Cine te-a plătit să scrii despre troli?

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Frumoasa fără trup: Mass media din România la vremea pandemiei jpeg

Vă invit să discutăm azi despre troli, acele entități care populează mediul digital și au ca scop crearea unei dispute și „stricarea aerului” într-o comunitate digitală, fie prin deturnarea unei conversații, fie prin ridicarea unei teme controversate și incitarea părților, fie prin lansarea de atacuri la persoană, în termeni injurioși și voit jignitori.

Iete, măi, cine s-a găsit să vorbească! De unde-ai mai apărut și tu, cucoană? Ce să zic, e plină lumea de experți! Că s-au terminat temele din lume... Cine te-a plătit să scrii despre troli?

La origine, trolii pot fi găsiți în folclorul scandinav, descriși drept creaturi răuvoitoare și dizgrațioase – fie pitici, fie uriași, orice, dar nu „normali” – care trăiau izolate, de regulă în locuri neprietenoase precum peșterile. Nu se știe cu precizie cînd au apărut „trolii de Internet”, cel mai probabil prin anii 1980, cînd, odată cu dezvoltarea Internetului, s-au creat formele de socializare digitală precum grupurile, forumurile sau listele de discuții. Cert e că prima atestare documentară a termenului este fixată de Oxford English Dictionary în 1992. Și, ironic aș zice, era o practică amical-ironică de a identifica noii veniți pe un forum, aruncîndu-le o temă – de regulă absurdă – care se discutase anterior și pe care „veteranii” o tranșaseră. Dacă mușcau nada, era clar: erau pifani. În timp, practica ducerii cu nada – pentru că trolling poate însemna și asta – și-a pierdut caracterul benign și a devenit echivalentă cu efortul coordonat și intenționat de a devia discuția spre o altă direcție – sau spre nici una. Încă o dată ironic, asistăm la transformarea unui personaj imaginar într-un personaj digital, la fel de destrupate și sulfuroase ambele.

Dezvoltarea Internetului? Mai degrabă răspîndirea lui, ca o pecingine. Toate relele de la Internet ni se trag. Diavolească invenție, de acaparat și controlat minți. Și Bill Gheiț, și Zucărberg ăla... s-au umplut de bani de pe urma prostiei voastre, stați toată ziua cu nasul în ecrane. Copiii noștri nu mai știu să se joace, nu mai citesc, îi spală pe creier...

Există troli amatori și troli profesioniști. De amator am avut, cu siguranță, toți parte. Nu trebuie să-l confundăm însă cu domesticul Gică Contra, care are mereu altă opinie decît cea majoritară, care insistă să și-o exprime vehement, care se sucește și se răzgîndește și care, uneori, pleacă trîntind ușa, înjurînd de mamă. Gică, în convingerea propriei dreptăți, e acoperit de libertatea de exprimare, chiar atunci cînd limbajul său e mai buruienos. Trolul cel adevărat acționează deliberat, intenția sa e de a rupe firul conversației, de a semăna vînt și de a-i enerva pe ceilalți. El din asta se hrănește: din furia, frustrarea, agitația celorlalți.

Păi, da, sigur... cum spune cineva ceva ce nu vă convine îl taxați de trol. Vă dați de ceasul morții cu libertatea de exprimare, dar de fapt nu acceptați decît agenda voastră de tefeliști ofiliți. De unde pana mea știți voi ce intenție are omu’? Niște mimoze, nu sînteți în stare să faceți față unui schimb bărbătesc de argumente, în pana mea...

Trolul profesionist este, în sine, o armă. Profesionist fiind, are instrumente, obiective, indicatori de performanță și un patron, deci și un salariu. El este agentul unei strategii desenate, de regulă, de un actor statal sau comercial, cu suficiente resurse pentru a crea un front disruptiv și cu un interes suficient de mare pentru a justifica resursele. Aceste eforturi concertate iau forma unor „fabrici de troli” sau, pentru cei cu imaginația mai acidă, „ferme de troli”. În aceste locuri, trolul angajat are sarcina de a crea pe rețelele sociale profiluri false, dar suficient de credibile pentru a nu putea fi depistate chiar de la prima vedere. Primele astfel de profiluri erau relativ ușor de localizat: identități fictive de tinere, fotografii de profil atrăgătoare, conținut hiper-partizan și fake-news la greu, limbaj inflamator și incitare la ură. În timp, pe măsură ce rețelele sociale au luat măsuri pentru eliminarea conturilor false, metodele s-au sofisticat un pic: pe lîngă conținutul „obligatoriu” apar și elemente „personale”, cum ar fi elemente de biografie, de preferințe, fotografii generice modificate și „personalizate”, pentru a nu putea fi identificate cu motoarele de căutare inversată. Unele dintre aceste profiluri au atașate blog-uri sau pagini de web. Un trol are în gestionare mai multe astfel de profiluri, pe care diseminează, în forme ușor modificate, mesaje pe temă dată. Și dacă sute de persoane lansează, pe sute de conturi, o anume idee, este ușor de creat aparența de opinie prevalentă sau măcar suficient de populară pentru a avea un impact.

Apariția fabricilor (sau fermelor?) de troli a fost semnalată de jurnaliști în 2015, în contextul ocupării Crimeei de către Rusia. De atunci, intervenția lor a fost identificată – și documentată ca atare – în toate temele fierbinți ale lumii democratice: alegerile prezidențiale din SUA, din 2016, referendumul pentru Brexit, secesiunea Cataluniei sau situația din Orientul Mijlociu. Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare compania Internet Research Agency pentru implicare ilegală în campania prezidențială din 2016.

Păi, da, siguuur… ați găsit țapul ispășitor. Băăăăi, căcăcioșilor, dacă nu era Rusia mureați, băi, nenorociților. Ce rahat mai mîncați dacă nu era Rusia? Pe cine mai dați vina? America vi se pare mai zdravănă? Muriiiiți, băăăi...

Trolii lucrează „la comandă”, pe teme date, cum ar fi sprijinul pentru președintele Putin și atacarea adversarilor săi sau sprijinirea guvernului președintelui sirian Bashar al-Assad. Dar ei mai vînd o marfă extrem de valoroasă. În campania prezidențială americană, IRA a livrat în rețele atît mesaje pro-Trump, cît și mesaje pro-Hillary Clinton, astfel formulate pentru a adînci falia din interiorul societății, pentru a agrava polarizarea și a  eroda coeziunea socială. Pentru că ceea ce vînd, de fapt, fabricile de troli este dubiu, alienare și neîncredere în capacitatea statului de a administra.

Arme la popor! Asta e singura soluție valabilă! Jos cu oculta mondială care ne vrea pe toți sclavi și spălați pe creier! Jos cu sataniștii care ne conduc!

Ioana Avădani este președintele Centrului pentru Jurnalism Independent.

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.