Metafore și biologie

Metafore și biologie jpeg

Despre expresia lingvistic─â a leg─âturii dintre g├«ndire ╚Öi trup am scris ├«n dou─â texte anterioare din Dilema veche: ÔÇ×G├«ndire ╚Öi baze neuraleÔÇŁ se referea la neuronii oglind─â (baza neural─â a empatiei) ╚Öi demonstra c─â metafora a fi pe aceea╚Öi lungime de und─â (cu cineva) este, de fapt, o descriere ╚Ötiin╚Ťific─â foarte exact─â a activit─â╚Ťii electrice cerebrale a dou─â persoane care rezoneaz─â; ÔÇ×G├«ndirea metaforic─âÔÇŁ aducea ├«n discu╚Ťie contribu╚Ťia remarcabil─â a doi autori americani, George Lakoff ╚Öi Mark Johnson, primii care au atras aten╚Ťia asupra leg─âturii dintre corp, g├«ndire ╚Öi metafor─â, ├«n volumul Philosophy in the Flesh. Articolul de fa╚Ť─â vine ├«n completarea acestora, cu informa╚Ťii noi selectate dintr-o carte scris─â de medicul ╚Öi neurofilozoful olandez Arie Bos (la care m-am referit recent, ├«n Despre eufemisme), carte pe care am tradus-o ├«ntre timp ╚Öi se afl─â sub tipar.

De influen╚Ťa min╚Ťii asupra trupului (numit─â ÔÇ×somatizareÔÇŁ ÔÇô c├«nd vomi╚Ťi de fric─â, te doare capul de stres, e╚Öti somnolent ╚Öi/sau nu mai po╚Ťi m├«nca dup─â o experien╚Ť─â epuizant─â psihic) nu se mai ├«ndoie╚Öte nimeni. Reversul ├«ns─â, influen╚Ťa trupului asupra min╚Ťii, este un fenomen mai pu╚Ťin cunoscut. Vilayanur Ramachandran, cercet─âtor ├«n neuro╚Ötiin╚Ťe indian-american, a descoperit c─â lezarea unei por╚Ťiuni din regiunea anterolateral─â a lobului parietal, numit─â girus angular st├«ng, duce la pierderea capacit─â╚Ťii de a ├«n╚Ťelege metaforele ╚Öi abstrac╚Ťiunile. ├Än neurologie, girusul angular e responsabil, printre altele, de asigurarea faptului c─â s├«ntem con╚Ötien╚Ťi tot timpul de locul ╚Öi pozi╚Ťia p─âr╚Ťilor care ne compun trupul (nu trebuie s─â ne vedem nasul ca s─â-l atingem cu m├«na).

Leg─âtura girusului cu metaforele o facem dac─â ne d─âm seama, a╚Öa cum spun Lakoff ╚Öi Johnson, c─â, atunci c├«nd exprim─âm rela╚Ťiile dintre obiecte, o facem cu ajutorul metaforelor care provin din trup ╚Öi din pozi╚Ťionarea acestuia ├«n spa╚Ťiu. Astfel, apel─âm la metafore care implic─â mi╚Öcarea (treci printr-o situa╚Ťie, ╚Ťii pasul cu ceva, nu ajungi nic─âieri, prinzi o idee, dai ├«napoi), localizarea spa╚Ťial─â (ceva e intangibil, e╚Öti dep─â╚Öit de situa╚Ťie, ceva e sub demnitatea ta), ├«ndem├«narea (e╚Öti la butoane, strune╚Öti pe cineva).

La fel ca expresia amintit─â la ├«nceputul acestui articol ÔÇô a fi pe aceea╚Öi lungime de und─â (cu cineva) ÔÇô, dou─â metafore din limba englez─â se dovedesc a fi descrieri foarte precise ale unor fenomene de care ├«n╚Ťelepciunea popular─â pare s─â fie con╚Ötient─â de secole. Prima este to have balls (ÔÇ×a avea curajÔÇŁ, dar sensul literal al englezescului balls aici e ÔÇ×testiculeÔÇŁ). Autorul olandez o explic─â prin prisma medicinei de azi: ÔÇ×Neurotransmi╚Ť─âtorii, neuromodulatorii ╚Öi hormonii care au func╚Ťii interactive ├«n dispozi╚Ťia noastr─â nu se afl─â numai ├«n creier. S├«nt produ╚Öi ├«n multe alte p─âr╚Ťi ale corpului. /.../ adrenalina ╚Öi cortizolul, produse de glandele suprarenale, au un rol important ├«n situa╚Ťiile de stres. /.../ suprarenalele produc ╚Öi testosteron, nu numai testiculele. Ovarele produc estrogen ╚Öi progesteron. Ca ╚Öi neurotransmi╚Ť─âtorii, to╚Ťi ace╚Öti hormoni sexuali au o influen╚Ť─â clar─â asupra st─ârii emo╚Ťionale a trupului, deci ╚Öi asupra dispozi╚Ťiei ╚Öi sentimentelor. Astfel, o expresie ca to have balls este foarte potrivit─âÔÇŁ.

A doua expresie metaforic─â este gut feeling (tradus, de obicei, prin ÔÇ×intui╚ŤieÔÇŁ). Gut desemneaz─â, ├«n englez─â, ├«ntreg tractul digestiv, deci ╚Öi stomac ╚Öi intestine. O traducere literal─â ar fi ÔÇ×sim╚Ťire cu viscereleÔÇŁ. Manifest─ârile fizice ÔÇô fluturii din stomac c├«nd ne adres─âm unei persoane iubite care pare inabordabil─â, visul ur├«t provocat de un stomac supra├«nc─ârcat seara, durerea de burt─â a copiilor de ╚Öcoal─â ├«n ziua unui test (pe aceasta am ad─âugat-o eu) ÔÇô ÔÇ×par reac╚Ťii ale sistemului metabolic fa╚Ť─â de semnale venite dinspre creierÔÇŁ, spune Bos. ╚śi tot el explic─â: ÔÇ×/.../ peretele tractului digestiv are propriul sistem nervos, care func╚Ťioneaz─â aproape autonom. Con╚Ťine o sut─â de milioane de neuroni, la fel de mul╚Ťi ca ╚Öira spin─ârii. Conexiunea cu creierul e asigurat─â de nervul vag. Nu cu mult timp ├«n urm─â, s-a descoperit c─â acest nerv nu d─â aproape deloc semnale intestinelor, 95% din fibrele nervoase trimi╚Ť├«nd semnale ├«n alte direc╚Ťii. Astfel, se pare c─â tractul digestiv e cel care influen╚Ťeaz─â creierul. (subl. mea) /.../ Intestinele produc circa 95% din serotonina din organism, iar asta poate afecta dispozi╚Ťia. De fapt, toate substan╚Ťele-mesager despre care ╚Ötim c─â se afl─â ├«n creier ÔÇô neurotransmi╚Ť─âtorii ╚Öi neuropeptidele ÔÇô s├«nt prezente ╚Öi ├«n intestineÔÇŁ.

Faptul c─â ╚Öi alte organe produc substan╚Ťe care influen╚Ťeaz─â creierul, deci trupul ╚Öi comportamentul, este mai pu╚Ťin cercetat. Probabil, ├«n aceast─â privin╚Ť─â, inima este cel mai interesant caz. Limba englez─â (dar, cu siguran╚Ť─â, nu numai ea) abund─â ├«n metafore ╚Öi expresii idiomatice construite ├«n jurul cuv├«ntului inim─â/heart. Aleg doar c├«teva din dic╚Ťionare, dar le traduc direct ├«n rom├ón─â pentru c─â le avem ╚Öi noi ├«n vocabular: a fi cu inima fr├«nt─â, a avea inima grea, a avea inima de piatr─â, a avea o inim─â de aur, a-╚Ťi pierde inima (= curajul), a prinde inim─â, a-╚Ťi urma inima, a-╚Ťi da inima cuiva, a pune ceva la inim─â. Interesant─â este to wear oneÔÇÖs heart on oneÔÇÖs sleeve, care ├«nseamn─â a fi cu inima deschis─â (= sincer), literal ÔÇ×a-╚Ťi purta inima pe m├«nec─âÔÇŁ.

Formularea aceasta curioas─â are o explica╚Ťie cultural─â, nu biologic─â: dic╚Ťionarul Merriam-Webster o fixeaz─â ├«n turnirurile cavalere╚Öti de la Curtea Regal─â englez─â. Sleeve se traduce azi prin ÔÇ×m├«nec─âÔÇŁ, dar, etimologic, desemneaz─â orice lucru de purtat prin care ├«╚Ťi strecori bra╚Ťul pentru a-l acoperi, iar ├«n expresia noastr─â ├«nseamn─â brasard─â, acea por╚Ťiune din armur─â cu care cavalerii ├«╚Öi protejau bra╚Ťele de lancea sau suli╚Ťa adversarului. La ea, c─âl─âre╚Ťii echipa╚Ťi ├«╚Öi legau adesea o batist─â sau e╚Öarf─â brodat─â cu m─âtase ╚Öi perle pentru a ar─âta ├«n onoarea sau pentru iubirea c─âror doamne luptau. Voil├á.

Inima, a╚Öadar, e comparat─â cu un obiect care e fragil (se rupe/se fr├«nge/se zdrobe╚Öte) pe care ├«l sim╚Ťi (e grea, e u╚Öoar─â) ╚Öi care are o voin╚Ť─â proprie (o urmezi, o ascul╚Ťi, calci pe ea). Arie Bos explic─â: ÔÇ×Inima e conectat─â continuu prin iubire ÔÇô ╚Öi nu e o licen╚Ť─â poetic─â. Pentru c─â ea produce oxitocin─â, hormonul ata╚Öamentului /.../ Mai mult, camerele inimii produc PNA (peptidul natriuretic atrial), care are o influen╚Ť─â lini╚Ötitoare asupra hipotalamusului ╚Öi amigdalei. PNA are un cuv├«nt de spus ├«n echilibrul fluidelor ╚Öi ├«n balan╚Ťa sodiu-potasiu, dar ac╚Ťioneaz─â ╚Öi ca fr├«n─â ├«n reac╚Ťiile sub stres ca, de exemplu, atacurile de panic─âÔÇŁ. Alte surse precizeaz─â c─â inima, locul dragostei ╚Öi afec╚Ťiunii, are circa 40.000 de neuroni (o propor╚Ťie de 67% din totalul celulelor sale), care formeaz─â un fel de creier propriu datorit─â c─âruia ea poate ac╚Ťiona independent de creier. Inima e singurul organ care poate transmite creierului informa╚Ťii ├«n mod autonom, pe baza stimulilor pe care ├«i prime╚Öte. Are un sistem electromagnetic de comunicare de 5.000 de ori mai puternic dec├«t creierul, dar e bruiat ├«n func╚Ťie de emo╚Ťia resim╚Ťit─â (emo╚Ťiile negative ├«i scad randamentul).

├Än 1990, ├«n Japonia, a fost identificat pentru prima dat─â sindromul inimii zdrobite (ÔÇ×broken heart syndromeÔÇŁ), numit Sindromul Tako-Tsubo. Numele medical, culmea, este tot o metafor─â: tako-tsubo este denumirea japonez─â a unui vas-capcan─â pe care pescarii japonezi ├«l coboar─â pe fundul m─ârii ╚Öi ├«l las─â acolo cu zilele, iar caracati╚Ťele curioase se bag─â ├«n─âuntru. ├Än cardiomiopatia de stres (denumire alternativ─â), ventriculul st├«ng se umfl─â, sem─ân├«nd foarte mult cu un tako-tsubo. Interesant e ╚Öi c─â patologia afecteaz─â aproape exclusiv femeile (80-90% din cazuri) care se prezint─â la Urgen╚Ťe cu simptome de infarct miocardic (dispnee, durere ├«n piept, anomalii la EKG ╚Öi modific─âri ├«n biomarkerii cardiaci) ÔÇô ├«n absen╚Ťa oric─ârei leziuni (lucru care diferen╚Ťiaz─â Sindromul TT de infarct).

Baz├«ndu-se pe sistemele noastre senzoriale ╚Öi motorii, g├«ndirea metaforic─â e ancorat─â ├«n biologie (Lakoff ╚Öi Johnson spun: de la na╚Ötere) din cauza modului ├«n care se construiesc leg─âturile neurale. Prin separarea ulterioar─â a g├«ndirii abstracte, metafora cap─ât─â rolul de a proiecta tipare inferen╚Ťiale ├«ntre domenii diferite ale cunoa╚Öterii, ajut├«nd omul s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine ce i se ├«nt├«mpl─â. Pornind din trup, dar dovedind un grad ├«nalt de abstractizare, metafora are o natur─â paradoxal─â, literalul se transform─â ├«n figurat ╚Öi invers (├«n lumina cercet─ârilor men╚Ťionate mai sus), dar, probabil, complexele adev─âruri din lume se prezint─â cel mai bine ca paradoxuri.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Tako-tsubo (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.