Efectele nev─âzute ale pandemiei asupra min╚Ťii tale

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Mai știm să ascultăm? jpeg

Mai ├«nt├«i ni s-a p─ârut c─â o s─â fie o problem─â ├«ndep─ârtat─â, din Asia, despre care vom putea vorbi la o cafea, cu un aer ├«n╚Ťelept, comp─âtimitor ╚Öi m─âcar un pic rasist. Pe urm─â ni s-a p─ârut c─â, dac─â st─âm ascun╚Öi ╚Öi ne protej─âm pentru o perioad─â, vom sc─âpa repede. Ast─âzi, la un an de c├«nd am intrat ├«n prima tur─â de izolare ╚Öi blocaj, peisajul este foarte diferit de tot ceea ce ne-am imaginat. Am trecut prin diferite faze de ╚Öoc, negare, furie, deprimare, at├«t individual, c├«t ╚Öi ├«mpreun─â, comunit─â╚Ťi ╚Öi societate, ca un mare organism viu al c─ârui corp sufer─â.

Indiferent de locul ╚Öi felul ├«n care ne-am ├«nt├«lnit cu efectele virusului, sim╚Ťul realit─â╚Ťii, al timpului ╚Öi al ritmului de via╚Ť─â ni s-a alterat dramatic. ÔÇ×Anul de cea╚Ť─âÔÇŁ, dup─â cum a fost denumit─â aceast─â perioad─â, ne-a expus la o explozie real─â ╚Öi mediatic─â a pove╚Ötilor de suferin╚Ť─â ╚Öi boal─â, care ne-au transformat ├«n victime poten╚Ťiale ╚Öi indirecte ale unei traume globale. Pentru cei care au lucrat ╚Öi au luptat ├«n primele r├«nduri nu mai ├«ncape ├«ndoial─â c─â pandemia a devenit traumatic─â la nivel global. Dar efectele sale s├«nt mai extinse dec├«t cele vizibile ├«n spitalele supraaglomerate. Chiar ╚Öi aceia care nu vor dezvolta niciodat─â boala ╚Öi nici nu vor avea pe cineva apropiat bolnav s├«nt deja afecta╚Ťi. Dincolo de anxietatea inevitabil─â datorat─â unui patogen al c─ârui pattern de r─âsp├«ndire nu-l putem ├«n╚Ťelege prea bine ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, nu-l putem controla anticipativ, mintea ╚Öi corpul fiec─âruia dintre noi reac╚Ťioneaz─â la stresul prelungit cu r─âspunsuri similare stresului post-traumatic. G├«ndurile intruzive sau de tip flashback, starea de agita╚Ťie ╚Öi oboseal─â, tulburarea aten╚Ťiei, exploziile ocazionale sau repetate de furie, disocierea de ceea ce ni se ├«nt├«mpl─â ├«n prezent, capacitatea sc─âzut─â de memorare ╚Öi ├«nv─â╚Ťare, apatia, deprimarea s├«nt simptome la care nimeni nu este complet imun.

Efortul mental de a tr─âi cu incertitudinea medical─â, economic─â, rela╚Ťional─â ╚Öi social─â devine, ├«n timp, epuizant. Peste ritmul ╚Öi a╚Öa nemilos al vie╚Ťii hiperaglomerate ╚Öi ultratehnologizate pe care o tr─âim se suprapun cerin╚Ťele de vigilen╚Ť─â cu privire la pericolele par╚Ťial previzibile ale unui nou virus care a s─ârit o barier─â invizibil─â dintre specii. Expunerea prelungit─â la aceste surse de stres genereaz─â oboseala pandemic─â, acea stare de epuizare inexplicabil─â, ├«nso╚Ťit─â de iritabilitate ╚Öi apatie care contribuie la apari╚Ťia fenomenului de burnout, cu efecte fizice precum inflama╚Ťia, tulburarea sistemului imunitar, accentuarea simptomelor unor boli preexistente.

Exist─â ╚Öi un alt efect traumatic subtil ╚Öi devastator pentru integritatea noastr─â psihologic─â: devastarea moral─â a celor care trebuie s─â decid─â cine tr─âie╚Öte, cine are acces la ├«ngrijire sau cine este l─âsat ├«n afara m─âsurilor de protec╚Ťie. Aceast─â presiune asupra identit─â╚Ťii individuale ╚Öi de grup nu este rezervat─â doar medicilor ╚Öi asistentelor. Pandemia ne-a expus pe to╚Ťi la dileme morale tulbur─âtoare. Unele decizii pe care le-am luat au condus la expunerea sau ├«mboln─âvirea celor dragi sau a unor necunoscu╚Ťi. Pentru ca locul nostru de munc─â s─â fie asigurat sau afacerea s─â supravie╚Ťuiasc─â, al╚Ťii au ajuns ├«n situa╚Ťia de a pierde sursa de venit pentru toat─â familia. Am ascuns unele informa╚Ťii relevante pentru a sc─âpa de stigma COVID-19. Am asistat neputincio╚Öi la decizii manageriale sau politice care au afectat zeci, sute, mii... Revolta sau tulburarea moral─â pe care am sim╚Ťit-o ne-a demoralizat, ne-a activat sentimente de vinov─â╚Ťie ╚Öi ru╚Öine ╚Öi ne-a erodat compasiunea. ├Än consecin╚Ť─â, ne g─âsim tot mai des prad─â unei epuiz─âri mentale care ne las─â prea pu╚Ťine resurse pentru o curs─â care nu mai e de mult un sprint, ci se dovede╚Öte a fi un maraton cu obstacole.

Spa╚Ťiul virtual, devenit aproape peste noapte loc de munc─â, de interac╚Ťiune, de ├«nv─â╚Ťare ╚Öi de joac─â, abund─â de materiale care propun solu╚Ťii punctuale pentru diferitele probleme asociate sau generate de pandemie. Speciali╚Ötii din domeniul s─ân─ât─â╚Ťii mentale recomand─â s─â adopt─âm sau s─â relu─âm comportamentele de auto├«ngrijire, disciplina unui program de somn, exerci╚Ťiu fizic, munc─â ╚Öi relaxare. O diet─â s─ân─âtoas─â, bazat─â pe ceea ce are nevoie corpul ├«n loc de ceea ce ne cer emo╚Ťiile neconsolate, contribuie enorm la men╚Ťinerea unui tonus psihic bun ╚Öi cre╚Öte rezisten╚Ťa la stres. Men╚Ťinerea unor grani╚Ťe ferme, dar rezonabile ├«ntre zonele de munc─â, odihn─â ╚Öi celelalte solicit─âri ajut─â semnificativ la diminuarea oboselii ╚Öi men╚Ťinerea resurselor personale. Educa╚Ťia emo╚Ťional─â, recunoa╚Öterea, tolerarea ╚Öi acceptarea emo╚Ťiilor inevitabile asociate acestei situa╚Ťii nemai├«nt├«lnite reprezint─â unelte cu care ne protej─âm de efectele traumatice directe ╚Öi indirecte ale pandemiei.

Dar, la finalul fiec─ârei zile, c├«nd sim╚Ťim greutatea nev─âzut─â a tuturor cerin╚Ťelor pe care le aveam dinainte de pandemie ╚Öi a celor pe care le-am c─âp─âtat ├«n acest ultim an, ╚Ötim c─â nu exist─â solu╚Ťii miraculoase. Rezilien╚Ťa, acea capacitate de a face fa╚Ť─â ╚Öi a ne dezvolta ├«n ciuda dificult─â╚Ťilor ╚Öi traumelor cu care ne confrunt─âm este o calitate care se construie╚Öte cu efort ╚Öi f─âr─â scurt─âturi sau re╚Ťete ├«n cinci pa╚Öi. Exist─â, ├«ns─â, o c─ârare aurit─â a drumului spre vindecare. Putem parcurge acest drum ├«mpreun─â, sprijinindu-ne atunci c├«nd ne e greu ╚Öi permi╚Ť├«ndu-ne s─â ne odihnim, pe r├«nd, c├«nd s├«ntem cople╚Öi╚Ťi. Dac─â trauma este colectiv─â, atunci ╚Öi vindecarea are nevoie s─â fie ├«mp─ârt─â╚Öit─â. Altfel, normalitatea va fi redefinit─â de pandemie ├«n moduri la care nici nu ne-am g├«ndit.

Zenobia Niculi╚Ť─â este psiholog.

p 7 WC jpg
C─âderea lui Boris Johnson ÔÇô ╚Öi a noastr─â
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziL┼Ąia Columbian┬Ž├ó, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos ÔÇô Expozi╚Ťia Mondial─â de la Chicago, 1893
La Chicago, ├«n 1893, un ora┼č ideal ├«ntreg s-a pogor├«t pe harta ora┼čului, condi┼úionat de sit ┼či de cultura alb─â, cre┼čtin─â, ÔÇ×falocentric─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×elitist─âÔÇŁ care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.