Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina

Publicat în Dilema Veche nr. 944 din 12 – 18 mai 2022
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg

Dacă arunci o piatră într-un lac, tulburînd astfel liniștea locului, căderea pietrei va strica suprafața netedă a apei. Din locul în care piatra cade se nasc cercuri concentrice, care în doar cîteva clipe se vor stinge. În același fel, războiul din Ucraina dă naștere unor valuri concentrice, care trimit un impact puternic și divers asupra restului lumii. Doar că aceste valuri nu dispar, ci își păstrează forma și se solidifică în timp. Iar calmul din lac este pierdut din chiar prima zi în care a început acest conflict.

Se vorbește despre creșterea bugetelor de apărare. După doar cîteva zile de conflict, Germania a anunțat creșterea acestui buget, urmată de multe alte țări. În contextual actual, această schimbare nu este surprinzătoare, ba e chiar necesară. Însă banii care vor merge spre apărare sînt bani care nu vor mai fi cheltuiți pe sănătate, educație, mediu și spre rezolvarea problemelor de încălzire globală. Rămîne de văzut cît și în ce fel va afecta războiul eforturile legate de mediu, dar cu siguranță implicațiile conflictului merg dincolo de buget.

Tăierea contactelor cu Rusia și izolarea oamenilor de știință ruși vor avea un impact pe termen lung asupra proiectelor de cooperare și schimbă imediat o perspectivă, poate idealistă, a internaționalismului științei și cercetării în toate domeniile. Acum multe proiecte au fost suspendate.

Împreună, Ucraina și Rusia acoperă – sau, mai bine zis, acopereau – aproape 30% din cererea de grîu a lumii. Pe fondul încălzirii globale care afectează recoltele și după doi ani de pandemie, care la rîndul lor au avut un impact asupra ofertei de cereale, conflictul adaugă o nouă problemă. De la începutul atacului, Rusia a tăiat masiv din exporturile sale de grîu, iar Ucraina nu mai poate exporta prin porturile sale. O bună parte din agricultura Ucrainei suferă azi, în special în zonele afectate de război, acolo unde fermierii nu mai au acces la teren, fertilizanții și combustibilul nu se mai găsesc, iar lucrătorii fermelor se înrolează în armată. Acum nu se poate ști dacă grîul deja semănat va putea fi cules în vară și ce se va întîmpla cu cerealele ce ar fi trebuit semănate în martie. Multe dintre țările în curs de dezvoltare depind de grîul pe care îl importă în mod obișnuit din Rusia și Ucraina. Absența exportului dinspre cele două țări ar putea crește semnificativ și prohibitiv prețul mîncării în zone ale globului în care banii sînt puțini, iar accesul la hrană purta deja un mare semn de întrebare.

Avînd toate acestea în față, poate o analogie mai potrivită este aceea folosită recent de Yuval Noah Harari. Impactul conflictului asupra lumii este similar cu cel al undelor de șoc, cu perturbații care se propagă mai rapid decît viteza sunetului, purtînd o energie ce schimbă abrupt presiunea, temperatura și densitatea mediului. În mod similar, războiul din Ucraina schimbă, cu fiecare zi în care continuă, nu doar lumea în care trăim, ci și viitorul și, de asemenea, percepția noastră asupra realității, și astfel ne alterează și lumea interioară. Efectul tragediei în desfășurare are o dimensiune geografică, dar are și o dimensiune temporală, cu ecouri ce vor fi resimțite în lunile, anii și generațiile care urmează. Pe lîngă impactul economic, el mai readuce în prim-plan amintiri și frici aproape uitate.

La cîteva zile de la începutul invaziei, m-am întîlnit cu Tanja, prietena mea slovenă. Am vorbit despre război și, pe măsură ce ne completam propozițiile, Tanja a început să plîngă. M-am gîndit inițial că lacrimile erau măsura stresului de moment, a veștilor proaste, a șocului prin care am trecut toți realizînd că inimaginabilul a devenit imaginabil. Însă motivul era altul. Imaginile cu oameni ascunși la metrou îi aminteau Tanjei de copilărie, cînd sîrbii au bombardat Slovenia timp de zece zile. Suficiente totuși pentru a-i lăsa copilului de 6 ani de atunci o amintire traumatizantă, în care mama ei o lua și împreună mergeau să se ascundă. Și poate că războiul din Iugoslavia pare acum departe. Dar pentru Tanja e o amintire care prinde formă și substanță, o fantomă uitată care reînvie prin imaginile de acum.

Chiar și fără un fond de amintiri directe, știrile și imaginile din conflict ne afectează emoțional. Cercetările arată că volumul de știri și calitatea explicită a imaginilor la care ne expunem ne afectează semnificativ sănătatea mentală. Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news. Nu doar legate de pandemie, ci și de încălzirea globală, rasism și multe alte probleme locale și internaționale. Aveam deja un cumul, la care acum se adaugă suferințele războiului și valul continuu de refugiați. Pe lîngă asta, ușurința cu care se răspîndesc știrile false poate altera un simț al realității atît de necesar.

Pentru cineva din estul Europei, în special din fostul bloc comunist, relaționarea emoțională cu imaginile conflictului din Ucraina nu ține doar de un simplu simț uman și de apropiere geografică – deși ele contează –, ci și de o doză de identificare și de noduri culturale comune. De exemplu, imaginile cartierelor de blocuri ieftine din perioada comunistă, acum distruse, pot avea o rezonanță aparte. Prin ele devine clar că ne leagă o istorie împărtășită care a lăsat în urmă nu doar dinamici comune și mentalități mai mult sau mai puțin similare, ci și o moștenire materială și arhitecturală similară. Cartierele de blocuri și satele din estul Europei au un numitor comun, estetica standardizată și ușor recognoscibilă care ne apropie. Pe lîngă asta avem și un trecut cu experiențe similare, un trecut compus din poveștile despre război și comunism – amintiri care acum se reactivează și se simt ca fiind ale noastre mai mult ca niciodată. E o istorie care pînă pe 24 februarie părea atît de îndepărtată.

Trăind într-o lume care părea că face tot posibilul pentru a lăsa în urmă moștenirea comunistă, lipsa tangibilului în ideea posibilității unui război cu Rusia e cît se poate de justificată. Pînă nu demult, al Doilea Război Mondial părea la ani-lumină în trecut. Războiul Rece – ceva ce s-a întîmplat, dar care nu mai are mare importanță. Și totuși, acum trecutul a prins viață într-o formă nouă, dar păstrînd vechea esență. Monstrul adormit s-a trezit. Nu dispăruse, ci stătuse ascuns. Originile războiului din Ucraina sînt istorice, la fel ca rănile care acum se redeschid și ne încarcă conștiințele.

Ceea ce readuce acum în prim-plan războiul din Ucraina este o traumă istorică trăită la scară mare. E o rană veche din care toți ducem bucățele povestite în familii și care acum devin elemente identitare. Cu fiecare zi în care războiul continuă se plantează semințele urii și ale separării. Ceea ce se întîmplă în Ucraina amplifică istoriile, atît pe cea comună, cît și pe cea individuală, și împreună reformulează gîndurile noastre despre cum e construită de fapt lumea.

Redescoperirea faptului că preocupările legate de influența teritorială și militară de tip „Est versus Vest” sînt încă vii înseamnă că nu ne-am putut elibera de acel trecut, deși am încercat. Redescoperim cu limpezime și că libertățile, valorile și pacea cîștigate și menținute în Europa timp de decenii întregi nu sînt garantate. Iar acesta e un șoc în sine, dar unul care ne apropie. Nu doar pe cei cu rădăcini în Est, ci de pe întregul continent.

În timp ce Rusia se închide în camera sa plină de propriile fake news și știri cenzurate, restul Europei se trezește la o nouă realitate. Războiul a retrasat distanța dintre noi și ei cu o linie simbolică la mijloc. Dintr-o dată nu doar cooperarea, dar și sentimentul de unitate și identitate în restul Europei s-au întărit, au căpătat substanță. Ucraina a devenit parte din acest „noi” și un simbol al luptei pentru democrație și pentru libertate.

Asta ne face mai puternici într-un fel. Și, cel puțin pentru moment, diminuează diferențele și accentuează sentimentul de unitate. Ne conturează o identitate colectivă bazată pe valori comune. Percepția geografică a ceea ce înseamnă „noi” este în curs de redefinire și reformulare. Ne interesează ceea ce se întîmplă în Ucraina, iar compasiunea și umanitatea capătă tot o formă de „noi versus ei”  în care ne pasă de ucraineni și ne pasă prea puțin de ceea ce se întîmplă cu oamenii de rînd din Rusia. Că o bună parte din soldații ruși provin din medii dezavantajate în care nu există bani pentru a scăpa de recrutare nu e problema noastră. Suferința lor pare justificată.

Istoria ține de trecut, dar are o puternică dimensiune emoțională. Ea poate alimenta fantasme și monștri și, pe termen lung, se conturează un nou bagaj istoric, o adîncire a rănilor din trecut cu cele noi. E un bagaj făcut din dureri și frici și multe traume. Războiul se va încheia, dar într-un fel acel moment va fi doar începutul. Încrederea se construiește greu și dispare atît de ușor. La fel cum nimic nu-i va putea aduce înapoi pe cei uciși, iar traumele vor rămîne, nimic nu va putea aduce înapoi  încrederea pierdută și deschiderea spre Rusia care, privite retrospectiv, par aproape să fi fost o formă de naivitate. 

Bianca-Olivia Niță este jurnalistă freelancer.

Foto: adevarul.ro

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi împotriva lui Macron se aseamănă cu cele enumerate de votanții americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce „tic tac” și nu „tac tic”? jpeg
De ce „tic-tac” și nu „tac-tic”?
Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificultăți cu care se confruntă femeile în ascensiunea politică constau în responsabilitățile ce țin de familie, constrîngerile de timp,  standarde mai înalte privind femeile care intenționează să candideze, stereotipurile de gen, lipsa încrederii de sine, o rețea fragilă de sprijin, hărțuirea online și în social media.
Disuasiunea nucleară după Ucraina jpeg
Disuasiunea nucleară după Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asistăm la o recidivă teribilă a rasismului postimperial.
„Cei doi vor fi un trup“ jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nouă formă de societate civilă, mai fragmentată, dar mai conștientă de sine, formată din grupuri de cetățeni capabili să se informeze independent, să-și construiască propriile poziții, dar mai ales să acționeze în opoziție cu statul și cu elita birocratică.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
„Întrebarea e cine conduce lumea. Numai războiul poate decide cu adevărat.“
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București jpeg
„Acționăm împreună pentru securizarea teritoriului NATO” – interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la București
„Permiteți-mi să spun foarte clar un lucru: acesta este războiul lui Vladimir Putin. Putin a început și a dezlănțuit acest război.”
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
Războiul său vizează întregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilității granițelor.
Comunicarea muzicală jpeg
Comunicarea muzicală
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.
Alegerile libertății din Ungaria jpeg
Alegerile libertății din Ungaria
În ultimii zece ani, Orbán a transformat Ungaria într-o „democrație iliberală” în care vocea sa e singura care reprezintă poporul.
Cum vindeci o traumă? jpeg
Cum vindeci o traumă?
Multe statistici trag semnale de alarmă asupra sănătății mentale la nivel global, iar întrebarea cu răspuns evident – „Suferim o traumă socială colectivă?” – naște una al cărei răspuns e departe de a fi unul clar: „Cum ne vom vindeca?”.
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea prețurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consumă și sînt sclavii mărfurilor. Nu există o limită a consumului în afara celei oferite de preț.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intră în limbă odată cu realități noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire și dominație.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criză din Ucraina provocată de o lipsă de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are proprietăți numerice, lucru care justifică aplicarea metodelor matematice, între care cea mai cunoscută e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democrațiile și statele autoritariste trebuie să stabilească cu claritate ce anume vor unele de la altele și ce își datorează unele altora.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.