Important și urgent

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Important și urgent jpeg

Intelectualitatea românească, cel puțin cea interesată de chestiune, a fost divizată de destituirea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății. Domnul Mircea Cărtărescu o deplînge, domnul Sever Voinescu o aprobă, de pildă, iar această dialectică a zăpăcit și mințile medicilor, socotința mea. Este Vlad Voiculescu un tip de ministru indispensabil sau inoportun pentru  sistemul sanitar românesc de azi?

Proiectul unei reforme sanitare este vechi în România postrevoluționară, dezvoltîndu-se în ultimii 30 de ani un consens privind necesitatea lui. Premierul Nicolae Văcăroiu declara, în noiembrie 1992: „Guvernul va lua măsuri pentru restructurarea întregului sistem de sănătate.”, președintele Traian Băsescu solicita în fața Parlamentului, în martie 2009: „Cer Guvernului adoptarea urgentă a reformei sistemului sanitar!”, iar președintele Iohannis proclama, în noiembrie 2020:  „Sînt decis să reconstruim tot sistemul sanitar din temelii”.

Cu toate acestea, modul în care ar trebui condusă această reformă rămîne obiectul unei dezbateri. Pentru mulți, blîndețea este necesară în eliminarea viciilor și necumpătărilor instituțiilor medicale, la fel cum este și încrederea în timp, care corectează clement metehnele vechi. Pentru Vlad Voiculescu înseamnă ruperea de trecut și întoarcerea spre principii de organizare funcționale, verificate în Vest. E o confruntare la scară locală, liliputană, a celor două viziuni istorice, reconstrucția pașnică pe vechile temelii și reforma care zguduie fundațiile. Vechile temelii, poate nu tocmai liliputane, sînt reprezentate de elita din domeniul medical, puternic politizată, ai cărei membri sînt factori de decizie la toate nivelurile sistemului sanitar.

Nu îmi cereți mie, cu toate că sînt medic, o părere avizată în această înfruntare! E o problemă de politică, chiar dacă sanitară, iar între noi, doctorii, și politicieni există o tensiune care mă împiedică să fiu mai avizat decît oricare dintre dumneavoastră. Deși între devizele medicinei și politicii diferă un singur cuvînt, Salus aegroti suprema lex, respectiv Salus publica suprema lex, distanța dintre ajutorarea celui în nevoie și binele public este mult mai mare. O distanță pe care ne așteptăm să o străbată mai ales politicienii, care sînt pacienți uneori, ei sau membrii familiilor lor, sau au prieteni doctori și mai pot înțelege dificultățile vieții medicale, nu noi, medicii, care de la înălțimea – nu-i așa? – îndelungatei tradiții etice și a demnității profesiunii noastre trecem mai greu peste compromisurile și versatilitatea persoanelor angajate civic, pentru a putea ajunge să înțelegem importanța bunăstării publice.

Am vrut să demonstrez că, avînd unghiuri atît de diferite de privire asupra vieții, datorită meseriei, nu pot fi acuzat de simpatii neghioabe pentru vreun politician sau altul. Pentru prima dată, în Guvernul Cioloș, mi s-a părut că Ministerul Sănătății încearcă să facă ceva important, ceva pe termen lung, mai mult decît o administrație conjuncturală și perisabilă. Vlad Voiculescu părea că știe care e boala principală și cum trebuie îndepărtată. O cunoșteam și noi, medicii, dar sînt lucruri care, chiar dacă sînt adevărate și ar trebui știute, nu e potrivit să ajungă la urechile lumii. Sînt boli pe care e mai bine să le înduri decît să le înlături, așa cum sînt erori a căror eradicare produce mai mari stricăciuni decît ascunderea lor; cel puțin așa credeam pînă la apariția primelor decrete curajoase, semnate de Vlad Voiculescu. Confruntarea cu „temeliile” era inevitabilă și abia așteptam – sancta simplicitas! – să asist la reacția elitei sanitare.

Speram că, în al doilea mandat, va continua această reformă, va continua să schimbe lucruri în bine. Apoi au venit veștile rele. E mesianic, iar susținătorii lui nu sînt oameni raționali, ci credincioși fanatici. Afirmația lui, că s-ar putea să se numere greșit decesele din cauza COVID-19, bagă în sperieți întreg poporul. De ce nu reușește să aibă un dialog cu colegii din Guvern? De ce simte nevoia să provoace dezbateri sterile pe teme nerelevante? Omul acesta trebuie urgent învățat să comunice! Vlad Voiculescu nu mai poate fi ministru! Eram uluit.

Cît de tare m-am înșelat văzînd doar lucrurile importante, nu și pe cele urgente!

În gestionarea unei crize, noi, medicii, sîntem într-o poziție convenabilă, pentru că aproape întotdeauna ceea ce este urgent este și important; dacă ești presat de o agravare acută a afecțiunii pacientului, corectarea rapidă a ei va avea un impact important asupra sănătății lui. Circumstanțele sînt diferite în politică, unde dacă nu ești atent la chestiunile urgente, cel mai des futile, nu mai ajungi niciodată la problemele importante. Dacă nu rezolvi urgent problema programării simultante a conferinței tale de presă cu cea a prim-ministrului sau criza de imagine legată de îngroparea decedaților de COVID-19, nu mai ajungi la reforma sanitară!

Spre deosebire de presă, care nu face mai nimic pentru a diminua acest avans al urgentului asupra esențialului, eu sînt încredințat că substanțialitatea are viitor în politică. Omului politic Vlad Voiculescu îi lipsește atenția la evenimente, capacitatea de măsurare a consecințelor lor, aprecierea echilibrului puterii, însușiri necesare unui politician, dar este atașat constant nevoilor publice în domeniul sănătății, afirmînd în comunitate neregulile și arătînd o perseverență de neînvins în îndepărtarea lor, calitați stimabile la un ministeriabil în fotoliul Sănătății. Nimeni nu are o baghetă magică cu care să reformeze sănătatea românească, dar, după această afacere Voiculescu, simt că tensiunii dintre doctori, cei mulți, și politicieni i s-a mai adăugat o sensibilitate, aceea a unei nedreptăți.

Mi-am întrebat colegii, prietenii, doctori de toate vîrstele: dacă, peste alți patru-cinci ani, Vlad Voiculescu este numit a treia oară ministru la Sănătate, ce vă veți zice? E nevoie de unul ca el, să se mai îndrepte unele lucruri? „Da, dar important e să învețe întîi cum să rămînă pe scaunul acela și apoi să schimbe, pas cu pas.” „Nu, de două ori a arătat ce poate! Prea îi hărțuiește pe doctori!” „Un cavaler cu armură albă, dar cu lancea ciuntită. Idealiștii au o reputație proastă în zilele noastre.” „L-a dat jos sistemul, sistemul lor, nu sistemul nostru sanitar! Abia aștept să vină să-i dea afară pe toți!” „Da, e un tip excelent. Pentru mine, în probleme de sănătate,  imaginea publică n-are nici o valoare. Gîndește-te că, pentru a decide pasul următor într-o operație pe inimă, ar fi necesară consultarea opiniei publice. Să facă ce știe și să nu-i pese de ziare.” „Singura reformă, continuă, necesară în sănătate este creșterea numărului doctorilor buni și scăderea numărului celor răi. Să facă asta, și se pensionează ministru!” Medicii se schimbă, bolnavii se schimbă, în era aceasta informațională. Discursul reformist al lui Vlad Voiculescu, utopic sau nu, intuiește că modificarea naturii subiectului uman din România reprezintă nevoia, sursa rescrierii unui nou contract în sănătate și nu vreun nou concept organizatoric, în care aceeași elită să facă rocada funcțiilor.

Ce-l face pe omul politic Vlad Voiculescu, rămînînd în limitele lui, să fie mai mult decît este? Surplusul, care-i permite relația cu lumea medicală, este tocmai incompletitudinea sa, faptul de a nu fi un tot închis. Vă amintiți miniștrii din criza Colectiv, care declarau familiilor disperate ale celor arși: avem de toate, totul e conform, totul e asigurat? Dar nimic nu dă mai mare valoare vieții unui demnitar angajat civic decît sentimentul că mereu mai lipsește ceva. De altfel, oricărei vieți.

Întreprinderea ministerială a lui Vlad Voiculescu, începută ca un program pragmatic, care cuprindea, de exemplu, schimbarea persoanelor depășite, corupte și demotivate din conducerea Sănătății, s-a transformat în spațiul public, acum, după demiterea lui, într-o performanță pur teoretică, o deliberare asupra valabilității unei persoane asemenea lui în funcții publice. Sancțiunea a luat locul transformării. Poate un om incomplet să fie mai bun decît unul dintr-o bucată? Răspunsul se poate fonda doar pe o instrucție îndelungată. Dar elita intelectuală, cea spre care întoarcem ochii și urechile, rămîne divizată. Un utopic naiv și steril, fără abilități publice, sau un clarvăzător intransigent, care aduce schimbări salutare în organizarea noastră medicală? Mă încrunt și-mi strîng sprîncenele, ca și cum, vorba lui Caragiale, aș voi să fac o asociație forțată de idei depărtate.

Nicolae Rednic este medic.

Foto: wikimedia commons

p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.