In memoriam Hans Bergel

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
image

La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de  de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din  Germania, unde emigrase ├«n 1968. L-am cunoscut ├«ntr-un t├«rziu, ├«n Germania, dar nu prea t├«rziu ca s─â-mi devin─â un mentorÔÇŽ

Bergel s-a stins din via┼ú─â pe c├«t de nea┼čteptat, tot pe at├«t de dureros pentru nenum─âra┼úii s─âi prieteni ┼či simpatizan┼úi de pretutindeni. Se afla ├«nc─â ├«n deplin─âtatea facult─â┼úilor sale creatoare ÔÇô pe masa de lucru am ultimul s─âu volum de nuvele, ap─ârut la ├«nceputul lui ianuarie ┼či expediat de d├«nsul, ├«mpreun─â cu o scrisoare ├«nso┼úitoare. Au fost, poate, printre  ultimele sale r├«nduri scriseÔÇŽ Volumul cuprinde scrieri, inedite numai ├«n parte, sub titlul Die Stunde der Schlangen, care s-ar traduce adecvat prin Ceasul t├«r├«turilor. Scrisul  constituia pentru d├«nsul un imperativ existen┼úial: a scrie echivala cu a tr─âi. Zeci ┼či zeci de ani, ├«nzestrat fiind cu o voin┼ú─â de fier, se a┼čeza zilnic, la 5 diminea┼úa, la masa lui de lucru ╚Öi nu o mai p─âr─âsea p├«n─â la pr├«nz.

Celor care iubesc literatura de calitate ┼či de actualitate le s├«nt cunoscute, de bun─â seam─â, cele trei romane ale sale, traduse ┼či chiar reeditate ├«n ┼úar─â de germani┼čti de prestigiu: Dansul ├«n lan┼úuri (Der Tanz ├«n Ketten), o evocare a terorii comuniste din Bucure╚Ötii anilor ÔÇÖ50, scris ├«n anii ÔÇÖ70, dup─â care au urmat, la intervale mai mari, romanele-fluviu C├«nd vin vulturii (Wenn die Adler kommen) ┼či ├Äntoarcerea lupilor (Die Wiederkehr der W├Âlfe). S├«nt fresce de mare anvergur─â epic─â ┼či dramatism, ├«n parte documentare, ale societ─â┼úii din prima jum─âtate a secolului trecut din Rom├ónia, din zbuciumatul Ardeal, cu numeroase incursiuni ┼či ├«n Europa apusean─â, mai cu seam─â ├«n Germania, Spania ori Fran┼úa. St─ârilor ┼či tr─âirilor proprii celei de a doua jum─ât─â┼úi a secolului, Bergel le-a dedicat mai multe volume de nuvele, ├«n mare parte de inspira┼úie autobiografic─â. Foarte gr─âitoare ┼či actuale s├«nt scrierile sale dialogice, mai cu seam─â sus┼úinuta coresponden┼ú─â purtat─â cu poetul bilingv Manfred Winkler, evreu bucovinean, care i-a fost ┼či cel mai apropiat prieten: Continu─âm conversa┼úia noastr─âÔÇŽ (Wir setzen das Gespr├Ąch fortÔÇŽ) ┼či Refuzul negativit─â┼úii (Die Verweigerung der Negativit├Ąt). Am├«ndoi au fost greu ┼či dureros ├«ncerca┼úi, ├«n moduri diferite, ca tr─âitori ├«n ┬źsecolul fiarelor┬╗ÔÇŽ

Bergel a fost ├«ns─â mai mult dec├«t un autor epic, liric ┼či eseist pe diferite teme de istorie ┼či cultur─â, multe privind Ardealul. Opera sa ├«nsumeaz─â 50 de volume cu multe mii de pagini. ├Än Germania a fost, p├«n─â la pensionare, un foarte activ jurnalist politic. A mai fost, cu aceea┼či dezinvoltur─â, muzician ┼či artist plastic. ├Än prima tinerete a fost sportiv de performan┼ú─â, ├«ntre altele ├«n lotul na┼úional de schi. P├«n─â la o v├«rst─â ├«naintat─â a fost un neobosit drume┼ú ┼či explorator pe itinerarii adesea primejdioase, ├«n Carpa┼úii natali, apoi ├«n Alpi, ├«n Canada, ├«n de┼čertul Namibiei, ├«n cel al Israelului etc.

Respectul nostru ├«l merit─â, f─âr─â ├«ndoial─â, ┼či pentru ├«nvederatul s─âu angajament politic exercitat cu mult curaj civic, cu intransigen┼ú─â ┼či cu riscul vie┼úii pour les bonnes causes. Fiind ├«nc─â adolescent, a fost eliminat din liceul german din Bra┼čov pentru luarea ├«n der├«dere a propagandistului nazist de rang ├«nalt venit din Reich ca s─â fac─â prozelitism printre tinerii sa┼či. Din nenorocire cu succes, dar nu ┼či ├«n cazul s─âu. Nota bene: la aceea┼či v├«rst─â, ┬źirepro┼čabilul┬╗ G├╝nter Grass se ├«nrola voluntar ├«n trupele SS pentru ca, mult mai t├«rziu, acela┼či Grass s─â-i dea, ├«n Germania, lec┼úii de democra┼úie ┼či toleran┼ú─â politic─â. ├Äncep├«nd cu iarna lui 1944, Bergel se angaja ├«n rezisten┼úa armat─â anticomunist─â din Mun┼úii Cibinului. ├Än cursul anilor ÔÇÖ50 a fost de dou─â ori eliminat de la studiile universitare pe motivul atitudinii du┼čm─ânoase fa┼ú─â de regim, fiind ┼či ├«ncarcerat ├«n 1947 ┼či, pentru scurt timp, din nou, ├«n 1954. Culmea suferin┼úei a atins-o ├«n 1959, prin condamnarea sa la ani grei de temni┼ú─â ├«n cadrul procesului ├«nscenat mai multor scriitori germani, ├«n paralel cu procesul intentat ÔÇ×grupuluiÔÇť Noica-Pillat. Principalul cap de acuzare a fost interpretarea nuvelei sale istorice Prin╚Ť ┼či Bard (F├╝rst und Lautenspieler) ca fiind o scriere anticomunist─â cu cheie. Cu numai doi ani ├«nainte, aceast─â nuvel─â fusese premiat─â de oficialit─â┼úi. Timp de cinci ani a supravie┼úuit torturilor, apoi nimicitoarei munci silnice, printre altele, ├«n minele de plumb din Baia Sprie, ├«n carierele de piatr─â din Dobrogea. ├Än cele din urm─â, a supravie╚Ťuit ╚Öi deport─ârii ├«n pustiul B─âr─âganului. A putut emigra ├«n 1968, spre a-┼či re├«ntregi familia, numai gra┼úie unei interven┼úii la nivel ├«nalt din Germania. Acolo a practicat, p├«n─â ├«n 1989, un primejdios jurnalism, dezv─âluind necru┼ú─âtor opiniei publice adev─ârata fa┼ú─â a dictaturii ceau┼čiste. ├Än to┼úi acei ani a sfidat ┼či consensul, din nenorocire dominant ├«n publicistica german─â ÔÇ×corect─â politicÔÇť, care bagateliza totalitarismul comunist. Asta ├«n cel mai bun caz. Pe 21 decembrie 1989, plec├«nd cu ma┼čina din M├╝nchen ╚Öi merg├«nd f─âr─â oprire, a putut tr─âi direct s├«ngeroasele zile ale sf├«r┼čitului de an ├«n Bucure┼čti. Toate aceste tr─âiri s-au cristalizat ├«n nuvele autobiografice precum Negru-Vod─â (Der Schwarze Prinz), ÔÇ×Negul p─âm├«ntuluiÔÇť din stepa Dun─ârii (ÔÇ×Die ErdwarzeÔÇť in der Donausteppe), ├Änt├«lnirea enigmaticului (Die Begegnung mit dem R├Ątselhaften), Cu ma┼čina pe timpul nop┼úii (Fahrt durch die Nacht), ├Äntoarcerea lui Ulise (Die Heimkehr des Odyssus) ┼či altele ├«nc─â.

Dup─â 1989 s-a implicat, de la bun ├«nceput ┼či cu acela┼či elan neobosit, ├«n procesul democratiz─ârii Rom├óniei post-comuniste, afiliindu-se Alian┼úei Civice, manifest├«ndu-se deseori ├«n cadrul Memorialului din Sighet. P├«n─â ├«n 2020 a ┼úinut, ├«n ┼úar─â, nenum─ârate conferin┼úe ┼či prelegeri pe teme politice ╚Öi culturale, a scris articole, a dat interviuri ┼či a produs filme documentare, ├«n special ├«n Bucure┼čti, Sibiu, Cluj, Ia┼či, Alba Iulia, ba chiar, ├«n 2019, ├«n Cern─âu┼úi. ├Änalta pre┼úuire de care s-a bucurat s-a concretizat, printre altele, prin conferirea titlului de doctor honoris causa al Universit─â┼úii Bucure┼čti, unde-i fusese interzis s─â studieze ├«n anii ÔÇÖ50, ┼či prin acordarea titlului de cet─â┼úean de onoare al Bra┼čovului, acolo unde un tribunal militar ├«l judecase ╚Öi condamnase ├«n 1959. De men┼úionat s├«nt ┼či numeroasele evoc─âri ╚Öi omagieri de care s-a bucurat ├«n ┼úar─â, at├«t din publicistic─â, c├«t ┼či din lumea academic─â, cum ar fi recentul volumul coordonat de Gheorghe Mu┼čat, cu titlul Arcad─â germano-rom├ón─â. Scriitorul Hans Bergel. Eseu transilvan, Cluj-Napoca, 2020. S-au scris ┼či teze de doctorat despre crea┼úia sa literar─â, cum ar fi cea a Raluc─âi R─âdulescu. 

Germania, ┼úara ├«n care a emigrat, i-a r─âmas lui Hans Bergel str─âin─â. Lui ca ┼či at├«tor altor compatrio┼úi ai s─âi. Acolo, d├«nsul a fost ÔÇ×omul f─âr─â patrieÔÇť c─âci patria sa a r─âmas mai departe Rom├ónia, unde s-a n─âscut, a c─ârei limb─â el, des─âv├«r┼čitul bilingv, o st─âp├«nea ├«n toate ml─âdierile ┼či ├«n toate registrele, a c─ârei natur─â, mentalitate, fire ┼či cultur─â le-a cunoscut ┼či ├«ndr─âgit ├«n toat─â diversitatea lor etnic─â, fiind familiarizat cu aceasta ├«nc─â din casa p─ârinteasc─â. S-a exprimat ├«n acest sens cu claritate ┼či ├«n repetate r├«nduri.

Dispari┼úia sa las─â un mare gol ├«n societatea ┼či cultura rom├óneasc─â.

Alexandru Cizek este clasicist, doctor ├«n filologia latin─â a Evului Mediu. Este stabilit la M├╝nster, ├«n Germania.

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.