Memoria problematic─â a obiectelor comuniste

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 926 din 6 ÔÇô 12 ianuarie 2022
Memoria problematic─â a obiectelor comuniste jpeg

O mod─â previzibil─â, dar totu╚Öi interesant─â, care merit─â o analiz─â mai aprofundat─â, se r─âsp├«nde╚Öte ├«n ultimii ani (╚Öi) ├«n Rom├ónia. Este vorba despre o reevaluare a obiectelor produse sub ╚Öi ├«n timpul regimului comunist. De vin─â o fi ╚Öi trecerea timpului, o binevenit─â pauz─â. ├Än ultimii ani, raportarea la comunism a cam p─âlit, iar noi ne-am resemnat s─â accept─âm faptul c─â nomenclatura PCR ╚Öi slujitorii Securit─â╚Ťii, ├«n marea lor majoritate, au sc─âpat basma curat─â ╚Öi au realizat o tranzi╚Ťie lin─â, chiar fericit─â ╚Öi prosper─â, c─âtre democra╚Ťia capitalist─â. Acum s├«nt bunici ferici╚Ťi c─â ╚Öi fiii lor au succes ├«n via╚Ť─â. Plasa de siguran╚Ť─â care a atenuat c─âderea lor a fost Ion Iliescu and all of his men. IliescuÔÇÖs gang. Ampl─â discu╚Ťie. Dup─â 32 de ani de la Revolu╚Ťia din 1989 ar trebui s─â ne ├«ntreb─âm cu ce altceva mai r─âm├«nem ├«n urma acestui at├«t de detestat (atunci) regim. Am r─âmas cu transformarea arhitectural─â uria╚Ö─â, cu distrugerea patrimonului, cu amintiri ╚Öi... cu obiectele comunismului.

├Än mai multe col╚Ťuri ale Rom├óniei au ap─ârut diverse ├«ncerc─âri de prezervare ╚Öi recuperare a acestor obiecte. La Timi╚Öoara, printr-o ini╚Ťiativ─â particular─â s-a realizat un Muzeu al Consumismului ├«n Comunism, unul neprofesionist, dar ├«ntr-un spa╚Ťiu generos (trei camere), plin cu obiecte adunate din aceast─â perioada. ├Äntr-adev─âr, a╚Öa cum ├«mi sublinia ╚Öi Teodor Baconschi, se poate pune legitima ├«ntrebare: a existat consumism ├«n comunism? Nu este o alegere nepotrivit─â, care pune semnul egalit─â╚Ťii ├«ntre consumismul nes─âbuit din capitalismul prosper, care produce ╚Öi schimb─â modele tocmai pentru a-╚Öi impulsiona economia, ╚Öi economia comunist─â, care ├«nc─â din primele ei zile, din Rusia sovietic─â, p─ârea sortit─â e╚Öecului?  C─âci era clar c─â nu avea cum s─â ofere sclavilor s─âi altceva dec├«t mizerie, produse de o proast─â calitate (dar rezistente, nu?) penurie. Mul╚Ťi sovietologi au ridicat ├«ntrebarea cum a fost posibil ca regimurile comuniste s─â reziste at├«t de mult timp, av├«nd ├«n vedere disfunc╚Ťionalit─â╚Ťile economiilor centralizate, dominate de factorul ideologic. Una dintre ambi╚Ťiile comuni╚Ötilor a fost s─â dep─â╚Öeasc─â ╚Öi la nivelul producerii de bunuri de consum lumea decadent-capitalist─â, chiar dac─â aceast─â ur─â nu ├«mpiedic─â furtul tehnologic. Rom├ónia socialist─â producea diverse bunuri pe care le oferea popula╚Ťiei. Cum nu prea aveam termeni de compara╚Ťie, rom├ónii au fost nevoi╚Ťi s─â se mul╚Ťumeasc─â cu ele. Nu era ca ╚Öi cum am fi avut de ales. La Ia╚Öi a ap─ârut un Muzeu al Copil─âriei ├«n comunism, pe care ├«nc─â  nu am avut ocazia s─â-l vizitez ╚Öi care ÔÇ×cuprinde o expozi╚Ťie permanent─â ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â sec╚Ťiuni: o parte recreeaz─â atmosfera dintr-o sal─â de clas─â specific─â perioadei comuniste, iar cealalt─â parte este dedicat─â atmosferei de acas─â a copilului acelor vremuri, ├«n care vom reg─âsi diverse obiecte familiare ╚Öi familialeÔÇŁ. ╚śi la Vaslui ar exist─â ceva similar ╚Öi probabil c─â ╚Öi ├«n alte p─âr╚Ťi ale ╚Ť─ârii. Ba mai mult, ╚Öi la intrarea ├«n mall-uri s-au organizat asemenea expozi╚Ťii. Bulgarii ne-au luat-o pu╚Ťin ├«nainte c─âci la Varna exist─â un imens spa╚Ťiu dedicat unui Retro Muzeu, pe o suprafa╚Ť─â de 4.000 de metri p─âtra╚Ťi.

Dup─â ce am vizitat spa╚Ťiul din Timi╚Öoara mi-a venit ideea s─â propun autorit─â╚Ťilor locale din C├«mpina s─â realizeze ceva similar. Ora╚Öul oricum nu are un muzeu municipal de istorie cum ar merita ╚Öi credeam c─â ar putea fi un ├«nceput. Ora╚Öul a suferit din plin ├«n urma sistematiz─ârii ceau╚Öiste de dup─â 1977 c├«nd, practic, ├«ntregul centru interbelic a  fost demolat ╚Öi ├«nlocuit cu blestematele blocuri ceau╚Öiste. Cum se ├«nt├«mpl─â ├«n Rom├ónia ╚Öi mai ales ├«n spa╚Ťiul extracarpatic, prima reac╚Ťie a fost extrem de favorabil─â. Suspect de optimist─â. ├Äl facem, garantat, mi s-a spus. M-am bucurat, mai ales c─â ├«n ora╚Ö exist─â o imens─â cl─âdire comunist─â, denumit─â pompos, ├«nainte de 1989, Casa ╚śtiin╚Ťei, iar dup─â 1990, Casa Tineretului, care p─âstreaz─â neatins─â marca realismului socialist. ├Än fa╚Ťa acestei cl─âdiri a fost postat─â clasa mea pentru a-i ├«nt├«mpina pe Nea Nicu ╚Öi pe consoarta prin 1987 sau 1988, c├«nd ne-au vizitat ora╚Öul. ╚Üin minte doar c─â, atunci c├«nd a trecut convoiul de ma╚Öini, to╚Ťi pionierii au rupt r├«ndurile ├«n dorin╚Ťa de a-l vedea pe Zeu. Aici s-ar fi putut g─âsi o camer─â sau dou─â, mai ales c─â cine ╚Ötie ce activit─â╚Ťi nu au loc acolo, pentru a expune obiecte pe care comunitatea ar fi fost invitat─â s─â le doneze. Am fi semnat ╚Öi procese-verbale de predare-primire, ca s─â nu avem apoi discu╚Ťii. Inten╚Ťionam s─â expun ╚Öi fotografii cu demol─ârile/transform─ârile de dup─â 1977. Dan Perjovschi m-a asigurat c─â ar veni s─â-mi deseneze doi pere╚Ťi. Doar pentru ╚Ťine, Codru╚Ť. Am fost invitat s─â v─âd un spa╚Ťiu care avea nevoie de o minim─â ecologizare, linoleumul era chiar din 1983, c├«nd a fost dat─â ├«n folosin╚Ť─â cl─âdirea, lipicios, murdar, slinos, cu tendin╚Ťa de a se desprinde. Un mediu propice pentru g├«ndacii negri. Igrasia completa sumbra perspectiv─â. O floare era desenat─â pe un perete, locul g─âzduise o funda╚Ťie pentru copiii defavoriza╚Ťi. Am spus c─â nu fac oricum, doar pentru a face. C├«nd s-a auzit c─â trebuie investit─â o mic─â sum─â, proiectul a c─âzut automat. S─â nu jigne╚Öti cumva administra╚Ťiile locale spun├«ndu-le c─â ╚Öi cultura are nevoie de bani! Iau foc. ├Än min╚Ťile lor, cultura trebuie mereu f─âcut─â gratuit. Oricum este un moft. Dar nu vre╚Ťi s─â organiza╚Ťi o expozi╚Ťie temporar─â ├«n hol? Fie, am zis, dar vreau s─â o inaugur─âm ├«n decembrie, c├«nd ar trebui s─â marc─âm cumva reg─âsirea libert─â╚Ťii. Dup─â alte trei s─âpt─âm├«ni s-a revenit cu un alt telefon ├«n care eram informat c─â expozi╚Ťia ar putea irita familiile celor care au pierdut oameni dragi ├«n timpul Revolu╚Ťiei. Ce ciudat, nici nu ╚Ötiam c─â or─â╚Öelul meu subcarpatic a fost ora╚Ö martir. Oricum, la intrare nu scrie nimic. Nu e ca la Constan╚Ťa, unde probabil ni╚Öte pesc─âru╚Öi au fost mitralia╚Ťi pe 21 decembrie! Nu, ├«n C├«mpina, Revolu╚Ťia a izbucnit instantaneu ╚Öi cu mult─â fervoare la pr├«nz, ├«n ziua de 22 decembrie 1989, c├«nd s-a v─âzut la televizor c─â so╚Ťii Ceau╚Öescu ├«╚Öi luaser─â zborul de pe cl─âdirea CC-ului. O ╚Ötiu pentru c─â am fost acolo. Martor autentic. A╚Öa c─â m-am dat b─âtut. Dac─â voi nu (m─â) vre╚Ťi, apoi nici eu nu (v─â) mai vreau. M-am rezumat la o mini-expozi╚Ťie g─âzduit─â de o libr─ârie cochet─â, unde organiz─âm ╚Öi lans─âri de carte. ╚śi unde, pentru a recrea atmosfera acelor vremuri, am aranjat ╚Öi ca lumina s─â se sting─â dup─â o jum─âtate de or─â. S-a luat curentul! S─â scoatem lum├«n─ârile. Poate voi convinge un actor local s─â se ├«mbrace ca un securist ╚Öi s─â mimeze o arestare. ToÔÇÖar─â╚ÖuÔÇÖ Constantinescu, ave╚Ťi gura cam slobod[, veni╚Ťi cu noi acuÔÇÖ pu╚Ťin la cercetare... 

Una din mizele acestor expuneri de obiecte din comunism ar fi educarea tinerilor. Dac─â ar vedea obiectele comuniste, care par acum at├«t de greoaie, inconfortabile, inestetice, ur├«te, chiar poate c─â ar idealiza mai pu╚Ťin regimul de dinainte de 1989. Evident, obiectele trebuie puse ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu pove╚Ötile pe care le spun. Pove╚Öti despre lupta acerb─â pentru a le avea. Stratificarea social─â pe care de╚Ťinerea acestor obiecte o dovedea. Nu ╚Ötiu dac─â elevilor no╚Ötri li se pred─â ceva despre regimul RSR ├«n timpul orelor de istorie, tind s─â cred c─â nu sau prea pu╚Ťin, ├«ns─â contactul direct cu aceste urme ale regimului ar face mai mult dec├«t toate informa╚Ťiile care oricum le trec pe la urechi. Din punctul meu de vedere, fiecare jude╚Ť ar trebui s─â aib─â un astfel de muzeu al comunismului sau m─âcar o sec╚Ťie ├«n cadrul muzeului existent de istorie. Nu se pune problema ├«n Prahova, chiar dac─â regimul a transformat radical ╚Öi acest jude╚Ť. Nu s-a ajuns nici p├«n─â la al Doilea R─âzboi Mondial, a╚Öa c─â mai avem de a╚Öteptat.

Orice s-ar spune acum ╚Öi orice ar indica sondaje pseudo-sociologice, barometrele dezinform─ârii publice, poporul rom├ón detesta profund comunismul ├«n anii 1980-1990. ├Än consecin╚Ť─â, s-a debarasat cu mult entuziasm ╚Öi gr─âbire de obiectele care-i aduceau aminte de el. Era o r─âzbunare personal─â s─â le ├«nlocuie╚Öti cu obiecte occidentale, chiar de m├«na a doua sau a treia. Asta spre deosebire de obiectele care au supravie╚Ťuit miraculos din perioada interbelic─â, pe care ╚Öi eu, ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťi decre╚Ťei le priveam cu maxim─â venera╚Ťie. O medalie, o carte, un ╚Ťoi din pod, o fotografie din interbelic, din epoca Regatului, erau pentru noi moa╚Öte sfinte. Nu mai spun de monedele cu efigia regilor. Tare m─â tem c─â ├«n c├«╚Ťiva ani vom avea mai multe obiecte interbelice dec├«t din perioada regimului comunist. O alt─â constatare personal─â care spune multe despre atmosfera irespirabil─â din Rom├ónia comunist─â: obiectele care permiteau o mic─â evadare spiritual─â, de la pick-up-uri, magnetofoane redegiste sau sovietice (celebrele Majak), p├«n─â la aparatele video, aduse ilegal ├«n RSR ╚Öi care puteau s─â-i ├«mbog─â╚Ťeasc─â pe proprietarii care ÔÇ×d─âdeau filmeÔÇŁ la tot blocul, au reu╚Öit s─â supravietuiasc─â ├«n num─âr mult mai mare pentru c─â lumea a avut tendin╚Ťa s─â le p─âstreze. Poate din ata╚Öament, nu ╚Ötiu. ├Ämi aduc aminte de un unchi care reu╚Öise s─â-╚Öi cumpere un astfel de aparat, cu care venea ├«n anumite zile bine stabilite ╚Öi ÔÇ×d─âdea filmeÔÇŁ ├«ntregii familii reunite cu sfin╚Ťenie ├«n sufrageria unei m─âtu╚Öi al c─ârei so╚Ť era nomenclaturist local de frunte. Din aceast─â postura reu╚Öise s─â achizi╚Ťioneze un televizor color. Magia era perfect─â ÔÇĺ filme americane ├«n culori. Nu puteai cere mai mult. Noi, copiii, nu eram accepta╚Ťi la astfel de regaluri cinefile, zburdam pe afar─â. 

Se ridic─â ├«ntrebarea, perfect justificat─â: c├«t de nevinovate s├«nt asemenea expozi╚Ťii sau mici spa╚Ťii memoriale? Nu pun ele ├«n parantez─â imensa suferin╚Ť─â tr─âit─â de mii ╚Öi mii de familii de rom├óni, care ╚Öi-au pierdut persoane dragi ├«n Gulagul comunist? Pot fi disociate obiectele de aceast─â suferin╚Ť─â? ╚śi chiar l─âs├«nd la o parte teribilii ani 1950 (obiectele de atunci s├«nt practic imposibil de g─âsit ├«n afar─â unor c─âr╚Ťi care reprezint─â maculatura regimului), merg├«nd spre ceea ce Ana Blandiana numea lumini╚Öul comunismului rom├ónesc, prim─âvara dintre dou─â lungi ierni sau anii 1970, c├«nd represiunea era mult mai difuz─â, nu trebuie s─â uit─âm c─â pentru acea sticl─â de lapte de cinci lei p─ârin╚Ťii ╚Öi bunicii (inclusiv ai mei) se a╚Öezau la coad─â de cu noaptea. Se formau cozi practic pentru orice. C├«t─â via╚Ť─â s-a irosit pentru a beneficia de ni╚Öte bunuri care acum ni se par elementare nu o vom ╚Öti niciodat─â. ╚śi p├«n─â la urm─â, una din crimele acestui regim a fost tocmai irosirea a sute de ore de via╚Ť─â. Iar acum, ├«n plin─â pandemie, am aflat din nou  c├«t de valoroas─â este via╚Ťa.

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.