Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 944 din 12 ÔÇô 18 mai 2022
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg

Dac─â arunci o piatr─â ├«ntr-un lac, tulbur├«nd astfel lini╚Ötea locului, c─âderea pietrei va strica suprafa╚Ťa neted─â a apei. Din locul ├«n care piatra cade se nasc cercuri concentrice, care ├«n doar c├«teva clipe se vor stinge. ├Än acela╚Öi fel, r─âzboiul din Ucraina d─â na╚Ötere unor valuri concentrice, care trimit un impact puternic ╚Öi divers asupra restului lumii. Doar c─â aceste valuri nu dispar, ci ├«╚Öi p─âstreaz─â forma ╚Öi se solidific─â ├«n timp. Iar calmul din lac este pierdut din chiar prima zi ├«n care a ├«nceput acest conflict.

Se vorbe╚Öte despre cre╚Öterea bugetelor de ap─ârare. Dup─â doar c├«teva zile de conflict, Germania a anun╚Ťat cre╚Öterea acestui buget, urmat─â de multe alte ╚Ť─âri. ├Än contextual actual, aceast─â schimbare nu este surprinz─âtoare, ba e chiar necesar─â. ├Äns─â banii care vor merge spre ap─ârare s├«nt bani care nu vor mai fi cheltui╚Ťi pe s─ân─âtate, educa╚Ťie, mediu ╚Öi spre rezolvarea problemelor de ├«nc─âlzire global─â. R─âm├«ne de v─âzut c├«t ╚Öi ├«n ce fel va afecta r─âzboiul eforturile legate de mediu, dar cu siguran╚Ť─â implica╚Ťiile conflictului merg dincolo de buget.

T─âierea contactelor cu Rusia ╚Öi izolarea oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â ru╚Öi vor avea un impact pe termen lung asupra proiectelor de cooperare ╚Öi schimb─â imediat o perspectiv─â, poate idealist─â, a interna╚Ťionalismului ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi cercet─ârii ├«n toate domeniile. Acum multe proiecte au fost suspendate.

├Ämpreun─â, Ucraina ╚Öi Rusia acoper─â ÔÇô sau, mai bine zis, acopereau ÔÇô aproape 30% din cererea de gr├«u a lumii. Pe fondul ├«nc─âlzirii globale care afecteaz─â recoltele ╚Öi dup─â doi ani de pandemie, care la r├«ndul lor au avut un impact asupra ofertei de cereale, conflictul adaug─â o nou─â problem─â. De la ├«nceputul atacului, Rusia a t─âiat masiv din exporturile sale de gr├«u, iar Ucraina nu mai poate exporta prin porturile sale. O bun─â parte din agricultura Ucrainei sufer─â azi, ├«n special ├«n zonele afectate de r─âzboi, acolo unde fermierii nu mai au acces la teren, fertilizan╚Ťii ╚Öi combustibilul nu se mai g─âsesc, iar lucr─âtorii fermelor se ├«nroleaz─â ├«n armat─â. Acum nu se poate ╚Öti dac─â gr├«ul deja sem─ânat va putea fi cules ├«n var─â ╚Öi ce se va ├«nt├«mpla cu cerealele ce ar fi trebuit sem─ânate ├«n martie. Multe dintre ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare depind de gr├«ul pe care ├«l import─â ├«n mod obi╚Önuit din Rusia ╚Öi Ucraina. Absen╚Ťa exportului dinspre cele dou─â ╚Ť─âri ar putea cre╚Öte semnificativ ╚Öi prohibitiv pre╚Ťul m├«nc─ârii ├«n zone ale globului ├«n care banii s├«nt pu╚Ťini, iar accesul la hran─â purta deja un mare semn de ├«ntrebare.

Av├«nd toate acestea ├«n fa╚Ť─â, poate o analogie mai potrivit─â este aceea folosit─â recent de Yuval Noah Harari. Impactul conflictului asupra lumii este similar cu cel al undelor de ╚Öoc, cu perturba╚Ťii care se propag─â mai rapid dec├«t viteza sunetului, purt├«nd o energie ce schimb─â abrupt presiunea, temperatura ╚Öi densitatea mediului. ├Än mod similar, r─âzboiul din Ucraina schimb─â, cu fiecare zi ├«n care continu─â, nu doar lumea ├«n care tr─âim, ci ╚Öi viitorul ╚Öi, de asemenea, percep╚Ťia noastr─â asupra realit─â╚Ťii, ╚Öi astfel ne altereaz─â ╚Öi lumea interioar─â. Efectul tragediei ├«n desf─â╚Öurare are o dimensiune geografic─â, dar are ╚Öi o dimensiune temporal─â, cu ecouri ce vor fi resim╚Ťite ├«n lunile, anii ╚Öi genera╚Ťiile care urmeaz─â. Pe l├«ng─â impactul economic, el mai readuce ├«n prim-plan amintiri ╚Öi frici aproape uitate.

La c├«teva zile de la ├«nceputul invaziei, m-am ├«nt├«lnit cu Tanja, prietena mea sloven─â. Am vorbit despre r─âzboi ╚Öi, pe m─âsur─â ce ne completam propozi╚Ťiile, Tanja a ├«nceput s─â pl├«ng─â. M-am g├«ndit ini╚Ťial c─â lacrimile erau m─âsura stresului de moment, a ve╚Ötilor proaste, a ╚Öocului prin care am trecut to╚Ťi realiz├«nd c─â inimaginabilul a devenit imaginabil. ├Äns─â motivul era altul. Imaginile cu oameni ascun╚Öi la metrou ├«i aminteau Tanjei de copil─ârie, c├«nd s├«rbii au bombardat Slovenia timp de zece zile. Suficiente totu╚Öi pentru a-i l─âsa copilului de 6 ani de atunci o amintire traumatizant─â, ├«n care mama ei o lua ╚Öi ├«mpreun─â mergeau s─â se ascund─â. ╚śi poate c─â r─âzboiul din Iugoslavia pare acum departe. Dar pentru Tanja e o amintire care prinde form─â ╚Öi substan╚Ť─â, o fantom─â uitat─â care re├«nvie prin imaginile de acum.

Chiar ╚Öi f─âr─â un fond de amintiri directe, ╚Ötirile ╚Öi imaginile din conflict ne afecteaz─â emo╚Ťional. Cercet─ârile arat─â c─â volumul de ╚Ötiri ╚Öi calitatea explicit─â a imaginilor la care ne expunem ne afecteaz─â semnificativ s─ân─âtatea mental─â. Conflictul din Ucraina a ap─ârut dup─â doi ani de ve╚Öti extrem de proaste ╚Öi de fake news. Nu doar legate de pandemie, ci ╚Öi de ├«nc─âlzirea global─â, rasism ╚Öi multe alte probleme locale ╚Öi interna╚Ťionale. Aveam deja un cumul, la care acum se adaug─â suferin╚Ťele r─âzboiului ╚Öi valul continuu de refugia╚Ťi. Pe l├«ng─â asta, u╚Öurin╚Ťa cu care se r─âsp├«ndesc ╚Ötirile false poate altera un sim╚Ť al realit─â╚Ťii at├«t de necesar.

Pentru cineva din estul Europei, ├«n special din fostul bloc comunist, rela╚Ťionarea emo╚Ťional─â cu imaginile conflictului din Ucraina nu ╚Ťine doar de un simplu sim╚Ť uman ╚Öi de apropiere geografic─â ÔÇô de╚Öi ele conteaz─â ÔÇô, ci ╚Öi de o doz─â de identificare ╚Öi de noduri culturale comune. De exemplu, imaginile cartierelor de blocuri ieftine din perioada comunist─â, acum distruse, pot avea o rezonan╚Ť─â aparte. Prin ele devine clar c─â ne leag─â o istorie ├«mp─ârt─â╚Öit─â care a l─âsat ├«n urm─â nu doar dinamici comune ╚Öi mentalit─â╚Ťi mai mult sau mai pu╚Ťin similare, ci ╚Öi o mo╚Ötenire material─â ╚Öi arhitectural─â similar─â. Cartierele de blocuri ╚Öi satele din estul Europei au un numitor comun, estetica standardizat─â ╚Öi u╚Öor recognoscibil─â care ne apropie. Pe l├«ng─â asta avem ╚Öi un trecut cu experien╚Ťe similare, un trecut compus din pove╚Ötile despre r─âzboi ╚Öi comunism ÔÇô amintiri care acum se reactiveaz─â ╚Öi se simt ca fiind ale noastre mai mult ca niciodat─â. E o istorie care p├«n─â pe 24 februarie p─ârea at├«t de ├«ndep─ârtat─â.

Tr─âind ├«ntr-o lume care p─ârea c─â face tot posibilul pentru a l─âsa ├«n urm─â mo╚Ötenirea comunist─â, lipsa tangibilului ├«n ideea posibilit─â╚Ťii unui r─âzboi cu Rusia e c├«t se poate de justificat─â. P├«n─â nu demult, al Doilea R─âzboi Mondial p─ârea la ani-lumin─â ├«n trecut. R─âzboiul Rece ÔÇô ceva ce s-a ├«nt├«mplat, dar care nu mai are mare importan╚Ť─â. ╚śi totu╚Öi, acum trecutul a prins via╚Ť─â ├«ntr-o form─â nou─â, dar p─âstr├«nd vechea esen╚Ť─â. Monstrul adormit s-a trezit. Nu disp─âruse, ci st─âtuse ascuns. Originile r─âzboiului din Ucraina s├«nt istorice, la fel ca r─ânile care acum se redeschid ╚Öi ne ├«ncarc─â con╚Ötiin╚Ťele.

Ceea ce readuce acum ├«n prim-plan r─âzboiul din Ucraina este o traum─â istoric─â tr─âit─â la scar─â mare. E o ran─â veche din care to╚Ťi ducem buc─â╚Ťele povestite ├«n familii ╚Öi care acum devin elemente identitare. Cu fiecare zi ├«n care r─âzboiul continu─â se planteaz─â semin╚Ťele urii ╚Öi ale separ─ârii. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Ucraina amplific─â istoriile, at├«t pe cea comun─â, c├«t ╚Öi pe cea individual─â, ╚Öi ├«mpreun─â reformuleaz─â g├«ndurile noastre despre cum e construit─â de fapt lumea.

Redescoperirea faptului c─â preocup─ârile legate de influen╚Ťa teritorial─â ╚Öi militar─â de tip ÔÇ×Est versus VestÔÇŁ s├«nt ├«nc─â vii ├«nseamn─â c─â nu ne-am putut elibera de acel trecut, de╚Öi am ├«ncercat. Redescoperim cu limpezime ╚Öi c─â libert─â╚Ťile, valorile ╚Öi pacea c├«╚Ötigate ╚Öi men╚Ťinute ├«n Europa timp de decenii ├«ntregi nu s├«nt garantate. Iar acesta e un ╚Öoc ├«n sine, dar unul care ne apropie. Nu doar pe cei cu r─âd─âcini ├«n Est, ci de pe ├«ntregul continent.

├Än timp ce Rusia se ├«nchide ├«n camera sa plin─â de propriile fake news ╚Öi ╚Ötiri cenzurate, restul Europei se treze╚Öte la o nou─â realitate. R─âzboiul a retrasat distan╚Ťa dintre noi ╚Öi ei cu o linie simbolic─â la mijloc. Dintr-o dat─â nu doar cooperarea, dar ╚Öi sentimentul de unitate ╚Öi identitate ├«n restul Europei s-au ├«nt─ârit, au c─âp─âtat substan╚Ť─â. Ucraina a devenit parte din acest ÔÇ×noiÔÇŁ ╚Öi un simbol al luptei pentru democra╚Ťie ╚Öi pentru libertate.

Asta ne face mai puternici ├«ntr-un fel. ╚śi, cel pu╚Ťin pentru moment, diminueaz─â diferen╚Ťele ╚Öi accentueaz─â sentimentul de unitate. Ne contureaz─â o identitate colectiv─â bazat─â pe valori comune. Percep╚Ťia geografic─â a ceea ce ├«nseamn─â ÔÇ×noiÔÇŁ este ├«n curs de redefinire ╚Öi reformulare. Ne intereseaz─â ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Ucraina, iar compasiunea ╚Öi umanitatea cap─ât─â tot o form─â de ÔÇ×noi versus eiÔÇŁ  ├«n care ne pas─â de ucraineni ╚Öi ne pas─â prea pu╚Ťin de ceea ce se ├«nt├«mpl─â cu oamenii de r├«nd din Rusia. C─â o bun─â parte din solda╚Ťii ru╚Öi provin din medii dezavantajate ├«n care nu exist─â bani pentru a sc─âpa de recrutare nu e problema noastr─â. Suferin╚Ťa lor pare justificat─â.

Istoria ╚Ťine de trecut, dar are o puternic─â dimensiune emo╚Ťional─â. Ea poate alimenta fantasme ╚Öi mon╚Ötri ╚Öi, pe termen lung, se contureaz─â un nou bagaj istoric, o ad├«ncire a r─ânilor din trecut cu cele noi. E un bagaj f─âcut din dureri ╚Öi frici ╚Öi multe traume. R─âzboiul se va ├«ncheia, dar ├«ntr-un fel acel moment va fi doar ├«nceputul. ├Äncrederea se construie╚Öte greu ╚Öi dispare at├«t de u╚Öor. La fel cum nimic nu-i va putea aduce ├«napoi pe cei uci╚Öi, iar traumele vor r─âm├«ne, nimic nu va putea aduce ├«napoi  ├«ncrederea pierdut─â ╚Öi deschiderea spre Rusia care, privite retrospectiv, par aproape s─â fi fost o form─â de naivitate. 

Bianca-Olivia Ni╚Ť─â este jurnalist─â freelancer.

Foto: adevarul.ro

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.