Metafore și biologie

Metafore și biologie jpeg

Despre expresia lingvistică a legăturii dintre gîndire și trup am scris în două texte anterioare din Dilema veche: „Gîndire și baze neurale” se referea la neuronii oglindă (baza neurală a empatiei) și demonstra că metafora a fi pe aceeași lungime de undă (cu cineva) este, de fapt, o descriere științifică foarte exactă a activității electrice cerebrale a două persoane care rezonează; „Gîndirea metaforică” aducea în discuție contribuția remarcabilă a doi autori americani, George Lakoff și Mark Johnson, primii care au atras atenția asupra legăturii dintre corp, gîndire și metaforă, în volumul Philosophy in the Flesh. Articolul de față vine în completarea acestora, cu informații noi selectate dintr-o carte scrisă de medicul și neurofilozoful olandez Arie Bos (la care m-am referit recent, în Despre eufemisme), carte pe care am tradus-o între timp și se află sub tipar.

De influența minții asupra trupului (numită „somatizare” – cînd vomiți de frică, te doare capul de stres, ești somnolent și/sau nu mai poți mînca după o experiență epuizantă psihic) nu se mai îndoiește nimeni. Reversul însă, influența trupului asupra minții, este un fenomen mai puțin cunoscut. Vilayanur Ramachandran, cercetător în neuroștiințe indian-american, a descoperit că lezarea unei porțiuni din regiunea anterolaterală a lobului parietal, numită girus angular stîng, duce la pierderea capacității de a înțelege metaforele și abstracțiunile. În neurologie, girusul angular e responsabil, printre altele, de asigurarea faptului că sîntem conștienți tot timpul de locul și poziția părților care ne compun trupul (nu trebuie să ne vedem nasul ca să-l atingem cu mîna).

Legătura girusului cu metaforele o facem dacă ne dăm seama, așa cum spun Lakoff și Johnson, că, atunci cînd exprimăm relațiile dintre obiecte, o facem cu ajutorul metaforelor care provin din trup și din poziționarea acestuia în spațiu. Astfel, apelăm la metafore care implică mișcarea (treci printr-o situație, ții pasul cu ceva, nu ajungi nicăieri, prinzi o idee, dai înapoi), localizarea spațială (ceva e intangibil, ești depășit de situație, ceva e sub demnitatea ta), îndemînarea (ești la butoane, strunești pe cineva).

La fel ca expresia amintită la începutul acestui articol – a fi pe aceeași lungime de undă (cu cineva) –, două metafore din limba engleză se dovedesc a fi descrieri foarte precise ale unor fenomene de care înțelepciunea populară pare să fie conștientă de secole. Prima este to have balls („a avea curaj”, dar sensul literal al englezescului balls aici e „testicule”). Autorul olandez o explică prin prisma medicinei de azi: „Neurotransmițătorii, neuromodulatorii și hormonii care au funcții interactive în dispoziția noastră nu se află numai în creier. Sînt produși în multe alte părți ale corpului. /.../ adrenalina și cortizolul, produse de glandele suprarenale, au un rol important în situațiile de stres. /.../ suprarenalele produc și testosteron, nu numai testiculele. Ovarele produc estrogen și progesteron. Ca și neurotransmițătorii, toți acești hormoni sexuali au o influență clară asupra stării emoționale a trupului, deci și asupra dispoziției și sentimentelor. Astfel, o expresie ca to have balls este foarte potrivită”.

A doua expresie metaforică este gut feeling (tradus, de obicei, prin „intuiție”). Gut desemnează, în engleză, întreg tractul digestiv, deci și stomac și intestine. O traducere literală ar fi „simțire cu viscerele”. Manifestările fizice – fluturii din stomac cînd ne adresăm unei persoane iubite care pare inabordabilă, visul urît provocat de un stomac supraîncărcat seara, durerea de burtă a copiilor de școală în ziua unui test (pe aceasta am adăugat-o eu) – „par reacții ale sistemului metabolic față de semnale venite dinspre creier”, spune Bos. Și tot el explică: „/.../ peretele tractului digestiv are propriul sistem nervos, care funcționează aproape autonom. Conține o sută de milioane de neuroni, la fel de mulți ca șira spinării. Conexiunea cu creierul e asigurată de nervul vag. Nu cu mult timp în urmă, s-a descoperit că acest nerv nu dă aproape deloc semnale intestinelor, 95% din fibrele nervoase trimițînd semnale în alte direcții. Astfel, se pare că tractul digestiv e cel care influențează creierul. (subl. mea) /.../ Intestinele produc circa 95% din serotonina din organism, iar asta poate afecta dispoziția. De fapt, toate substanțele-mesager despre care știm că se află în creier – neurotransmițătorii și neuropeptidele – sînt prezente și în intestine”.

Faptul că și alte organe produc substanțe care influențează creierul, deci trupul și comportamentul, este mai puțin cercetat. Probabil, în această privință, inima este cel mai interesant caz. Limba engleză (dar, cu siguranță, nu numai ea) abundă în metafore și expresii idiomatice construite în jurul cuvîntului inimă/heart. Aleg doar cîteva din dicționare, dar le traduc direct în română pentru că le avem și noi în vocabular: a fi cu inima frîntă, a avea inima grea, a avea inima de piatră, a avea o inimă de aur, a-ți pierde inima (= curajul), a prinde inimă, a-ți urma inima, a-ți da inima cuiva, a pune ceva la inimă. Interesantă este to wear one’s heart on one’s sleeve, care înseamnă a fi cu inima deschisă (= sincer), literal „a-ți purta inima pe mînecă”.

Formularea aceasta curioasă are o explicație culturală, nu biologică: dicționarul Merriam-Webster o fixează în turnirurile cavalerești de la Curtea Regală engleză. Sleeve se traduce azi prin „mînecă”, dar, etimologic, desemnează orice lucru de purtat prin care îți strecori brațul pentru a-l acoperi, iar în expresia noastră înseamnă brasardă, acea porțiune din armură cu care cavalerii își protejau brațele de lancea sau sulița adversarului. La ea, călăreții echipați își legau adesea o batistă sau eșarfă brodată cu mătase și perle pentru a arăta în onoarea sau pentru iubirea căror doamne luptau. Voilà.

Inima, așadar, e comparată cu un obiect care e fragil (se rupe/se frînge/se zdrobește) pe care îl simți (e grea, e ușoară) și care are o voință proprie (o urmezi, o asculți, calci pe ea). Arie Bos explică: „Inima e conectată continuu prin iubire – și nu e o licență poetică. Pentru că ea produce oxitocină, hormonul atașamentului /.../ Mai mult, camerele inimii produc PNA (peptidul natriuretic atrial), care are o influență liniștitoare asupra hipotalamusului și amigdalei. PNA are un cuvînt de spus în echilibrul fluidelor și în balanța sodiu-potasiu, dar acționează și ca frînă în reacțiile sub stres ca, de exemplu, atacurile de panică”. Alte surse precizează că inima, locul dragostei și afecțiunii, are circa 40.000 de neuroni (o proporție de 67% din totalul celulelor sale), care formează un fel de creier propriu datorită căruia ea poate acționa independent de creier. Inima e singurul organ care poate transmite creierului informații în mod autonom, pe baza stimulilor pe care îi primește. Are un sistem electromagnetic de comunicare de 5.000 de ori mai puternic decît creierul, dar e bruiat în funcție de emoția resimțită (emoțiile negative îi scad randamentul).

În 1990, în Japonia, a fost identificat pentru prima dată sindromul inimii zdrobite („broken heart syndrome”), numit Sindromul Tako-Tsubo. Numele medical, culmea, este tot o metaforă: tako-tsubo este denumirea japoneză a unui vas-capcană pe care pescarii japonezi îl coboară pe fundul mării și îl lasă acolo cu zilele, iar caracatițele curioase se bagă înăuntru. În cardiomiopatia de stres (denumire alternativă), ventriculul stîng se umflă, semănînd foarte mult cu un tako-tsubo. Interesant e și că patologia afectează aproape exclusiv femeile (80-90% din cazuri) care se prezintă la Urgențe cu simptome de infarct miocardic (dispnee, durere în piept, anomalii la EKG și modificări în biomarkerii cardiaci) – în absența oricărei leziuni (lucru care diferențiază Sindromul TT de infarct).

Bazîndu-se pe sistemele noastre senzoriale și motorii, gîndirea metaforică e ancorată în biologie (Lakoff și Johnson spun: de la naștere) din cauza modului în care se construiesc legăturile neurale. Prin separarea ulterioară a gîndirii abstracte, metafora capătă rolul de a proiecta tipare inferențiale între domenii diferite ale cunoașterii, ajutînd omul să înțeleagă mai bine ce i se întîmplă. Pornind din trup, dar dovedind un grad înalt de abstractizare, metafora are o natură paradoxală, literalul se transformă în figurat și invers (în lumina cercetărilor menționate mai sus), dar, probabil, complexele adevăruri din lume se prezintă cel mai bine ca paradoxuri.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: Tako-tsubo (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.