Efectele nevăzute ale pandemiei asupra minții tale

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
Mai știm să ascultăm? jpeg

Mai întîi ni s-a părut că o să fie o problemă îndepărtată, din Asia, despre care vom putea vorbi la o cafea, cu un aer înțelept, compătimitor și măcar un pic rasist. Pe urmă ni s-a părut că, dacă stăm ascunși și ne protejăm pentru o perioadă, vom scăpa repede. Astăzi, la un an de cînd am intrat în prima tură de izolare și blocaj, peisajul este foarte diferit de tot ceea ce ne-am imaginat. Am trecut prin diferite faze de șoc, negare, furie, deprimare, atît individual, cît și împreună, comunități și societate, ca un mare organism viu al cărui corp suferă.

Indiferent de locul și felul în care ne-am întîlnit cu efectele virusului, simțul realității, al timpului și al ritmului de viață ni s-a alterat dramatic. „Anul de ceață”, după cum a fost denumită această perioadă, ne-a expus la o explozie reală și mediatică a poveștilor de suferință și boală, care ne-au transformat în victime potențiale și indirecte ale unei traume globale. Pentru cei care au lucrat și au luptat în primele rînduri nu mai încape îndoială că pandemia a devenit traumatică la nivel global. Dar efectele sale sînt mai extinse decît cele vizibile în spitalele supraaglomerate. Chiar și aceia care nu vor dezvolta niciodată boala și nici nu vor avea pe cineva apropiat bolnav sînt deja afectați. Dincolo de anxietatea inevitabilă datorată unui patogen al cărui pattern de răspîndire nu-l putem înțelege prea bine și, în consecință, nu-l putem controla anticipativ, mintea și corpul fiecăruia dintre noi reacționează la stresul prelungit cu răspunsuri similare stresului post-traumatic. Gîndurile intruzive sau de tip flashback, starea de agitație și oboseală, tulburarea atenției, exploziile ocazionale sau repetate de furie, disocierea de ceea ce ni se întîmplă în prezent, capacitatea scăzută de memorare și învățare, apatia, deprimarea sînt simptome la care nimeni nu este complet imun.

Efortul mental de a trăi cu incertitudinea medicală, economică, relațională și socială devine, în timp, epuizant. Peste ritmul și așa nemilos al vieții hiperaglomerate și ultratehnologizate pe care o trăim se suprapun cerințele de vigilență cu privire la pericolele parțial previzibile ale unui nou virus care a sărit o barieră invizibilă dintre specii. Expunerea prelungită la aceste surse de stres generează oboseala pandemică, acea stare de epuizare inexplicabilă, însoțită de iritabilitate și apatie care contribuie la apariția fenomenului de burnout, cu efecte fizice precum inflamația, tulburarea sistemului imunitar, accentuarea simptomelor unor boli preexistente.

Există și un alt efect traumatic subtil și devastator pentru integritatea noastră psihologică: devastarea morală a celor care trebuie să decidă cine trăiește, cine are acces la îngrijire sau cine este lăsat în afara măsurilor de protecție. Această presiune asupra identității individuale și de grup nu este rezervată doar medicilor și asistentelor. Pandemia ne-a expus pe toți la dileme morale tulburătoare. Unele decizii pe care le-am luat au condus la expunerea sau îmbolnăvirea celor dragi sau a unor necunoscuți. Pentru ca locul nostru de muncă să fie asigurat sau afacerea să supraviețuiască, alții au ajuns în situația de a pierde sursa de venit pentru toată familia. Am ascuns unele informații relevante pentru a scăpa de stigma COVID-19. Am asistat neputincioși la decizii manageriale sau politice care au afectat zeci, sute, mii... Revolta sau tulburarea morală pe care am simțit-o ne-a demoralizat, ne-a activat sentimente de vinovăție și rușine și ne-a erodat compasiunea. În consecință, ne găsim tot mai des pradă unei epuizări mentale care ne lasă prea puține resurse pentru o cursă care nu mai e de mult un sprint, ci se dovedește a fi un maraton cu obstacole.

Spațiul virtual, devenit aproape peste noapte loc de muncă, de interacțiune, de învățare și de joacă, abundă de materiale care propun soluții punctuale pentru diferitele probleme asociate sau generate de pandemie. Specialiștii din domeniul sănătății mentale recomandă să adoptăm sau să reluăm comportamentele de autoîngrijire, disciplina unui program de somn, exercițiu fizic, muncă și relaxare. O dietă sănătoasă, bazată pe ceea ce are nevoie corpul în loc de ceea ce ne cer emoțiile neconsolate, contribuie enorm la menținerea unui tonus psihic bun și crește rezistența la stres. Menținerea unor granițe ferme, dar rezonabile între zonele de muncă, odihnă și celelalte solicitări ajută semnificativ la diminuarea oboselii și menținerea resurselor personale. Educația emoțională, recunoașterea, tolerarea și acceptarea emoțiilor inevitabile asociate acestei situații nemaiîntîlnite reprezintă unelte cu care ne protejăm de efectele traumatice directe și indirecte ale pandemiei.

Dar, la finalul fiecărei zile, cînd simțim greutatea nevăzută a tuturor cerințelor pe care le aveam dinainte de pandemie și a celor pe care le-am căpătat în acest ultim an, știm că nu există soluții miraculoase. Reziliența, acea capacitate de a face față și a ne dezvolta în ciuda dificultăților și traumelor cu care ne confruntăm este o calitate care se construiește cu efort și fără scurtături sau rețete în cinci pași. Există, însă, o cărare aurită a drumului spre vindecare. Putem parcurge acest drum împreună, sprijinindu-ne atunci cînd ne e greu și permițîndu-ne să ne odihnim, pe rînd, cînd sîntem copleșiți. Dacă trauma este colectivă, atunci și vindecarea are nevoie să fie împărtășită. Altfel, normalitatea va fi redefinită de pandemie în moduri la care nici nu ne-am gîndit.

Zenobia Niculiță este psiholog.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

trump jpg
Preparatul românesc pe care Donald Trump îl adoră: „Americanii îl iubesc. Costă 28 de dolari, în inima orașului Chicago”
Numărul mare de cetăţeni romani din SUA l-a făcut pe Donald Trump să pună în meniul hotelului său de lux şi preparatul tradiţional: mici cu cartofi prăjiți și muștar. Acesta se găseşte în celebrul Hotel Trump din Chicago. O porție costă 28 de dolari.
Camille Grand/FOTO: Captură Youtube
„O reacție europeană la uraganul Trump nu este doar de dorit, ci absolut necesară”, susține un expert în politici de apărare
Camille Grand, expert de renume în politici de apărare și fost director al Fondului pentru Apărare al NATO, a subliniat că o reacție concertată a Europei față de politica externă a administrației Trump nu este doar o opțiune, ci o necesitate.
Volodimir Zelenski la conferinta anuala din 2024 FOTO EPA EFE jpg
Zelenski vrea ca războiul din Ucraina să ia sfârșit în 2025, „corect și fiabil pentru noi toți, pentru ucraineni”
Președintele Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos că vrea ca războiul din Ucraina să se încheie în 2025, scrie Kyiv Independent.
linia de tramvai 41 foto facebook Nicuşor Dan
Circulația tramvaielor pe linia 41 a fost blocată între Ghencea și Piața Presei, după ce un călător s-a dezechilibrat și s-a accidentat
Circulația tramvaielor pe linia 41 a fost blocată după ce un călător s-a dezechilibrat și s-a accidentat, a anunțat marți seară, 21 ianuarie, Societatea de Transport Bucureşti (STB).
horoscop shutterstock 2414471661 jpg
Trei zodii vor lua decizii la care nu se așteaptă nimeni, iar viața li se va schimba radical. Vor merge pe principiul "dacă nu riști, nu câștigi"
Finalul acestei săptămâni aduce momente de cotitură pentru trei zodii, care vor lua decizii surprinzătoare, dar extrem de curajoase. Aceste alegeri vor reflecta perfect principiul „dacă nu riști, nu câștigi”, deschizându-le noi oportunități și transformându-le viața.
canalul panama3/FOTO:x
Poate Trump să preia canalul Panama și să redenumească Golful Mexic?
Președintele SUA Donald Trump a reamintit, în discursul său inaugural de luni, dorința de a prelua canalul Panama și a redenumi Golful Mexic în Golful Americii. Dar nu ar fi ușor, consideră Al Jazeera.
horoscop jpeg
Horoscop miercuri, 22 ianuarie. Nativii unei zodii fac schimbări în ultimul moment, în timp alții trebuie să profite de șansele ce li se oferă
Horoscopul zilei de miercuri, 22 ianuarie 2025, anunță o zi importantă pentru cele 12 semne zodiacale. Gemenii fac schimbări în ultimul moment, în timp ce Racii trebuie să profite de șansele ce li se oferă. Lorina, astrologul Click!, a realizat predicții complete pentru fiecare semn zodiacal.
Dezbatere prezidențială între Donald Trump și vicepreședintele Kamala Harris. FOTO Profimedia
Rusia consideră „destabilizatoare” reînscrierea Cubei pe lista neagră a SUA
Rusia l-a criticat pe noul preşedinte al SUA Donald Trump pentru că a reintrodus Cuba pe lista statelor care susţin terorismul, apreciind că această măsură vizează să „schimbe puterea” pe insulă.
Comisia Europeană (foto: Pixabay)
Numărul victimelor traficului de persoane în Uniunea Europeană a crescut cu 41%. Raport al Comisiei Europene
Traficul de persoane, care este a doua cea mai răspândită economie ilicită din lume, a crescut în 2022 cu 41%, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Informațiile furnizate mai indica faptul că traficul în scopul exploatării sexuale a continuat să fie forma cea mai răspândită a traficului de per