A meritat?

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Frumoasa fără trup: Mass media din România la vremea pandemiei jpeg

Epidemia de COVID-19 ne-a pus în fața unor situații excepționale pe multe planuri. Modul în care autoritățile au gestionat – dar și modul în care noi, „populația”, am răspuns la acele măsuri – spune foarte multe despre valorile și mecanismele societății românești.

Decretele privind starea de urgență au permis, pentru prima oară în istoria post-decembristă,  punerea în paranteze a prevederii constituționale potrivit căreia „nici o publicație nu poate fi suprimată”. Decretele au permis eliminarea site-urilor care promovează „fake news”,  dar ce sînt acelea, doar autoritățile păreau a ști. Într-o serenă miopie, libertatea de exprimare nici măcar nu se număra printre drepturile anunțate ca fiind supuse limitării prin decretele prezidențiale. Ca și cum ar fi fost un drept de mîna a doua.

Inactivarea unor site-uri, fără criterii transparente prevăzute de o normă legală, fără test de interes public, fără decizie judecătorească și fără procedură de apel, este un instrument din arsenalul altor tipuri de guvernare, nu cea democratică. Este o măsură „nucleară”, care trebuie utilizată doar după epuizarea altor măsuri remediale și doar după ce acestea s-au dovedit ineficiente.

Pe perioada stării de urgență, ANCOM a suspendat accesul la 16 site-uri. Starea de urgență a venit și a plecat și nu știm nici pînă azi cine sînt cei care au judecat caracterul pernicios al informațiilor respective și care sînt criteriile după care s-a făcut analiza în baza cărora unele site-uri au fost afectate și altele nu. De exemplu, un site obscur a fost dezactivat din primele zile ale stării de urgență pentru vina de a fi publicat un articol periculos pentru public. Articolul era, de fapt, o preluare de la o mult mai notorie publicație online care nu a fost afectată. La momentul suspendării, articolul incriminat din site-ul suspendat avea cîteva zeci de vizualizări – cu greu ar fi putut fi descris ca un pericol pentru securitatea națională.

În prima zi după ridicarea stării de urgență, accesul la toate cele 16 site-uri a fost restabilit, ca și cum pericolul pe care îl presupuneau, acela de a dezinforma publicul, de a induce teamă sau neîncredere în autorități, s-ar fi risipit – puf! – la miezul nopții de 14 mai.

Post factum, sînt cîteva întrebări la care ar trebui să răspundem – sau să ni se răspundă.

Cine au fost cei care au judecat ce site-uri sînt periculoase și ce știri sînt false și care au fost criteriile utilizate? Reuters Institute for the Study of Journalism a arătat într-un studiu că termenul de „fake news” – utilizat de autoritățile române inclusiv în documente oficiale – este prea larg pentru a putea fi operațional în politici publice, oamenii înțeleg prea multe lucruri prin „fake news” și includ în definiție și produse media care nu sînt nici false, nici „news”. Mare parte din ceea ce numim „fake news” vine prin exprimări de opinii, nu prin „știri”. Uniunea Europeană a renunțat la folosirea termenului, preferîndu-l pe cel de dezinformare, care presupune intenția clară de a crea confuzie și a induce o stare de neîncredere. O atare intenție trebuie, însă, dovedită, așa cum trebuie dovedit faptul că cel care a pus în circulație informația respectivă știa că este neadevărată. Și ce te faci cînd caracterul informației este schimbător? Avem exemplul de manual al unui site care a fost suspendat pentru o știre conform căreia amenzile aplicate în perioada stării de urgență ar fi ilegale. Și – surpriză – la cîteva săptămîni după aceea, Curtea Constituțională însăși a decis că da, într-adevăr, norma în baza căreia au fost aplicate amenzile respective este neconstituțională.

Mai trebuie să vedem cît de eficiente au fost măsurile de suspendare. Unele site-uri au migrat a doua zi pe adrese „de rezervă” – și pot face lucrul acesta ori de cîte ori va interveni o interdicție de acces la o adresă anume, iar autoritățile vor fi mereu cu un pas în urma lor, cheltuind timp și resurse publice pentru „vînătoare”. Altele au încercat să-și „negocieze” redeschiderea – și au reușit, doar pentru a continua în aceeași manieră și a fi din nou suspendate.

A treia întrebare se referă la atașamentul nostru, ca persoane și societate, față de libertate, ca valoare. M-a uimit numărul mare de persoane – inclusiv oameni de presă – care au acceptat fără clipire astfel de măsuri, care nu au văzut – sau au acceptat – limitarea libertății de exprimare în numele unei „curățiri” (termenul nu îmi aparține, dar mi se pare relevant) a spațiului informațional.

A patra și ultima întrebare este crucială. A meritat? A meritat să restrîngem, să răscroim, să punem în chingi libertăți individuale pentru securitate? A meritat să dăm mînă liberă autorităților? Ce am învățat, în final, din tot acest exercițiu? Pentru că, în lipsa unui astfel de proces de reflecție, din acest trial and error prin care am trecut vom rămîne doar cu asta: cu încercările și erorile.

Ioana Avădani este președintele Centrului pentru Jurnalism Independent.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

robot regenerabil Truss Link foto captura video X
Oamenii de știință dezvoltă un robot care poate crește și se poate autoregenera „mâncând” alți roboți
Un robot revoluționar, dezvoltat de cercetători de la Universitatea Columbia din SUA, ar putea deveni în viitor o unealtă esențială în domenii precum cercetarea marină, misiunile de salvare sau chiar explorarea vieții extraterestre. Acesta își crește propriul corp și se repară „consumând” piese de l
pepene rosu, foto shutterstock jpg
Cantitatea de pepene roșu pe care o poți mânca în fiecare zi fără să îți compromiți silueta. Mihaela Bilic atrage atenția: „Nu uitați!”
Îți spunem cât pepene roșu poți să mănânci pe zi, fără să îți faci griji că te vei îngrășa!
Relief de pe Columna lui Traian  Conrad Cichorius  Wikipedia jpg
Cât aur și câte bogății au luat romanii din Dacia. Cum au îmbogățit dacii Imperiul Roman
Se spune că romanii au plecat cu o cantitate uriașă de aur și argint din Dacia după ce au cucerit o parte a regatului lui Decebal. Sursele istorice indică faptul că Traian ar fi găsit și o comoară impresionantă a regelui dac. Cert este că după războaiele cu dacii, romanii și-au umplut visteria.
girl 7327473 1280 jpg
Ce aruncăm noi, respiră alții. De ce nu ar trebui să ne schimbăm telefonul des și ce se întâmplă cu device-urile nereciclate
Când îți schimbi telefonul, tableta sau laptopul fără să predai vechiul device într-un centru autorizat, există șanse reale ca acesta să sfârșească ars ilegal într-un cuptor improvizat dintr-un sat din Thailanda. Chiar avem nevoie de un telefon nou în fiecare an?
Angajari in spitale personal medical  Sursa freepik com jpg
Șpaga la angajări în sănătate, mit sau realitate? Ce cred românii din sistem: „S-a format ideea asta că sută la sută se dau bani”
Anchetele de corupție care au vizat angajările în sistemul medical au alimentat suspiciunile românilor cu privire la practicile „cumpărării” posturilor scoase la concurs. Mulți dintre ei sunt, însă, de părere că fenomenul corupției s-a mai diminuat.
primar gheorghe popa mischii 1   foto fb gheorghe popa jpg
Primarul supărat că localnicii nu-și fac buletin de Mischii anunță noi măsuri: „Nu mai dau bani de navetă la profesori”
Un primar din Dolj care spune că ar avea în comună în fapt aproximativ 3.000 de locuitori și în documente nici 2.000, și le-a cerut concetățenilor să-și stabilească domiciliul în localitatea în care stau, anunță și alte măsuri. „S-a înțeles greșit că sunt supărat”.
Fenomenul Insula Iubirii la terasele din capitală și alte orașe ale țării Colaj Facebook DMS
Insula păcatelor. De ce ne uităm fascinați la destrămarea altora și ce spune «Insula Iubirii» despre noi înșine
De ce «Insula Iubirii» e unul dintre cele mai urmărite show-uri din România? Descoperă cum combinația de păcate, emoții și voyeurism oglindește adevăruri despre noi înșine și societate.
curatenie  jpg
Trucul ingenios care ne ajută să curățăm orice podea rapid și ușor. Este o metodă ieftină și naturală
Cu toții ne dorim o casă cât mai curată, motiv pentru care suntem dispuși să cheltuim oricât de mult este nevie pentru a putea locui într-un spațiu de-a dreptul sclipitor.
internet cumparaturi online jpeg
Zeci de mii de români riscă să rămână fără loc de muncă din cauza platformelor internaționale de comerț
Firmele din țara noastră trec prin dificultăți majore din cauza presiunii puse pe vânzări de platformele internaționale, potrivit unui studiu care punctează inclusiv pericolul iminent al concedierilor din domeniu.