Prahova dup─â 23 august 1944

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 912 din 30 septembrie ÔÇô 6 octombrie 2021
Prahova dup─â 23 august 1944 jpeg

Studierea documentelor de arhiv─â, mai ales a celor care ofer─â o imagine clar─â, dur─â ╚Öi necosmetizat─â a unei perioade care a fost ascuns─â timp de o jum─âtate de secol, supune cercet─âtorul unei presiuni emo╚Ťionale deloc de neglijat. Evident, dac─â el ├«╚Öi d─â seama c─â acele foi de h├«rtie ├«ng─âlbenite de trecerea timpului dezv─âluie dramele unor oameni care au tr─âit cu adev─ârat, dramele bunicilor sau str─âbunicilor (pe care poate i-a ╚Öi prins ├«n via╚Ť─â). Nu mai este vorba despre istoria mare ╚Öi impersonal─â, ci despre istoria celor mici ╚Öi neb─âga╚Ťi ├«n seam─â. Acele mari cantit─â╚Ťi aparent neglijabile de care se folose╚Öte istoria. Anul 1944 avea s─â fie foarte dificil pentru jude╚Ťul Prahova ╚Öi cei mai mul╚Ťi prahoveni sperau ca, odat─â ce Rom├ónia avea s─â ias─â din r─âzboi ╚Öi bombardamentele anglo-americane aveau s─â fie oprite, situa╚Ťia avea va reveni la normal. Dar ei aveau s─â se ├«n╚Öele amarnic, c─âci o alt─â etap─â din istoria ├«ntregii ╚Ť─âri avea s─â ├«nceap─â. Una nefast─â c─âci, dup─â 23 august 1944, nimic nu va mai fi cum a fost. Nefast─â pentru evolu╚Ťia ╚Ť─ârii, c─âci s─â nu ne facem iluzii, au existat ╚Öi mul╚Ťi c─ârora le-a oferit o ╚Öans─â nesperat─â de afirmare social─â.  

Legiunea de Jandarmi Prahova raporta s─âpt─âm├«nal Prefecturii ispr─âvile comise de bravii solda╚Ťi ai Armatei Ro╚Öii dup─â 23 august 1944. Ei ├«nc─â aveau dificult─â╚Ťi ├«n a con╚Ötientiza faptul c─â se aflau ├«ntr-o ╚Ťar─â ÔÇ×aliat─âÔÇŁ. Evident, dup─â ce, trei ani de zile, Armata Rom├ón─â luptase ├«mpotriva celei Ro╚Öii, chiar la mii de kilometri de Rom├ónia, nu e de mirare c─â solda╚Ťii sovietici se comportau ca ├«ntr-un teritoriu cucerit (╚Öi, ├«ntr-o mare m─âsur─â, aveau dreptate). Marele noroc al Prahovei, dintr-un anume punct de vedere, a constat ├«n faptul c─â aceste trupe se aflau ├«n mi╚Öcare, pe urmele germanilor, ╚Öi cea mai mare parte a lor a trecut Carpa╚Ťii. Nu ├«nainte de a las─â ├«n urm─â un ├«ntreg cortegiu de crime, violuri ╚Öi furturi. Evident, atunci c├«nd eroii sovietici s├«nt comemora╚Ťi de Ambasada Federa╚Ťiei Ruse la Bucure╚Öti, prin depuneri de coroane de flori la Cimitirul Militar din nordul Ploie╚Ötilor, aceste adev─âruri s├«nt complet trecute cu vederea. Complet necunoscute. ├Än aceste note informative, foarte detaliate, apar mai pu╚Ťine incidente care s─â se fi petrecut ├«n ora╚Öele importante din Prahova precum Ploie╚Öti sau C├«mpina. Poate ╚Öi pentru c─â erau mai bine protejate de Armata Rom├ón─â ╚Öi de jandarmi. Cele mai multe incidente au avut loc ├«n mediul rural, unde erau doar c├«╚Ťiva jandarmi, ╚Öi aceia timora╚Ťi. Un alt motiv al jafurilor ├«l constituia faptul c─â sovieticii veneau dintr-o ╚Ťar─â comunist─â, cu un regim tiranic, care cunoscuse mari lipsuri materiale (milioane de mor╚Ťi de foame), iar sosirea ├«n Rom├ónia era pentru cei mai mul╚Ťi primul contact cu lumea imperialist─â/capitalist─â. Adic─â prosper─â din punct de vedere material. Militarii sovietici ajun╚Öi ├«n Banat credeau c─â o singur─â gospod─ârie a unui fermier mai ├«nst─ârit, adic─â harnic, era colhozul satului. R─âm├«ne o enigm─â cum dosarele ├«n care s├«nt prezentate pe larg crimele, abuzurile, violurile ╚Öi furturile comise de militarii sovietici pe teritoriul jude╚Ťului Prahova, dup─â 23 august 1944, s-au p─âstrat ├«n Fondul Prefectura Prahova, de la Serviciul Jude╚Ťean al Arhivelor Na╚Ťionale Prahova ╚Öi nu au fost epurate de comuni╚Öti.

Cei mai noroco╚Öi au fost doar jefui╚Ťi de diverse bunuri. Cel mai ├«n╚Ťelept era s─â-i la╚Öi s─â ia ceea ce doreau. ├Äns─â este mult mai u╚Öor de spus dec├«t de ac╚Ťionat, primul impuls al omului este s─â-╚Öi apere bunurile. Doar c├«teva exemple banale dintre sutele de cazuri ├«nregistrate ├«n documente. Din comuna Fulga, comerciantul Vasile ╚śtef─ânescu a fost jefuit de 550 kg de zah─âr, 700 kg de f─âin─â ╚Öi un radio. ├Än comuna Arice╚Ötii Rahtivani, c├«rciuma lui ╚śtefan Petrescu a  fost incendiat─â, dup─â ce a  fost stropit─â cu dou─â canistre de benzin─â, provoc├«ndu-se daune de patru milioane de lei. Dar ╚Öi primarul comunei a fost jefuit de bunuri ╚Öi b─âtut at├«t de r─âu ├«nc├«t a fost internat ├«n spital. Se pare c─â localurile din comune au fost printre cele mai afectate, militarii sovietici fiind mari amatori de alcool, dup─â cum se ╚Ötie, dar ╚Öi orice stoc sau cram─â de vin, Prahova av├«nd ╚Öi o mare tradi╚Ťie ├«n aceast─â privin╚Ť─â. Din comuna Cornu au fost furate cantit─â╚Ťi de b─âuturi spirtoase, f├«n, alimente, ÔÇ×de la femeia Floarea Fr─â╚Ťil─â un covorÔÇŁ, din B─âne╚Öti au fost furate alimente, b─âuturi, bani, obiecte de ├«mbr─âc─âminte (├«n condi╚Ťiile ├«n care oricum popula╚Ťia suferea de lipsa lor, dup─â trei ani de r─âzboi), cai, ╚Ťuic─â, oi, dou─â c─âru╚Ťe, hamuri cai. Din Poiana C├«mpina au fost furate medicamente  (de la un anume Ioan Mateescu, directorul ╚Öcolii primare), ceasuri etc. A fost spart─â u╚Öa de intrare de la biserica din B─ârc─âne╚Öti, solda╚Ťii sovietici fur├«nd toate bunurile de valoare (mai ales aurul, icoanele le-ar fi aruncat ├«ntr-o parte). ╚śi posturile de jandarmi au atras apetitul sovieticilor, fiind jefuite sau incendiate. ├Äns─â au existat ╚Öi incidente cu adev─ârat grave. ├Än Ciorani, Petre Mihalache a fost jefuit de 60.000 de lei, un ceas ╚Öi un inel, iar apoi a fost ├«mpu╚Öcat mortal. ├Äntr-un alt sat a fost violat─â preoteasa. ├Än comun─â Pose╚Öti, b─âtr├«na Maria Alexandra, ├«n v├«rst─â de 60 de ani, a fost ├«mpu╚Öcat─â mortal (probabil rezistase tentativei de viol), dup─â cum se ├«nregistreaz─â ╚Öi ├«n comuna Tei╚Öani, unde Ileana Petre a fost ├«mpu╚Öcat─â mortal. Casa lui Manole Iv─ânescu din Podenii Noi a fost jefuit─â complet, iar ╚Öase femei au fost violate (probabil mai multe genera╚Ťii). Un copil din Albe╚Öti a urm─ârit o coloan─â sovietic─â, probabil ├«n dorin╚Ťa de a recupera calul familiei, ├«ns─â santinela sovietic─â a deschis focul, ucig├«ndu-l pe loc. ├Än Chi╚Ťorani au avut loc, ├«n septembrie, alte incidente grave, raportate Prefecturii. O doamn─â Vacicov a fost ├«mpu╚Öcat─â mortal pentru c─â a refuzat s─â le predea o plapum─â, administratorul unei mo╚Öii a fost omor├«t pentru c─â nu a acceptat ca so╚Ťia s─â-i fie violat─â, ordonan╚Ťa locotenentului Coroiu, lu├«nd ap─ârerea unei femei care era supus─â agresiunii, a fost omor├«t. Una dintre aceste inform─âri se ├«ncheie sec: ÔÇ×Jafurile continu─â ├«n ├«ntreg jude╚Ťul PrahovaÔÇŁ. ├Än ziua de 3 septembrie, sublocotenentul Ni╚Ťescu din comuna Cosminele a fost ├«mpu╚Öcat mortal pentru c─â se ├«mpotrivise furtului calului fratelui s─âu. Comandantul jandarmilor ├«l avertiza pe prefect c─â oric├«╚Ťi jandarmi ar trimite ├«n zonele rurale, ei nu puteau face fa╚Ť─â ╚Öi solicita s─â se ia de urgen╚Ť─â leg─âtura cu Bucure╚Ötiul, pentru a se interveni direct la Comandamentul Sovietic, singurul care putea dispune ├«ncetarea acestor comportamente reprobabile ale trupelor. Se ╚Ötie c─â ├«nsu╚Öi Stalin privea cu mult─â relaxare aceast─â atitudine a trupelor sale. ├Än noaptea de 29/30 septembrie 1944, impiegatul de mi╚Öcare Gheorghe Melic din gara Albe╚Öti fusese asasinat de un grup de solda╚Ťi sovietici care lucrau la instalarea telefoanelor pe calea ferat─â, ├«n apropierea g─ârii Albe╚Öti. Incidente aveau loc ╚Öi la Ploie╚Öti. Un grup de solda╚Ťi sovietici au intrat ├«n locuin╚Ťa generalului Trestioreanu, comandantul Diviziei 10, care se afla pe front, de pe strada Vasile Lupu nr. 7, dezarm├«ndu-i pe cei doi solda╚Ťi rom├óni care asigurau paza imobilului, dup─â care s-au culcat ├«n interior. Totu╚Öi, un pluton de jandarmi fost trimis s─â deranjeze somnul sovieticilor, care au fost nevoi╚Ťi s─â p─âr─âseasc─â imobilul. Trestioreanu fusese comandantul militar al Odessei ├«n perioada 1941-42 (deci c├«nd a avut loc cunoscutul masacru comis de Armata Rom├ón─â, drept represalii pentru aruncarea ├«n aer a cl─âdirii unde se instalase Comandamentul militar rom├ón de c─âtre partizanii sovietici). ├Än 1945, Tribunalul Poporului l-a condamnat la moarte ╚Öi degradare, sentin╚Ť─â comutat─â ├«n ├«nchisoare pe via╚Ť─â. A fost ├«ncarcerat ├«n ├«nchisorile Dumbr─âveni, Gherla, Aiud, Craiova, ├«ns─â a avut zile, c─âci a fost eliberat ├«n 1956, tr─âind p├«n─â ├«n 1983. Un eveniment cu urm─âri mult mai tragice a avut loc ├«n noaptea de 1-2 octombrie 1944, c├«nd pe strada ╚śtefan Greceanu a fost ├«mpu╚Öcat mortal locotenentul ├«n rezerv─â Predu╚Ť  V. Ioan, din Regimentului 33 Infanterie. ╚śeful gardienilor se afla ├«n apropiere ╚Öi a auzit t├«nguirile locotenentului (ÔÇ×Am fost ├«mpu╚Öcat, fra╚ŤilorÔÇť) ╚Öi chiar i-a observat pe sovietici fugind de la locul crimei. Documentul nu o spune, dar poate c─â i-a fost fric─â s─â intervin─â.

Rela╚Ťiile institu╚Ťionale, dac─â se pot numi astfel, ├«ntre noul prefect de Prahova, reprezentantul Guvernului S─ân─âtescu, ╚Öi maiorul Vasiliev, care era comandantul sovietic din Ploie╚Öti, au fost tensionate ├«nc─â de la ├«nceput ╚Öi nu este de mirare, av├«nd ├«n vedere jafurile ╚Öi crimele la care s-au dedat trupele sovietice, pe care autorit─â╚Ťile jude╚Ťene se vedeau ├«n imposibilitate de a le curma. Le raportau la Bucure╚Öti, care intervenea la Comandamentul sovietic. ├Än primul r├«nd, colonelului Eftimescu ├«i era greu s─â primeasc─â ordine de la un maior. Nu trecuser─â nici m─âcar doua luni de la arestarea celor doi Antone╚Öti ╚Öi de c├«nd Armata Rom├ón─â lupta al─âturi de cea Ro╚Öie, iar rela╚Ťiile dintre Prefectur─â ╚Öi Comandamentul sovietic din Ploie╚Öti ar─âtau cam care era raportul de for╚Ťe ╚Öi care era locul prefectului militar. Acesta remitea Ministerului Afacerilor Interne un raport, ├«n care prezenta situa╚Ťia umilitoare la care a fost supus ├«n ziua de 7 octombrie 1944, c├«nd a fost convocat de urgen╚Ť─â la Comandamentul sovietic. Prefectul a replicat c─â era foarte ocupat ├«n acea zi, av├«nd convocat─â ╚Öi o ╚Öedin╚Ť─â a Consiliului Jude╚Ťean. Sovieticii nici nu au vrut s─â aud─â ╚Öi au revenit cu un al doilea telefon, oblig├«ndu-l pe prefect s─â dea curs imediat convoc─ârii. Ajung├«nd pe jos la cl─âdirea care g─âzduia Comandamentul sovietic, prefectul a fost ├«nt├«mpinat de maiorul Vasiliev, ├«mpreun─â cu al╚Ťi doi locotenen╚Ťi, ╚Öi a fost condus ├«n biroul unui anume Orlov, ╚Öeful NKVD din Ploie╚Öti. Aici, prefectul a fost c─âlcat ├«n picioare de sovietici, care i-au repro╚Öat c─â le saboteaz─â activitatea, c─â nu pune la dispozi╚Ťie 1.500 de muncitori pentru l─ârgirea ecartamentului c─âii ferate (se ╚Ötie, cea sovietic─â este mai lat─â), c─â nu pusese la dispozi╚Ťia sovieticilor tabele care anun╚Ťau ├«n mod indubitabil inten╚Ťiile comuni╚Ötilor. Era vorba despre tabele ├«n care trebuiau trecu╚Ťi to╚Ťi primarii, procurorii, judec─âtorii, ╚Öefii de post ai Jandarmeriei, notarii, ├«ntreaga elit─â politico-administrativ─â a jude╚Ťului, ├«n care sovieticii solicitau s─â le fie detaliat─â averea de╚Ťinut─â de fiecare (├«n vederea deport─ârii lor, dup─â cum se ├«nt├«mplase ├«n Polonia Oriental─â ├«n 1939-40). Prefectul tr─âsese de timp ╚Öi nu oferise aceste informa╚Ťii. Ca urmare a acestei atitudini refractare, ╚Öeful NKVD ├«l amenin╚Ťa pe prefect chiar cu arestarea. Acesta din urm─â solicita Bucure╚Ötiul ca pe viitor s─â fie scutit de astfel de umilin╚Ťe, f─âr─â s─â-╚Öi dea seama c─â era doar ├«nceputul lor.

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.