Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 956 din 4 ÔÇô 10 august 2022
image
Expozi╚Ťia Columbian─â, Chicago, 1893

T├«rgurile ┼či expozi┼úiile mondiale ├«n era modern─â s-au dovedit a fi continuatoare ale ideii medievale de t├«rg comercial medieval. ├Än plus, strategiile politice au condi┼úionat din ce ├«n ce mai mult t├«rgurile sf├«r┼čitului de secol al XIX-lea, culmin├«nd cu na┼úionalismul agresiv al T├«rgului Modial de la Paris (1900). Era o dep─ârtare remarcabil─â de la eclectismul cosmopolit al Ora┼čului Alb ÔÇô Expozi┼úia Mondial─â ÔÇ×Columbian─âÔÇŁ de la Chicago (1893).  

De ce expozi┼úiile mondiale? Date fiind caracterul temporar al arhitecturii de t├«rg, natura extrovertit─â a acesteia ┼či tipul de expresivitate pe care ├«l vehiculeaz─â, o analiz─â a expozi┼úiilor ┼či t├«rgurilor mondiale de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea este ├«n m─âsur─â s─â ofere detalii despre imaginarul proiectat asupra culturii urbane a acestei perioade. T├«rgurile mondiale nu au fost doar manifeste explicite la interfa┼úa realit─â┼úii urbane (infrastructura) cu ideologia vremii, ├«n genere cu suprastructura societ─â┼úilor expozante. Adeseori cutezan┼úa arhitecturii de t├«rg a inovat ├«n raport cu stilul dominant/oficial, sau cel pu┼úin a reprezentat apogeul acestuia. T├«rgurile au fost folosite pentru testarea unor tendin┼úe noi ├«n arhitectur─â, ca manifeste identitare (├«n cazul pavilioanelor na┼úionale) ┼či/sau ca billboards (arhitectur─â-ecran plus discurs subiacent adosat acesteia). Nu este greu de ├«n┼úeles de ce. ├Än primul r├«nd, arhitectura pavilioanelor este nesofisticat─â func┼úional, ceea ce permite concentrarea asupra expresiei. ├Än al doilea r├«nd, publicul-┼úint─â este specializat ┼či, deci, acest gen de arhitectur─â poate fi folosit eficient pentru propagand─â. ├Än al treilea r├«nd, este vorba (de regul─â) despre obiecte efemere, u┼čor de executat, mai ieftine deci dec├«t un obiect peren, definitiv. Aici ├«ns─â trebuie f─âcut─â observa┼úia c─â destul de t├«rziu (cu excep┼úia Parisului din 1925 ┼či, poate, a Barcelonei patru ani mai t├«rziu) s-a cristalizat ┼či generalizat ┼či ├«n planul expresiei arhitecturale efemeritatea. P├«n─â atunci (inclusiv la Crystal Palace, paradigmatic pentru arhitectura modern─â de expozi┼úie) ┼či mai cu seam─â ├«n anii ÔÇÖ30, expozi┼úiile mondiale g─âzduiau pavilioane na┼úionale efemere f─âcute din materiale c├«t se poate de definitive (granit, marmur─â), sau din imita┼úii ale acestora. Lucrul acesta este l─âmuritor pentru ceea ce doreau ele s─â sugereze.

Testarea arhitecturilor novatoare are o ├«ndelungat─â tradi┼úie ├«n arhitectura de t├«rg. Crystal Palace al lui John Paxton de la expozi┼úia londonez─â din 1851, o vizionar─â structur─â de metal ┼či sticl─â, a fost ulterior elogiat drept ├«nceputul arhitecturii moderne, nu doar drept o expresie a ÔÇ×puterii na┼úiunii organizatoareÔÇŁ. Turnul Eiffel ┼či Galeria Ma┼činilor au fost de asemenea exemple elocvente despre capacitatea arhitecturii de t├«rg, desprinse de func┼úiune, de a-┼či re├«nnoi astfel propriul discurs. Inovatoare la nivel de pavilion ┼či mod de expunere, t├«rgurile europene din secolul al XIX-lea au fost ├«ns─â prea mult ├«ndatorate realit─â┼úii urbane ├«n care au avut loc, fie aceasta Londra sau Paris, pentru a putea impune deodat─â cu t├«rgul ┼či o nou─â cultur─â urban─â. Alternativele, utopice sau conservatoare ├«n retrospectivismul lor, aveau nevoie de situri libere spre a putea ├«nflori. Or, Europa nu mai era de mult patria vizionarilor. Pare-se c─â to┼úi, la finele secolului al XIX-lea, trecuser─â oceanul. Dar tot arhitectura de expozi┼úie mondial─â a fost ┼či poligonul de testare a ÔÇ×stilurilor de curteÔÇŁ ce se ├«nfiripau acas─â, a┼ča cum s-a ├«nt├«mplat cu pavilioanele URSS, Germaniei, dar ┼či cu cel al Rom├óniei, la Paris ├«n 1937.

La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment, cum am spune azi, din perspectiva corectitudinii politice americane. La patru sute de ani dup─â ce Columb a ajuns ├«n San Salvador ┼či Hispaniola, America organizeaz─â un spectacol de butaforie ┼či ipsos, apoteoz─â a culturii europene c─âreia ├«nc─â i se ├«nchin─â. America, spune Ora┼čul Alb, este botezat─â ├«ntru Christos, intra muros, ├«nl─âuntrul civiliza┼úiei, ╚Öi misiunea lui Columb ÔÇô ├«mplinit─â. La Chicago nu exista ├«nc─â na┼úionalismul parizian de peste ┼čapte ani. Atmosfera aici este mult mai profund─â. S├«ntem, ├«nc─â, ├«n cosmogonie. ├Än 1893, arhitectura ┼či ora┼čul s├«nt privite din perspectiva func┼úiei lor de decor. Natura ideal─â a arhitecturii Ora┼čului Alb are referin┼úe biblice explicite. Deoarece expozi┼úia trebuia s─â stea m─ârturie despre modul ├«n care civiliza┼úia cre┼čtin─â, transplantat─â ├«n lumea nou─â, a dat ├«n crug, un Ierusalim pe malul lacului Michigan ar fi fost ne├«ndoios cea mai bun─â manifestare a succesului misiunii colonizatoare europene. Dar un Ierusalim ad─âpat de la antichitatea Greciei, de la ÔÇ×splendoarea ora┼čelor imperiale romaneÔÇŁ, de la umanismul Rena┼čterii ┼či de la victorianismul moralizator. Utopismul lui Daniel Burnham este fundat ├«ns─â, crede Gilbert, mai degrab─â ÔÇ×pe un gentlemanÔÇÖs agreementÔÇť privind cele mai bune standarde de arhitectur─â, dincolo ┼či deasupra ├«ncle┼čt─ârilor dintre culturile competitive ale ora┼čului (real). A┼čtept─âri evanghelice, misionarism ┼či vocabular biblic se amestec─â ├«n portretizarea t├«rgului de la Chicago drept ÔÇ×un ora┼č celest sau un ┬źNou Ierusalim┬╗ÔÇŁ. Turnul Babel apare ┼či el invocat ├«n structura virtual─â a ora┼čului. Ini┼úial, trebuia s─â fie vorba despre un soi de nou Turn Eiffel. Construit ├«n America ┼či, ulterior originalului, ├«ns─â cu mult mai amplu. El fusese propus ├«n planurile t├«rgului din 1891 ┼či a suferit versiuni succesive, p├«n─â c├«nd, ├«n planurile din vara lui 1892, a fost transformat ├«ntr-un amfiteatru boltit de o structur─â metalic─â uria┼č─â, ├«n form─â de clopot. Un ghid al t├«rgului publicat ├«n 1892 ├«l descria ├«ns─â altfel: ÔÇ×La est de (Midway) Pleasance va sta un turn de 100 de picioare (aproximativ 33 metri) diametru la baz─â ┼či 400 de picioare (aproximativ 110 m) ├«n─âl┼úime. Un tramvai electric va urma un traseu ├«n spiral─â c─âtre v├«rful turnului, unde o excelent─â perspectiv─â se va deschide asupra zonei t├«rgului ┼či a ┼úinutului ├«nconjur─âtor ┼či unde vor avea loc diferite experimente ┼čtiin┼úifice ├«n materie de meteorologie. Un lan┼ú complet de clopote, cu tonuri frumoase, vor fi plasate ├«n v├«rful turnuluiÔÇŁ. Ulterior, ÔÇ×Turnul BabelÔÇŁ nu s-a mai construit ├«n aceast─â formul─â, ├«nc├«t denumirea biblic─â a fost atribuit─â, totu┼či, str─âzii cu adev─ârat vii a t├«rgului, Midway Pleasance, acolo unde amestecul limbilor ┼či al culturilor celor mai felurite f─âcea posibil─â folosirea metaforei. Ora┼čul Alb, ideal ┼či ireal, r─âm├«nea izolat ├«n perfec┼úiunea sa incolor─â. Realitatea se refugiase pe Midway Pleasance ÔÇô deloc des─âv├«r┼čit─â, cu barbari a┼čtept├«nd la por┼úile ora┼čului binecuv├«nt─ârile civiliza┼úiei cre┼čtine pe care America, iat─â, le ├«nv─â┼úase at├«t de bine. Exotismul ┼či barbaria se aflau la cel─âlalt cap─ât al lumii ┼či, vai, nu erau c├«tu┼či de pu┼úin eclectice ├«n stil...  

Locuin┼úa din Java, similar─â ├«n structura sa simpl─â cu ad─âpostul caraibian, admirat at├«t de mult de Gottfried Semper cu c├«teva decenii mai ├«nainte drept arhitectur─â originar─â, a fost examinat─â cu un mare interes de c─âtre publicul american ÔÇô ne spune Buel, condescendent. Pentru europeni, ├«n special pentru francezi, ├«nt├«lnirea cu aceste popula┼úii exotice, cu obiceiurile lor s─âlbatice, cu ve┼čmintele ┼či cu arhitectura lor, nu mai era o surpriz─â. Dup─â 1871, expozi┼úiile organizate la Jardin dÔÇÖAcclimatation ├«n Paris au devenit din ce ├«n ce mai mult opera┼úiuni aduc─âtoare de beneficii. Pe m─âsur─â ce interesul ┼čtiin┼úific ┼či colonial se pierde ├«ns─â, odat─â cu francii guvernamentali, expozi┼úiile din Jardin dÔÇÖAcclimatation devin tot mai mult t├«rguri sau, mai bine zis, b├«lciuri. Ele accentuau straniul, exoticul, decorul de basm ┼či s─âlbaticii m├«nc─âtori de oameni. Ace┼čti s─âlbatici ├«mpodobi┼úi deveneau reali, de unde ├«nainte fuseser─â doar ni┼čte fic┼úiuni desenate ├«n presa ilustrat─â francez─â, acei inamici cu care bravii solda┼úi ai republicii se luptau ├«n Dahomey, viitorii supu┼či ai Hexagonului, a c─ârui grani┼ú─â sudic─â devenea tot mai mult subsaharian─â. Expozi┼úiile mondiale s├«nt de aceea ÔÇô ┼či de atunci ÔÇô din ce ├«n ce mai mult un loc de ├«nt├«lnire ├«ntre culturi. Chiar dac─â ÔÇ×s─âraceÔÇŁ ┼či ÔÇ×necivilizateÔÇŁ (sau poate c─â tocmai de aceea), aceste popoare erau suficient de atractive spre a fi expuse ├«mpreun─â cu mediul lor ÔÇ×adev─âratÔÇŁ ca unul din punctele de maxim interes. Expozi┼úia Columbian─â, celebr├«nd patru veacuri de c├«nd binecuv├«ntarea cre┼čtin─â atinsese Lumea Nou─â odat─â cu Pinta, Ninha ┼či Santa Maria, nu putea, desigur, s─â nu sugereze faptul c─â mai s├«nt, iat─â, popoare care ├«┼či a┼čteapt─â Columbul, ├«nc─â. America ├«┼či ├«nsu┼čise lec┼úia civiliza┼úiei, spunea Ora┼čul Alb. Dar, pe de cealalt─â parte, Midway Pleasance demonstra f─âr─â t─âgad─â c─â, fie Europa, fie America, cineva trebuia s─â ├«┼či asume misiuni civilizatoare, ├«nc─â ┼či ├«nc─â. Satul alaskan, Compania Lapon─â, reproducerea mediilor doar pe jum─âtate civilizate ale Turcilor, Arabilor, Persanilor, Javanezilor, aproape-s─âlbaticii din Insulele M─ârii de Sud sau, h├ęlas, din chiar America de Nord (indienii) produceau contraste cum nu se poate mai vii c├«nd erau comparate cu ÔÇ×apogeul concep┼úiei despre art─â, (care) a produs un ora┼č mai frumos dec├«t orice imagina┼úie sau vis au ├«nchipuit vreodat─â. (Ora┼čul Alb) era Heliopolis, mai mare ├«nc─â, mai ├«mpodobit, mai minunat dec├«t acea metropol─â ├«nc├«nt─âtoareÔÇŽ ┼či a fost ├«mbog─â┼úit cu ceea ce lumea avea de oferit ├«ntr-un grad f─âr─â precedent ├«n istorieÔÇŁ. ÔÇ×DomnilorÔÇŁ, ar fi spus Daniel Burnham, directorul lucr─ârilor expozi┼úiei ├«n 1891, ÔÇ×(T├«rgul Mondial de la Chicago) 1893 va fi a treia mare dezbatere ├«n istoria patriei noastre (dup─â 1776 ┼či 1861)!ÔÇŁ Utopismul organizatorilor nu ├«┼či avea ├«ns─â sursa ├«n cultura progresist─â a ora┼čului, reprezentat─â la acel moment de ┼×coala de la Chicago, Adler ┼či Louis Sullivan, acesta din urm─â autorul acelui faimos dicton modernist conform c─âruia ÔÇ×Forma urmeaz─â func┼úieiÔÇŁ. Dimpotriv─â: utopia ┼či Ora┼čul Alb de la Chicago ├«n 1893 s├«nt profund conservatoare ├«n esen┼úa lor. Cultura care le-a generat apar┼úinea elitei, iar cultura urban─â, ├«n care urmau s─â fie implantate, era la acea dat─â, dup─â devastatorul incendiu din 1871, cu greu ├«n m─âsur─â s─â opun─â rezisten┼ú─â schemei urbane rigide g├«ndite de Burnham. De vreme ce Ora┼čul Alb celebra patru secole de civiliza┼úie ├«n Lumea Nou─â ┼či ÔÇ×arhitectura ├«┼či atinsese propria perfec┼úiune, dac─â frumuse┼úea singur─â e luat─â ├«n considerare, c─âtre sf├«r┼čitul secolului al XV-leaÔÇŁ , nu este de mirare c─â eclectismul t├«rgului amesteca ├«n chip exaltat cele mai felurite retorici arhitecturale, ÔÇ×deopotriv─â proiecte renascentiste ┼či originale, o combina┼úie care este deopotriv─â minunea Lumii Vechi ┼či m├«ndria Lumii NoiÔÇŁ. Cl─âdirile americane de ipsos masc├«nd metalul variau de la Romanicul spaniol al Cl─âdirii Pescuitului la ÔÇ×cel mai pur stil fidianÔÇŁ al Peristilului care ├«nchidea vederea lagunei c─âtre lacul Michigan, privind dinspre cl─âdirea administra┼úiei. Louis Sullivan ├«nsu┼či, de┼či revoltat de ideea unei astfel de arhitecturi amintind de ÔÇ×tortul Beaux Arts-ist al unui maestru cofetarÔÇŁ ┼či convins c─â ÔÇ×r─âul f─âcut de acest t├«rg mondial va dura o jum─âtate de secol, dac─â nu ┼či mai multÔÇŁ, va proiecta totu┼či, ├«mpreun─â cu Adler, Portalul de Aur al Cl─âdirii Transporturilor, pe care Buel, cronicarul expozi┼úiei, ├«l va celebra drept ÔÇ×cel mai preten┼úios exemplu de exponat arhitectural ┼či de efect n─âucitorÔÇŁ. De┼či, proiect├«ndu-l, Sullivan nu f─âcea rabat de la principiile sale ├«nnoitoare, portalul era adosat unei rotonde bizantine ca inspira┼úie, care va ├«ng─âdui vizitatorilor s─â se str─âmute cu g├«ndul ├«n patria ÔÇ×ceaiului, a ciubucului d─ât─âtor de viziuni, sufletul mul┼úumirii turce┼čtiÔÇŁ, cum nota aburit de pl─âcere oriental─â Buel. Ora┼čul Alb, structur─â evanescent─â, avea totu┼či preten┼úia de a fi un viitor focar de emergen┼ú─â a unui ora┼č, Chicago, mai bun deopotriv─â urbanistic ┼či, implicit, moralmente.  

Credin┼úa c─â ora┼čul ideal va fi germenele din care se vor desface apoi un ora┼č pe m─âsur─â ┼či acea moral─â sub├«ntins─â de natura ideal─â a concep┼úiei urbane deriv─â din natura utopismului de secol al XIX-lea, unde etica ┼či estetica s├«nt legate prin infinite re┼úele capilare. T├«rgul era astfel ÔÇ×o oglind─â deformat─â a (ora┼čului) ChicagoÔÇŁ, dar, ├«n acela┼či timp, ┼či ÔÇ×o metafor─â a ora┼čului ├«nsu┼čiÔÇŁ, de vreme ce, a┼ča cum a spus Lewis Mumford, ÔÇ×metropola poate fi descris─â ca un t├«rg mondial ├«n continu─â devenireÔÇŁ.

Augustin Ioan este arhitect, profesor universitar la Universitatea de Arhitectur─â ÔÇ×Ion MincuÔÇŁ, Bucure╚Öti. Cea mai recent─â carte a sa: Piatra din capul unghiului ÔÇô arhitectur─â sacr─â, de la Br├óncoveanu p├«n─â azi, Editura Doxologia, 2020.

´╗┐Foto: wikimedia commons

p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea s─â-╚Öi sporeasc─â participarea la actualele institu╚Ťii interna╚Ťionale pe care le-a creat ╚Öi s─â le dezvolte pentru a stabili standarde ╚Öi a gestiona interdependen╚Ťa.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum r─âm├«ne cu argumentele ÔÇ×emo╚ŤionaleÔÇŁ ale unui cititor care nu se poate ÔÇ×debarasaÔÇŁ de cartea tip─ârit─â?
p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.