Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia

Publicat în Dilema Veche nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022
Epurări şi maculări jpeg

Pare evident că SUA mizează pe victoria Ucrainei în conflictul cu Rusia. Altfel n-ar fi pompat pînă acum 54 de miliarde de dolari în ajutorarea Kievului. La această sumă considerabilă se adaugă alte ajutoare occidentale, în special vest-europene, precum și promisiunile de arme grele, ofensive, din care o parte au început să ajungă la destinație. Cuplate cu sancțiunilor impuse Rusiei, asemenea sume și arme, constata recent un observator olandez de la De Telegraaf, nu se investesc în proiecte perdante, „mesajul lui Joe Biden fiind că americanii nu-și pot permite să le piardă și să-l lase la putere pe Vladimir Putin”. E logic. Dar la fel de evident este că ucrainenii nu au în acest moment suficiente resurse spre a-i arunca înapoi, dincolo de granițele proprii, pe invadatorii ruși și că americanii știu că ajutoarele pe care le-au primit sînt departe de a fi congruente cu promisiunile ori a satisface nevoile lor militare.

Mesajul dusului cu zăhărelul

În special Germania cancelarului Scholz și a ministrei sale de la Apărare, Lambrecht, se arată puternică la vorbe, dar jenant de anemică la fapte. Berlinul se împleticește de luni de zile, rătăcind pe un curs sinuos, de parcă ar aștepta fierbinte armistițiul, înainte de-a fi trimis Ucrainei fie și un singur tanc. Dar nici francezii, nici americanii și poate nici britanicii n-au trimis în Ucraina materialul greu de care e nevoie pentru o înfrîngere fie și parțială, în Donbas și în sud, a trupelor ruse, necum pentru capitularea armatei lui Putin, liderul unui regim evident fascist. Capitulare de care e nevoie.

La putere, la Washington, Berlin și Paris, e o stîngă ale cărei sentimente sînt articulate de progresistul New York Times într-un recent editorial, care-i cere administrației SUA să-și „limiteze” ajutoarele acordate Kievului ca să semnalizeze că „există o graniță a voinței Americii și a NATO de a înfrunta Rusia. Deci și o limită a furniturilor de arme, de bani și de sprijin politic”. Prin urmare, stînga sau extrema stînga americană dindărătul acestui editorial îi recomandă „Guvernului ucrainean să se gîndească realist la cîte distrugeri mai poate suporta Ucraina”. Ca și cum Kievul ar avea de ales și n-ar ști că degeabea i se spune „Capitulează (cedînd teritoriile ocupate) sau mori“, căci Moscova nu se va mulțumi cu Donbasul integral, așa cum nu s-a mulțumit nici cu Crimeea și cu două republici separatiste în Donețk și Luhansk. Pe scurt, Moscovei i se transmite din stînga ultraprogresistă a spectrului politic american mesajul că, dacă are resurse, poate continua să piseze țara vecină, s-o acopere cu covoare de bombe, să comită crime de război, să cucerească noi teritorii. Căci „există o graniță a voinței SUA și NATO de a înfrunta Rusia” și n-are a se teme de ajutor occidental suficient cît să fie realmente înfrîntă.

Ce rezultă din nevolnicia apuseană pentru Ucraina…

Or, Rusia, cea mai întinsă țară din lume, una extrem de bogată în minereuri, terenuri agricole, tehnologie spațială, industrie militară, energie, are resurse alimentare, energetice și economice gigantice. Sancțiunile? O irită, dar nu ar pune-o în genunchi nici măcar dacă ar avea dinți, în speță dacă nu i s-ar mai plăti Rusiei aproape un miliard pe zi pe exporturile ei de gaze și petrol, dacă s-ar institui un embargo serios, iar băncile rusești ar fi decuplate toate de la sistemul de plăți SWIFT. Prin urmare, decizia în actuala confruntare – care, să nu uităm, e una pe valori, în cauză fiind cele occidentale la care, spre furia Kremlinului, au aderat stăruitor și în covîșitoarea lor majoritate ucrainenii – se va lua pe baza faptelor de arme, cum am reliefat repetat, la unison cu Armand Goșu.

Gîndind pînă la capăt, reiese că, dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, drum pe care a pășit efectiv Germania prin ezitările, oscilațiile și inconsistența ei, iar ucrainenilor li se va acorda un ajutor militar insuficient, în condițiile în care Kievul nu beneficiază de asistență militară cu trupe apusene, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.

…și pentru restul lumii

În acest caz, vor urma, după o vreme, statele NATO din prima linie. Alianța, oricum pe cale de a deveni în formula ei actuală irelevantă, dată fiind dezbinarea iscată de apartenența la ea a unor țări șantajiste, antiamericane și filoruse ca Turcia și Ungaria, ori ca Franța, care a declarat „NATO în moarte clinică”, se va destrăma. Rusia ar putea ajunge, ca în 1814, la Paris. Adio libertate.

Asta vrea Washington-ul? Dar Londra? Dar Parisul, Bruxelles-ul, Berlinul? Cancelarul german Scholz a spus recent că e obligatoriu ca Rusia să nu învingă în acest război. Interesant. Modul în care s-a exprimat el, textual, e instructiv. „Rusia nu are voie să cîștige acest război, Ucraina trebuie să dăinuie”, a spus el. Or, a „nu cîștiga un război” e un mod foarte ambiguu de a formula. Pare că Scholz nu a înțeles corect natura conflictului în curs. Sau e prea laș ca să tragă concluziile care se impun și să și acționeze în consecință. Fiindcă a nu cîștiga nu e același lucru cu a fi înfrînt. Patul militar e acceptabil într-un război purtat de două state civilizate, care pot ajunge la concluzia că litigiul armat e prea costisitor și că, prin urmare, trebuie să i se pună capăt la masa tratativelor. Dar așa cum nu se putea încheia o înțelegere cu Hitler, nu se va putea dialoga și bate palma nici cu regimul de la Moscova. Căci e condus de un lider totalitar, care nu poate accepta națiunea ucraineană ca pe una de sine stătătoare și nu respectă nici un acord, tratat, lege, reglementare sau for de drept internațional, dacă nu corespund și nu suflă vînt din pupă voinței, ideologiei, agendei, acțiunilor și intereselor lui imperialiste.

Concluzia tristă și amară

Întrucît experiența probează că Putin nu înțelege decît limbajul forței, crede că se poate impune manu militari și n-are decît dispreț pentru viața tuturor, inclusiv pentru viața propriilor săi ofițeri și soldați, Rusia va continua să arunce noi și noi rezerve pe cîmpul de luptă și să le irosească. Într-o atare confruntare, în care finalul negociat nu e posibil, va învinge, oricît de mare va fi pînă la urmă prețul victoriei, una din cele două tabere beligerante. Una din armate se va prăbuși.

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.