o convocau des la Poli╚Ťie pentru a da declara╚Ťii. De aceea trimitea o adeverin╚Ť─â semnat─â de superiorul s─âu, ├«n ideea de a-╚Öi ajuta so╚Ťia, care mai avea de crescut ╚Öi un copil de un an de zile, pe care Wilhelm nici nu-l v─âzuse. ÔÇ×Noi, C─âpitan Damian Ion, Comandantul Divizionului IV din Reg. 18 Artilerie, certific─âm prin prezentul c─â Serg. T. R. Meltzer R. Wilhelm, ctg. 1935, a fost concentrat ├«n aceast─â unitate, dup─â cum urmeaz─â: dela 6 Aug. 1940 p├«n─â la 27 Ian. 1941, 24 Apr. 1942 p├«n─â la 13 Febr. 1943, 1 Oct. 1943 ├«n continuare. ├Än tot timpul concentr─ârilor ┼či chiar ├«n campania contra Germanilor, la care a luat parte chiar dela ├«nceputul ei, sÔÇÖa achitat cu toat─â con┼čtiinciozitatea de toate ├«ndatoririle militare ce i-au revenit, d├«nd dovad─â de un deosebit patriotism ┼či spirit de solidaritate.ÔÇť

├Än afara acestor dou─â grupuri mari care au cunoscut represiunea dup─â ce Rom├ónia s-a al─âturat Alia╚Ťilor, mul╚Ťi al╚Ťi rom├óni au cunoscut ├«nc─â din 1945 ghearele ascu╚Ťite ale noului regim. Situa╚Ťia nu era deloc u╚Öoar─â nici pentru cei care aveau impresia c─â ├«n Rom├ónia revenise democra╚Ťia. ├Än mai 1945, desenatorul Emil Para╚Öcan, care lucra la Societatea ÔÇ×Steaua Rom├ón─âÔÇť din C├«mpina, fusese denun╚Ťat la Poli╚Ťie pentru c─â ├«n biroul s─âu ar fi spus altor func╚Ťionari (un coleg l-a turnat) c─â ÔÇ×Guvernul Groza va demisiona la 1 iunie 1945 ╚Öi va fi ├«nlocuit cu cel al lui T─ât─ârescu, iar ├«n ziua de 21 mai 1945 la ora 9 diminea╚Ťa Anglia ╚Öi America au declarat r─âzboi Uniunii SovieticeÔÇŁ. Pe numele acestui nefericit a fost deschis dosar de cercetare penal─â de c─âtre Parchetul Cur╚Ťii Mar╚Ťiale din Bra╚Öov. Am putea jura c─â acest Emil Para╚Öcan a ajuns ├«n Gulagul Republicii Populare Rom├óne. ├Än noaptea de 25 spre 26 noiembrie, autori necunoscu╚Ťi au r─âsp├«ndit manifeste anticomuniste ├«n Ploie╚Öti. Chestura Ploie╚Öti recuperase 15 exemplare, unul fiind ├«naintat ╚Öi Prefecturii. Pe antetul foi de h├«rtie era imprimat─â o coroan─â, cu ├«ndemnul ÔÇ×Cu regele ├«n frunte, porni╚Ťi pe drumul dreptÔÇŁ. Titlul manifestului era ÔÇ×S─é LOVIM PE ADVERSAR CU PROPRIILE-I ARMEÔÇŁ ╚Öi era o critic─â la adresa minciunilor publicate ├«n Sc├«nteia. Milita deschis ├«mpotriva cooperativelor: ÔÇ×Ne trebuie un guvern democrat cu adev─ârat care s─â ├«ncurajeze munca, adev─ârata munc─â s─ân─âtoas─â, nu unul care s─â ne ├«ndemne s─â ie╚Öim zilnic ├«n pie╚Ťele publice spre a manifesta, spre a striga ├«n ne╚Ötire URA, numind aceasta libertatea voin╚Ťei, libertate personal─â, democra╚ŤieÔÇŁ. Finalul era ╚Öi mai curajos: ÔÇ×Cere╚Ťi f─âr─â fric─â demisia guvernului Groza care cu pa╚Öi siguri ne duce la ruin─â. Sabota╚Ťi prin orice mijloace guvernul care ├«n cur├«nd ne va supune foametei ╚Öi jugului str─âin. P─âr─âsi╚Ťi organiza╚Ťiile ┬źDEMOCRATICE┬╗, m─â╚Öti f─âr─â valoare ╚Öi f─âr─â efect ale partidului comunistÔÇŁ. De remarcat incredibila precocitate a unor judec─â╚Ťi care aveau s─â se ├«ndeplineasc─â punctual, ├«n ├«ntregime. La 19 august 1945 se ├«nregistra unul dintre nenum─âratele abuzuri pe care prefectul comunist le-a instigat ╚Öi ├«ncurajat. Acesta remitea Legiunii de Jandarmi o list─â care con╚Ťinea numele a cinci cet─â╚Ťeni care trebuiau interna╚Ťi ├«n lag─âr, fiind acuza╚Ťi c─â ÔÇ×au comis delictul de sabotaj al armisti╚Ťiului prin injurii la adresa Uniunii SovieticeÔÇŁ. Nori negri se adunau.

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

Foto: adevarul.ro

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.