Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev

14 martie 2022
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg

├Än episodul 6 din seria 2 a serialului de televiziune ucrainean Slujitorul poporului personajul principal, profesorul de istorie Vasili Petrovici Goloborodko, le ╚Ťine o lec╚Ťie liceenilor despre omul politic ╚Ťarist Piotr Arakadievici Stol├«pin ╚Öi le pune ca tem─â de g├«ndire ├«ntrebarea ce i-a lipsit lui Stol├«pin pentru a-╚Öi convinge contemporanii de juste╚Ťea ╚Öi necesitatea reformelor sale. Personajul Vasili Petrovici Goloborodko, jucat de actorul Volodimir Zelenski, fusese ales printr-un joc de circumstan╚Ťe pre╚Öedinte al Ucrainei ╚Öi se preg─âtea de lupta cu oligarhia. Lec╚Ťia despre Stol├«pin deschide ac╚Ťiunea reformatoare a personajului de film. Dup─â ce a jucat ├«n acest serial, actorul Volodimir Zelenski chiar a candidat la pre╚Öedin╚Ťia Ucrainei ╚Öi a c├«╚Ötigat ├«n 2019 cu un program de reforme radicale. De╚Öi componenta neprev─âzutului ├«n aceast─â carier─â este indubitabil─â, referin╚Ťa la politicianul reformator rus, preferatul lui Soljeni╚Ť├«n, al c─ârui morm├«nt se afl─â la Kiev, unde a fost asasinat pe 8 septembrie 1911, are valoare de dedica╚Ťie. Sub semnul reformelor ├«ntrerupte ale lui Stol├«pin ├«╚Öi ├«ncepe Zelenski ac╚Ťiunea politic─â cu obiectivul de a combate oligarhia ╚Öi de a reda credibilitate interna╚Ťional─â Ucrainei.  

Prin invazia Ucrainei, Putin a trezit istoria din adormirea ei geo-economic─â. Co╚Ömarul istoric al secolului XX, agresiunea ╚Öi dreptul celui mai puternic, revine ├«n for╚Ť─â, concede cu am─âr─âciune idealistul de odinioar─â Francis Fukuyama. Agresorul are primatul r─âspunderii, dar ├«n punctul acesta s-a ajuns din cauza unui lung ╚Öir de alegeri gre╚Öite ale marilor actori geopolitici, bazate pe oportunitate ╚Öi nu pe principialitate. Aceste erori de ac╚Ťiune geo-politico-economic─â se bazeaz─â pe o imens─â ├«n╚Öelare care traverseaz─â secolele: primatul ╚Öi domina╚Ťia obiectivelor comunitare asupra individului, idee rezumat─â ├«n sinistra fraz─â a arhiereului Caiafa c─â e ÔÇ×mai bine s─â moar─â un om pentru poporÔÇŁ, adic─â minorit─â╚Ťile s─â fie sacrificate de dragul majorit─â╚Ťilor. Eroarea cu at├«t mai grav─â cu c├«t statul se erijeaz─â ├«n unic reprezentant al societ─â╚Ťii, ├«n unic decident al binelui  comun.

De la Filotei de Pskov p├«n─â la Samuel Huntington nimeni nu ╚Öi-ar fi putut ├«nchipui un r─âzboi ├«ntre ╚Ť─âri pravoslavnice, Moscova ╚Öi Kiev, folosind chiar o retoric─â cu substrat religios. ├Äntr-o s─âpt─âm├«n─â de la ├«nceputul invaziei, ├«n fa╚Ťa tancurilor Kremlinului s-a ridicat o na╚Ťiune ╚Öi s-a n─âscut o Biseric─â na╚Ťional─â. Cu c├«╚Ťiva ani ├«n urm─â, erau pu╚Ťine semne c─â viziunea geo-canonic─â a lui Petro Poro╚Öenko putea s─â schimbe peisajul religios al Ucrainei ╚Öi s─â disloce comunitatea de ortodoxie slav─â promovat─â de Moscova. ├Än acela╚Öi timp ansamblul de minorit─â╚Ťi cu diferen╚Ťe lingvistice ╚Öi religioase semnificative nu identificase ├«n mod limpede setul de valori ├«n jurul c─âruia s─â se coaguleze ca na╚Ťiune. Tot ├«n serialul Slujitorul poporului, ├«n care se vorbe╚Öte mai mult rus─â dec├«t ucrainean─â, apare replica ├«n aparte a unui politician, apostrofat s─â foloseasc─â limba ucrainean─â, c─â ├«l s├«c├«ie jocul ─âsta de-a ucraineana. Lui Vladimir Putin i-a reu╚Öit miracolul s─â gr─âbeasc─â procesul de identificare a valorii centrale: libertatea ╚Öi, mai exact, transformarea libert─â╚Ťii individuale ├«n obiectiv comunitar. Aceast─â contraperforman╚Ť─â a lui Putin se datoreaz─â celei mai spectaculoase confuzii teologico-politice, care a indus ├«n eroare at├«t interpre╚Ťii ei medievali c├«t mai ales istoriografii ei moderni. Este vorba despre mitul celei de a treia Rome. ├Än viziune moscovit─â a treia Rom─â, denumit─â mai nou ╚Öi ruskij mir, trebuia s─â uneasc─â Moscova ╚Öi Kiev, dar de fapt le-a desp─âr╚Ťit. Linia de desp─âr╚Ťire trece ├«ns─â prin inima Moscovei.

De aceea, ├«n numele nevoii de unitate ├«n Rusia s├«nt ast─âzi aresta╚Ťi ca disiden╚Ťi cei care condamn─â r─âzboiul ├«mpotriva Ucrainei. Ei s├«nt percepu╚Ťi ca un corp str─âin ├«n interiorul marii viet─â╚Ťi sociale pe care ÔÇ×mediciiÔÇŁ na╚Ťiunii trebuie s─â-i ├«ndep─ârteze. Este o imens─â opera╚Ťiune igienist─â, ├«ntruc├«t acei corpi str─âini par imuni la vaccinul ideologic. Acest corp str─âin este de fapt un actor istoric care ├«ncepe s─â joace autonom cam pretutindeni ├«n lume. Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â. Aceast─â nou─â entitate este mai volatil─â, mai greu de circumscris, dar ac╚Ťiunea ei devine vizibil─â ├«n momente de criz─â. 

Noutatea acestei circumstan╚Ťe const─â ├«n faptul c─â linia de demarcare ├«ntre viziuni holiste ╚Öi individualiste asupra omului trece prin miezul cre╚Ötinismului r─âs─âritean, at├«t din punct de vedere teritorial, c├«t ╚Öi ideologic. Kievul este cristelni╚Ťa tuturor slavilor de r─âs─ârit ╚Öi este al doilea moment de ├«nflorire al culturii slavo-cre╚Ötine. Din secolul al XIV-lea, Kievul a jucat prin mitropolitul bizantin Ciprian de Kiev un rol mai activ ├«n construirea ideii de Biseric─â ortodox─â universal─â, deasupra statelor ╚Öi deci a intereselor geopolitice ale acestora, aceast─â pozi╚Ťie a fost reiterat─â prin reac╚Ťia ortodox─â condus─â de mitropolitul Petru Movil─â, cu iradia╚Ťie at├«t spre sud-estul Europei, c├«t ╚Öi spre Moscova. De asemenea relevant pentru con╚Ötiin╚Ťa de sine a cre╚Ötinilor ortodoc╚Öi este poligonul ascetico-mistic al Lavrei Pecerska: fiin╚Ťarea omului desprins de propria sa materialitate. O tebaid─â ├«n mijlocul ora╚Öului, cu o colec╚Ťie impresionant─â de m─ârturii materiale ale unei vie╚Ťi dematerializate. Vor fi multe de discutat privitor la cauzele apari╚Ťiei unei g├«ndiri sociale individualiste pe malul Niprului, dar este cert c─â trebuie s─â g─âsim alte modele explicative dec├«t ciocnirea civiliza╚Ťiilor. Aceast─â evolu╚Ťie istoric─â a Ucrainei nu poate fi pus─â numai pe seama uniatismului rutean, drept dovad─â st─â rezisten╚Ťa ora╚Öelor la est de Nipru ╚Öi ├«n sudul Ucrainei.

Prin felul ├«n care se construie╚Öte ca na╚Ťiune civic─â, hr─ânindu-se din ├«ntregul patrimoniu al unui trecut rusesc, Ucraina dep─â╚Öe╚Öte cadrele str├«mte ale unui na╚Ťionalism etnic sau etno-religios, ╚Öi aspir─â la rolul de Rusie alternativ─â, folosindu-se de faptul c─â de-a lungul timpului fragmente din Ucraina de ast─âzi au fost identificate ca Russia occidentalis sau Rusia mic─â. Referin╚Ťa la Stol├«pin este tocmai de aceea o mare provocare la adresa Moscovei, este visul curmat de revolu╚Ťia bol╚Öevic─â a unei dezvolt─âri liberal-democratice a Rusiei pe calea reformelor sus╚Ťinute social de o tot mai consistent─â clas─â de mijloc (╚Ť─âranii-proprietari ├«n viziunea lui Stol├«pin). ├Än acest sens Ucraina arat─â c─â poate fi ├«nchis intermezzo-ul sovietic, pot fi sco╚Öi din narativul despre trecut Stalin, Lenin sau Hru╚Öciov. R─âzboiul ├«mpotriva Ucrainei este ├«n aceast─â lectur─â o redeschidere a r─âzboiului civil care a urmat revolu╚Ťiei bol╚Öevice, este contraatacul armatei ro╚Öii din 1919 nu numai cu coinciden╚Ťe teritoriale, dar mai ales cu op╚Ťiuni ideologice asem─ân─âtoare ├«ntre totalitarism ╚Öi diferite variante de aspira╚Ťie liberal─â ├«n reorganizarea unei societ─â╚Ťi anarhice. Vladimir Putin a ales s─â reprezinte continuitatea totalitarismului ├«n fa╚Ťa unei alternative de reform─â gradual─â pe principii liberale. Zelenski propune aceast─â alternativ─â nu numai ├«n numele unei na╚Ťiuni diferite, ci ├«n numele ideii c─â pe acela╚Öi fundal cultural, istoric, etnic ╚Öi religios se poate concepe o alt─â societatea dec├«t cea izola╚Ťionist-totalitar─â. Problema Ucrainei, ├«nainte de a fi atacul lui Putin, a fost regimul oligarhic, aceea╚Öi mo╚Ötenire sovietic─â anti-liberal─â ╚Öi opresiv─â, dar prin anarhie. Un na╚Ťionalism exclusivist manipulat pervers de oligarhie seam─ân─â structural cu o dictatur─â izola╚Ťionist─â. B─ât─âlia lui Zelenski ini╚Ťial pe dou─â fronturi ideologice pare a se simplifica ├«n noul context tragic.

Conflictul ruso-ucrainean, cu accente de r─âzboi civil, ├«n orice caz de r─âzboi ├«mpotriva civililor ╚Öi de rezisten╚Ť─â a civililor ├«mpotriva ocupantului, redeschide o tem─â care p─ârea s─â fi devenit caduc─â: procesul comunismului. R─âul comunismului ca viziune holist─â se dezv─âluie ca inginerie social─â, ambi╚Ťie de a configura societatea ├«n paguba persoanei umane. Ipoteza c─â ceva din ÔÇ×binele comunÔÇŁ ├«i revine ╚Öi individului nu s-a confirmat din experien╚Ťa istoric─â acumulat─â p├«n─â acum. Procesul comunismului ├«ns─â nu este o tem─â numai pentru Rusia sau Ucraina, ci pentru toat─â Europa. Abia odat─â condamnat ├«n mod limpede acest r─âu vom putea ie╚Öi din zodia sumbr─â a geopoliticii.

Petre Guran este istoric, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.