A fost odată Astra Română

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 914 din 14 ÔÇô 20 octombrie 2021
A fost odată Astra Română jpeg

Dac─â acum ceva timp prezentam pe scurt destinul Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â ╚Öi tristul sf├«r╚Öit al marii rafin─ârii din C├«mpina, consider─âm justificat s─â ne prezent─âm ╚Öi cealalt─â mare societate petrolier─â, care a contribuit esen╚Ťial la dezvoltarea jude╚Ťului Prahova. Societatea Astra Rom├ón─â (str─âbunici no╚Ötri ╚Ötiau s─â foloseasc─â substantive inspirate din limba neao╚Ö─â) a fost ├«nfiin╚Ťat─â ├«n anul 1910 prin fuziunea Societ─â╚Ťii Astra cu Societatea Regatul Rom├ón (care ├«╚Öi avea opera╚Ťiunile ├«n zona C├«mpina), av├«nd ├«n majoritate capital anglo-olandez prin Royal Dutch Shell, dar ╚Öi investi╚Ťii ale unor personaje influente ├«n epoc─â, precum avocatul Mironescu sau Grigore Cantacuzino, ÔÇ×NababulÔÇŁ (cel mai bogat om din ╚Ťar─â, la un moment dat, de care se leag─â mai multe palate din Prahova, unele terminate, altele nu). Astra avea s─â devin─â cea mai important─â societate de extrac╚Ťie ╚Öi prelucrare a produselor petrolifere din Regat. Fiecare dintre cele dou─â societ─â╚Ťi venea cu un aport ├«nsemnat, format din exploata╚Ťii petrolifere (mai ales la Moreni), vagoane-cistern─â, conducte care legau schelele de rafin─âria de la Ploie╚Öti, av├«nd un capital uria╚Ö pentru acea perioad─â (29.400.000 de lei). Ini╚Ťial, sediul central se afla la Bucure╚Öti, la Ploie╚Öti era conducerea administrativ─â ╚Öi tehnic─â a rafin─âriei, iar la Moreni, conducerea tehnic─â pentru ╚Öantiere ╚Öi personalul de inspec╚Ťie. Terenurile petrolifere se aflau ├«n regiunea Moreni-Filipe╚Öti-B─âicoi-C├«mpina, dar ╚Öi la Bu╚Ötenari, unde func╚Ťiona schela Runcu, compus─â din cinci sonde. Mai apoi, direc╚Ťia tehnic─â a fost mutat─â la C├«mpina, pentru a se afla mai aproape de exploata╚Ťiile din zon─â. Marea rafin─ârie Astra Rom├ón─â a fost construit─â ├«n 1904 (dup─â cea de la C├«mpina care apar╚Ťinea Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â) la Ploie╚Öti, av├«nd o capacitate de rafinare de aproape dou─â milioane de tone pe an. ├Än anul 1910, Astra Rom├ón─â avea dou─â rezervoare mari la Constan╚Ťa, pentru a facilita stocarea, ├«n vederea exportului pe mare.       

├Än anul 1930, Astra Rom├ón─â prelucra 1,03 milioane de tone de ╚Ťi╚Ťei (18% din total), fiind principala societate care ├«╚Öi exporta produc╚Ťia, av├«nd o cot─â de 27,87% din totalul produselor petroliere rom├óne╚Öti exportate. ├Än acela╚Öi an, produc╚Ťia de ╚Ťi╚Ťei pe jude╚Ťe era dominat─â zdrobitor de Prahova (4.243.321 de tone), la mare distan╚Ť─â de cea din D├«mbovi╚Ťa (1.377.686). Sediul Direc╚Ťiei Tehnice a Societ─â╚Ťii Astra se afla ├«n C├«mpina, pe Bulevardul Elisabeta, cl─âdire care mai exist─â ╚Öi ast─âzi, sediul unui fost celebru institut de cercetare ├«n domeniu. La Poiana-C├«mpina, societatea a mo╚Ötenit prin fuziune vechile ateliere de reparat utilaj petrolier ale Societ─â╚Ťii Regatul Rom├ón, construite prin anii 1905-1908. ├Än Poiana-C├«mpina, Astra avea s─â construiasc─â l├«ng─â uzin─â ╚Öi dou─â cl─âdiri impun─âtoare, ce ad─âposteau cantina ╚Öi c─âminul Societ─â╚Ťii, pentru c─â soarta muncitorilor ├«n capitalismul rom├ónesc interbelic nu era deloc at├«t de neagr─â precum a portretizat-o propaganda comunist─â dup─â 1945. Tot la Poiana-C├«mpina, Societatea construise instala╚Ťii demne de o sta╚Ťiune balnear─â, c─âci o sond─â extr─âgea ap─â s─ârat─â, care, printr-o conduct─â, era trimis─â ├«ntr-un parc, unde se aflau bazine, O alt─â conduct─â o evacua.

Oric├«t de mult au ├«ncercat comuni╚Ötii s─â radicalizeze muncitorimea din industria petrolifer─â prahovean─â ├«n perioada interbelic─â, cea mai numeroas─â din Vechiul Regat (l─âs├«nd la o parte Bucure╚Ötiul), fenomenul a fost marginal ╚Öi cunoscut intim de Siguran╚Ťa Statului. De ce? Pentru c─â muncitorii angaja╚Ťi ai marilor societ─â╚Ťi (precum Astra Rom├ón─â sau Steaua Rom├ón─â) erau trata╚Ťi bine, chiar foarte bine, ╚Ťin├«nd cont de standardele din epoc─â, de c─âtre at├«t de detestatele (dup─â 1945) patronate exploatatoare. Pentru a veni ├«n sprijinul personalului angajat, Societatea Astra Rom├ón─â a decis ├«n anul 1932 s─â ├«nfiin╚Ťeze o cantin─â ├«n interiorul marii rafin─ârii pe care o de╚Ťinea la Ploie╚Öti. De realizarea ei s-ar fi ocupat chiar directorul rafin─âriei, un anume inginer Bugs. Cantina a fost inaugurat─â pe data de 15 august 1932, oferind mese calde unui num─âr de 450-500 de muncitori. Costul unei mese, compus─â din dou─â feluri de m├«ncare, era de numai 10 lei. Rafin─âria mai de╚Ťinea ╚Öi ╚Öase bar─âci, cu o capacitate de 300 de paturi, unde erau caza╚Ťi muncitorii care lucrau ├«n schimbul de noapte, dup─â terminarea programului, evident. Documentele dovedesc c─â Societatea Astra Rom├ón─â era foarte implicat─â ╚Öi ├«n plan social ╚Öi cultural ├«n cadrul comunit─â╚Ťii prahovene. ├Än 1932, la cantina Societ─â╚Ťii Astra din C├«mpina, Asocia╚Ťia Cerceta╚Öii Rom├óniei, prin Cohorta Cercet─â╚Öeasc─â ÔÇ×C.I. IstratiÔÇť din C├«mpina, organiza ÔÇ×un mic program cercet─â╚ÖescÔÇŁ. Cu fondurile str├«nse, cerceta╚Öii c├«mpineni doreau s─â participe la ├«ntrunirea cerceta╚Öilor la nivel na╚Ťional de la Sibiu, din 5-30 iunie 1932. Foarte mul╚Ťi dintre membrii conducerii, dar ╚Öi lucr─âtori sau func╚Ťionari participau la via╚Ťa cultural─â a ora╚Öului C├«mpina. Printre membrii fondatori ai societ─â╚Ťii corale b─ârb─âte╚Öti ÔÇ×Valea PrahoveiÔÇť din C├«mpina, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n anul 1936, ├«nt├«lnim ╚Öapte persoane care lucrau la Astra Rom├óna. Un alt aspect interesant ╚Öi mai pu╚Ťin cunoscut este implicarea Astrei Rom├óne ├«n promovarea sportului prahovean ├«n perioada interbelic─â. Conducerea Astrei Romane a fost de acord cu ├«nfiin╚Ťarea unei asocia╚Ťii sportive cu filiale ├«n Ploie╚Öti, C├«mpina, Moreni, Ceptura sau chiar Constan╚Ťa. Societatea contribuia cu c├«te 80 de lei s─âpt─âm├«nal pentru fiecare membru implicat. Astra dispunea de o adev─ârat─â baz─â sportiv─â la C├«mpina, printre cele mai moderne din ╚Ťar─â ╚Öi chiar din Europa. ├Än jurul unui ╚Ötrand foarte modern, care avea trambuline, bazin cu ap─â mai pu╚Ťin ad├«nc─â pentru copii, ├«nconjurat de rigole cu ap─â cald─â, pentru ca cei care intrau ├«n ╚Ötrand s─â se cure╚Ťe pe picioare, se aflau dou─â terenuri de tenis ╚Öi o popic─ârie. Sala popic─âriei era lambrisat─â, pista avea parchet din lemn de stejar, iar bilele erau din lemn de m─âslin, foarte grele. Dup─â fiecare lovitur─â, bilele erau a╚Öezate de un b─âiat ├«ntr-un jgheab ├«nclinat, care le aducea ├«napoi juc─âtorilor. Pe perete se afla o tabl─â neagr─â, unde se ╚Ťinea cu creta scorul. ├Än cadrul bazei existau ╚Öi un cazinou ╚Öi un restaurant. Acest ╚Ötrand era destinat func╚Ťionarilor ╚Öi inginerilor, pentru muncitori construindu-se un alt ╚Ötrand.

646x528 1 jpg jpeg

├Än anul 1944 s-au acumulat nemul╚Ťumiri ├«n r├«ndul muncitorilor angaja╚Ťi la Societatea Astra fa╚Ť─â de condi╚Ťiile din ce ├«n ce mai grele de via╚Ť─â. Armata Ro╚Öie se apropia vertiginos de frontierele Rom├óniei, ajung├«nd ca, ├«n martie, frontul s─â se stabilizeze, cu greu, pe linia Chi╚Öin─âu (sud) ÔÇô Ia╚Öi (nord) ÔÇô T├«rgu Frumos ├Äns─â dac─â frontul era la o distan╚Ť─â apreciabil─â, bombardamentele avia╚Ťiei anglo-americane asupra Prahovei erau teribile ╚Öi afectau direct societ─â╚Ťile care ├«╚Öi desf─â╚Öurau activitatea ├«n vitala industrie extractiv─â. La 22 ianuarie 1944, mare╚Öalul Antonescu, ├«nso╚Ťit de generalul Jienescu, subsecretar de stat al Avia╚Ťiei, ╚Öi de al╚Ťi ofi╚Ťeri vizitau dispozitivul de ap─ârare antiaerian─â din Prahova. Treceau prin Brazi, ajungeau la B─âicoi, unde a fost vizitat un tren care era dotat cu echipamente pentru ├«nregistrarea zgomotelor avioanelor, iar la pr├«nz se ajungea la Moreni, unde au fost trecute ├«n revist─â atelierele ╚Öi instala╚Ťiile Societ─â╚Ťii Astra Rom├ón─â. Tipic pentru Antonescu, se asista la servirea masei de c─âtre muncitori. La ora 12,30, Antonescu ╚Öi-a continuat drumul, ajung├«nd la Predeal (tot ├«n Prahova interbelic─â), unde el avea o vil─â de vacan╚Ť─â. La 3 aprilie 1944, un grup de muncitori de la atelierele din Poiana-C├«mpina s-a adunat ├«n fa╚Ťa Direc╚Ťiei Tehnice din C├«mpina, protest├«nd c─â nu li se acordaser─â gratifica╚Ťiile de s─ârb─âtorile pascale. Dup─â ce li s-a explicat c─â nu se emisese vreo dispozi╚Ťie ├«n acel sens, muncitorii au plecat spre casele lor. Instigatorul protestului era un anume Avrigeanu Vasile din Brebu, pe care Jandarmeria ├«l b─ânuia c─â avea simpatii comuniste. La 10 iulie, muncitorii de la schela Moreni erau nemul╚Ťumi╚Ťi pentru c─â auziser─â zvonul c─â Centrala Societ─â╚Ťii de la Bucure╚Öti ├«ntocmea o list─â cu muncitori care urmau s─â fie concedia╚Ťi. Rafin─âriile din Ploie╚Öti, fiind intens bombardate, fluxul de rafinare fusese grav afectat, iar Societatea nu mai avea ce face cu ╚Ťi╚Ťeiul extras de sonde. Ei erau nemul╚Ťumi╚Ťi ╚Öi pentru c─â Societatea le procura diverse alimente, stofe ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âminte, dar le re╚Ťinea din salarii ├«ntreaga sum─â. S-ar fi dorit s─â se poat─â pl─âti ├«n rate mai mici. La 2 august 1944, un grup de o sut─â de muncitori din fabrica unde se reparau echipamentele de foraj a dat buzna ├«n birourile administra╚Ťiei, solicit├«nd s─â li se m─âreasc─â salariile deoarece ÔÇ×cu salariile ce primesc ast─âzi nu mai pot face fa╚Ť─â nevoilor existente. Manifestarea a fost destul de ostil─â fa╚Ť─â de conduc─âtorii atelierelor, iar starea de spirit este foarte ├«ncordat─â ╚Öi nemul╚Ťumirile cresc din zi ├«n ziÔÇŁ. ├Än prim─âvara ╚Öi vara anului 1944, rafin─âria Societ─â╚Ťii a fost grav afectat─â de bombardamentele americane. Produc╚Ťia sc─âzuse masiv, ajung├«nd la 19,4% fa╚Ť─â de cea din anul 1936. Dup─â 23 august 1944, Astra Rom├ón─â a fost nevoit─â s─â concedieze 73 de func╚Ťionari ╚Öi muncitori de origine german─â ╚Öi maghiar─â (epur─ârile aveau acum sens invers). La 11 iunie 1948, Societatea a fost na╚Ťionalizat─â ╚Öi inclus─â ├«n centrala petrolier─â Muntenia.

Rafin─âria Astra Rom├ón─â a rezistat cu stoicism ├«n perioada comunist─â. Reletiv recent, ╚Öi ea ╚Öi-a dat duhul. Probabil c─â povestea b─âtr├«nei societ─â╚Ťi nu ar fi avut acest deznod─âm├«nt dac─â nu ar fi fost preluat─â ├«n 1997 de controversatul om de afaceri (pentru a fi diploma╚Ťi) Ioan Niculae (spre deosebire de Petrotel Lukoil care continu─â tradi╚Ťia Rafin─âriei Rom├óno-Americane, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1904, dar ├«n care Lukoil a investit peste o sut─â de milioane de euro ├«n retehnologizare). Lui Niculae nu i-a trebuit mult timp pentru a o pune pe butuci, astfel ├«nc├«t, ├«n anul 2004, Rafin─âria intra ├«n conservare, iar ├«n iunie 2014 Tribunalul Prahova a dispus deschiderea procedurii de insolven╚Ť─â. ├Än ianuarie 2005 erau disponibiliza╚Ťi 600 de angaja╚Ťi (conform presei locale). Totu╚Öi, Astra Rom├ón─â ├«nc─â are un site func╚Ťional, care ne informeaz─â c─â instala┼úiile productive au intrat ├«n conservare, activitatea societ─â┼úii limit├«ndu-se la prest─âri de servicii. Acum un deceniu, Niculae ╚Öi-a mutat ╚Öi echipa de fotbal de la Ploie╚Öti la Giurgiu ╚Öi, dup─â multe sezoane remarcabile ├«n Liga 1 ╚Öi chiar ├«n Cupele Europene (de pomin─â r─âm├«ne eliminarea lui West Ham United, totu╚Öi o performan╚Ť─â cu care nu multe cluburi din Rom├ónia se pot m├«ndri), a sucombat recent ├«n catacombele ligii secunde.  

├Än C├«mpina au mai r─âmas c├«teva urme ale acestei at├«t de dinamice ╚Öi prospere Societ─â╚Ťi, care s├«nt complet necunoscute noilor genera╚Ťii. Nici m─âcar nu s├«nt marcate corespunz─âtor ╚Öi, ├«n principiu, nu-i pas─â nim─ânui. P├«n─â prin 2000, c├«mpinenii s-au putut bucura de ambele ╚Ötranduri construite de Astra Rom├ón─â, at├«t de cel destinat inginerilor ╚Öi func╚Ťionarilor, mai dichisit, c├«t ╚Öi de cel popular. ├Äntregul patrimoniu al Astrei a fost na╚Ťionalizat dup─â 1948. ├Än copil─ârie, ├«n fiecare var─â eram abonat la ╚Ötrandul din partea veche a ora╚Öului, ╚Ötrandul inginerilor. Noi nu ╚Ötiam atunci c├«nd ne b─âl─âceam care era originea lui, plecam de diminea╚Ť─â de acas─â, ├«n zilele toride de var─â, doar cu un prosop, un sandvici cu parizer ╚Öi mu╚Ötar ╚Öi o moneda de cinci lei, c├«t costa intrarea. De cinci-╚Öase ani, ambele stau ├«nchise. Cel al muncitorilor zace ├«n paragin─â chiar dac─â este ├«n domeniul public, c─âci autorit─â╚Ťile locale nu au fost ├«n stare nici m─âcar s─â ├«ntre╚Ťin─â ceea ce Astra Rom├ón─â a construit acum ╚Öapte decenii. Tipic rom├ónesc, s-a preferat construirea altui ╚Ötrand acoperit, inaugurat cu mare pomp─â de Elena Udrea. Iar cel al inginerilor a intrat ├«n proprietatea unui c─âmin de b─âtr├«ni care a blocat accesul la el. Au mai supravie╚Ťuit trei cl─âdiri pe Bulevardul Culturii (fost Elisabeta). Casa de oaspe╚Ťi a fost na╚Ťionalizat─â, iar acum, complet desfigurat─â, ad─âposte╚Öte ni╚Öte familii defavorizate, care au slu╚Ťit-o suplimentar. Biblioteca Municipal─â ÔÇ×C. IstratiÔÇť este g─âzduit─â de o minunat─â vil─â (stil chalet), locuit─â ├«n perioada interbelic─â de directorul Prickel. Frumoasa casa unde erau g─âzdui╚Ťi directorii din C├«mpina a reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â stoic ╚Öi a fost preluat─â de c├«╚Ťiva ani de autorit─â╚Ťile locale, care au reabilitat-o cu destul gust, transform├«nd-o ├«ntr-o a╚Öa-zis─â Cas─â a C─âs─âtoriilor. La etaj au fost expuse schi╚Ťele lui Nicolae Grigorescu care au fost cump─ârate de vechea Prim─ârie interbelic─â de la fiul marelui pictor pentru o sum─â destul de bunicic─â (200.000 de lei). Prin anii 1950, ele au fost trimise de comuni╚Öti la Muzeul National de Art─â al RSR. Recent, ├«n urma unui lung ╚Öi complicat proces, ele au revenit ├«n proprietatea Municipalit─â╚Ťii c├«mpinene. Dar care nu administreaz─â Casa memorial─â Nicolae Grigorescu, unde ar fi trebuit expuse schi╚Ťele ├«n mod normal. Aceasta este administrat─â de Consiliul Jude╚Ťean, fiind o sec╚Ťie a Muzeului Jude╚Ťean de Art─â Prahova. Dar este ceva normal ├«n Rom├ónia? At├«t Steaua Rom├ón─â, c├«t ╚Öi Astra Rom├ón─â, societ─â╚Ťi remarcabile ale Regatului Rom├ón, care au contribuit at├«t de mult la dezvoltarea jude╚Ťului Prahova, au devenit istorie, subiecte de cercetare academic─â. Existen╚Ťa lor nu este marcat─â nici m─âcar ├«n vreun muzeu prahovean.

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

Foto: adevarul.ro

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.