Portrete dintr-o altă Românie: in memoriam arh. Peter Derer

Publicat în Dilema Veche nr. 996 din 11 mai – 17 mai 2023
Peter Derer
Peter Derer

Nu reiau aici variatele aspecte ale unei vieți profesionale de excepție, atît la catedră în cadrul Universității de Arhitectură, cît și în administrația publică, ce au făcut obiectul anunțurilor funerare publicate de Uniunea Arhitecților din România și de Institutul Național al Patrimoniului, ci mă voi folosi de amintirea primei mele întîlniri cu numele și apoi cu personalitatea lui Peter Derer. Era pe la mijlocul anilor 1990, cînd mă aflam în preajma pictorului Paul Gherasim, la Stavropoleos și în lungile plimbări spre casă după liturghie, ascultîndu-i amintirile și mai ales proiecțiile și dorințele pentru renașterea României. Oprindu-se din mers, așa cum avea obiceiul cînd voia să sublinieze un gînd, Paul Gherasim a pronunțat, în cîteva rînduri, numele Peter Derer, cu o voce și o cadență care denota un profund respect, precizînd că ceea ce spune și face Peter Derer merită o necondiționată atenție. În spatele acestei misterioase reverențe de la un om care nu a măgulit niciodată pe nimeni și era mai degrabă cunoscut pentru exigența sa stă o reputație pe care Peter Derer și-a cîștigat-o ca proiectant pe mari șantiere de restaurare, ca membru și secretar al Comisiei Naționale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (CNMASI), la conducerea Direcției Naționale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (DMASI) din Ministerul Culturii.

L-am văzut prima dată pe Peter Derer cu ocazia uneia dintre expozițiile organizate de actorul și colecționarul de excepție Dan Nasta la Potlogi cu obiectele selectate pentru a evoca universul artistic și cultural brâncovenesc. Aceste vernisaje, care au continuat apoi la Mogoșoaia, configurează un univers din care făcea parte și Peter Derer, reprezentînd nu atît o Românie veche, cu nostalgii interbelice sau mai vechi, brâncovenești, ci de-a dreptul o altă Românie, care ar fi putut să fie, care și-a prezentat oferta, cu discreție, pentru o clipă, retrăgîndu-se apoi cu politețe și un zîmbet amar din fața tăvălugului dezvoltării și progresului. Semnificativă pentru această opțiune a lui Peter Derer pentru oferta alternativă este contribuția lui la demararea și conceperea Memorialului victimelor comunismului de la Sighet. Pentru el, printre victimele comunismului s-au numărat și orașele, satele, casele, după cum spunea într-un interviu cu Georgeta Pop pentru Arhiva de istorie orală.

Arhitect urbanist, care vedea în oraș un organism viu, Petre Derer a notat cu acuitate tensiunea, cu accente violente, dintre orașul de ieri și locuitorii lui de azi. „Sectorul construcțiilor, inclusiv proiectarea de urbanism și arhitectură, a fost în ultimii ani una dintre cele mai dinamice componente ale economiei românești”, spunea într-un interviu din 2007 Peter Derer, detaliind în date statistice coordonatele progresului și dezvoltării economice, „toate ar fi fost bune dacă concretizarea pe teren a recordurilor amintite nu ar fi avut efecte perverse. și anume degradarea peisajului urban și rural, desfigurarea localităților și a teritoriului, implicînd dificultăți de constatare și măsurare, afectînd în final confortul de viață. Pe de-o parte, apar disfuncționalități, vecinătăți inadecvate, abuzuri spațiale, iar pe de altă parte, intervin agresiuni vizuale.” Aceasta a fost lupta lui Peter Derer atît la CNMASI, cît și mai apoi ca președinte pentru două mandate al Uniunii Arhitecților din România. În fața tăvălugului, pe care l-a descris chiar el în articolul „Bucureşti 2000 după 20 de ani“ din revista 22 (2017), Peter Derer a dus o rezistență de ariergardă, din care ne-a lăsat moștenire o bijuterie de restaurare: Casa cu blazoane din Chiojdu. 

Acest monument este reprezentativ pentru România lui Petre (sic!) Derer. Deși este pretutindeni pomenit cu varianta germană a prenumelui său și așa s-a semnat după 1989, el se prezenta uneori Petre Derer, românizînd ceea ce putea din numele său, poate dintr-un spirit de iconomie și bunăvoință, de adaptare la context și la interlocutor. În pofida ascendenței germane, el s-a identificat total cu patria de adopție, în sensul că el și-a adoptat patria. Prin opțiunea lui, el făcea elogiul unui dinamism social excepțional, născut în secolul Fanarioților, atunci cînd se construia Casa cu blazoane, continuat pînă la mijlocul secolului al XX-lea, integrînd forțe vitale din toate orizonturilor geografice, etnice și confesionale, care a permis expresia atît de puternică și originală a civilizației românești din această perioadă. Ceea ne spune în filigran Peter Derer este că România a fost și mai putea fi un dreamland. Peste toate calitățile sale profesionale stă o trăsătură de caracter, specifică societăților rafinate, crescute în multe generații – modestia. „După părerea mea, ar trebui procedat în felul următor”, zicea Peter Derer. Ce au făcut cei care i-au auzit părerea, întotdeauna competentă și moderată, cu aceasta, îi caracterizează pe dînșii.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

geneva elvetia istock jpg
Câți bani economisește într-un an un român stabilit în Elveția: „Nu comparați...”
Mulți dintre noi ne gândim la Elveția ca la o țară exclusivistă, în care nu are rost să ne mutăm dacă nu avem deja câștiguri impresionante.
Calin Georgescu jacheta foto Facebook Marian Godina jpg
Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu, după îndemnul la boicotarea produselor străine. „Haina e fabricată în Germania, dar se poate lipi un tricolor românesc cu scai”
Polițistul-influencer Marian Godină îl ironizează pe Călin Georgescu, care a transformat boicotul împotriva supermarketurilor în campanie electorală şi a mers la piaţă într-o jachetă scumpă, fabricată în Germania.
Lucian Mîndruță a fost invitat în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”, difuzată la Kanal D
Lucian Mîndruță este în doliu. Mama jurnalistului s-a stins din viață: „Și-a ales o zi frumoasă”
Jurnalistul Lucian Mîndruță trece prin momente de profundă tristețe. Mama prezentatorului TV s-a stins din viață. Acesta și-a exprimat durerea prin intermediul unui mesaj emoționant publicat pe rețelele de socializare.
Restaurant in portul Awashima Japonia  foto mitoko kanko webp
„Oficiul Poștal Dispărut”, locul unde oamenii pot trimite scrisori morților pentru a-și alina dorul
Awashima este una dintre miile de insule din Marea Interioară Seto și se află la aproximativ 15 minute cu feribotul de coasta continentală. Pe insula care se întinde pe o suprafață de suprafață de 592,17 kmp se află „Oficiul Poștal Dispărut”, care deservește aproximativ 150 de locuitori.
Daniel Baluta 3 Sursa Primaria Sectorului 4 jpg
Daniel Băluță cere urgentarea avizului pentru lucrările la Planșeul Unirii: „A trecut deja un an!”
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, face un nou apel către primarul Capitalei, Nicușor Dan, solicitând semnarea avizului necesar pentru Comisia Tehnică de Circulație, astfel încât lucrările de consolidare și refacere a Planşeului Unirii să poată începe cât mai curând.
china par shutterstock1 jpeg
Cu ce se spală femeile din China pe păr pentru a avea o podoabă capilară de invidiat. Ai nevoie numai de 2 ingrediente
Pentru a rămâne frumos și sănătos tot timpul părul are nevoie de foarte multă atenție. Din fericire, aceasta nu trebuie să vină sub forma diferitelor șampoane scumpe din comerț, care poate că nici nu au efectele pe care le promit pe etichete.
elena lasconi conferinta foto fb jpg
Elena Lasconi îşi sfătuieşte colegii din USR să nu voteze moţiunea AUR. „Ar duce țara în haos”
Liderul USR, Elena Lasconi, şi-a sfătuit luni colegii de partid să nu susţină moţiunea iniţiată de AUR pentru căderea guvernului, pentru că o asemenea situaţie ar genera şi mai multă instabilitate.
Natalia Intotero, ministrul Culturii (foto: Facebook / Ministerul Culturii)
Ministerul Culturii: Exportul temporar de bunuri culturale mobile, restricționat
Ministerul Culturii supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 518/2004.
Programator IT Foto Freepik com jpg
Cum fac economii IT-iștii afectați de Ordonanța trenuleț: „Am minus 1.100 de lei net. De unde reduc acești bani?”
Numeroși angajați în domeniul IT din România, afectați de reducerile salariale, spun că încearcă să se adapteze unui nou stil de viață, bazat pe economii și renunțarea la servicii scumpe. Unii se arată hotărâți să plece din țară.