⬆
Dileme on-line
Pagina 100
„Statul român şi-a abandonat cetăţenii” - interviu cu Gianina CĂRBUNARIU
Regizoarea Gianina Cărbunariu este una dintre personalităţile puternice ale teatrului românesc. La 34 de ani, s-a ancorat bine în lumea în care trăieşte. Teatrul ei se naşte din realitatea socială românească. Îşi scrie singură piesele, în funcţie de temele care o interesează şi după o documentare temeinică. Cel mai recent spectacol al Gianinei este despre Roşia Montană.
Geografia gustului
În marea sa lucrare despre coloniile europene, Istoria filozofică şi politică a celor două Indii (1770), abatele Raynal menţionează o vizită pe care a făcut-o într-o grădină botanică din Paris, ocazie cu care a găsit o plantă nouă şi curioasă, adusă din Asia. Ea era cultivată de un medic de la curtea Regelui, cu speranţa că se va aclimatiza şi că astfel îşi va pune virtuţile medicinale la dispoziţia europenilor.
Papila şi spaţiul - Bucureşti/Viena/Paris
Mîncare şi spaţiu - unde şi cum mîncăm? Acasă: în bucătăria de bloc, în sufrageria caselor vechi, în grădină dacă avem noroc, pe terasă dacă sîntem new rich. Statisticile arată că bucătăria e locul preferat de adunare a familiei; aşa era şi în România anilor '80, cu frig în apartamente şi duze lărgite la aragaz, unde ne încălzeam cu toţii, iar Mircea Cărtărescu scria Levantul pe un colţ de masă.
Vis aiurea
Un vis revenea periodic. Nu pot spune dacă asta se întîmpla într-o zi anume, nici dacă apariţia lui corespundea unei anumite faze în care se afla Luna sau vreunei conjuncţii astrale mai deocheate. Visul revenea cînd voia el, independent de cine ştie ce determinări exterioare.
“Inima Europei bate în Est”
Pentru autorul cărţii "Aux frontières de l'Europe" (La frontierele Europei, netradusă încă în limba română), sufletul Vechiului Continent nu mai poate fi întâlnit decât în anumite ţări fost-comuniste sau de-a lungul frontierei externe a UE.
90-60-90
Dosarul din Dilema veche de saptămîna aceasta dezbate standardele fizice ale frumuseții: 90-60-90. Cît de discutabilă este dorința femeilor de a se încadra în aceste standarde? Dar mai ales cît de blamabilă este preferința bărbaților pentru acest ideal?
Potopul vine în ritm de Chet Baker
74 de oameni stau pe scaune și asudă. Eu și 73 de oameni stăm pe scaune și asudăm. Podeaua scîrțîie pe alocuri și hîrtiile mișcate ritmic nu fac decît să încălzească și mai tare aerul. În turnul Teatrului 74 ne-am refugiat parcă de o iarnă siberiană, la fel cum personajele create de Adam Rapp s-au refugiat de potopul care le amenință viața.
Pe drum
De la Bucureşti la Paris sînt vreo 2400 km de făcut cu maşina şi rulezi prin cinci ţări. Dar, retrospectiv privind lucrurile, nu atît numărul de kilometri contează, cît viteza cu care-i parcurgi. Vitezometrul şi kilometrajul îţi arată pînă la urmă totul: starea generală a drumurilor, regulile specifice fiecărei zone comunitare.
Pădurea de sticlă
De aproape trei luni, Yuri Kordonsky lucrează la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu la adaptarea scenică a unui roman al lui Tadeusz Konwicki, Cronica incidentelor unei iubiri. Romanul este o poveste de dragoste adolescentină în stilul Romeo şi Julieta, care serveşte ca pretext pentru un discurs critico-melancolic asupra perioadei ce precede cel de-al doilea război mondial.
Apă tulbure, antifoane etc.
Ea scoate din buzunar o sticluţă cu rom.
Păsările cerului se adună în stol şi se răsfiră,
iar gîndurile-şi caută căldura
Baştanul şi starul
Cum mai stăm cu idolii - iată o întrebare la care nu e tocmai uşor de răspuns... Reminiscenţă a unei religiozităţi arhaice, existenţa idolului presupune încarnarea în viaţa de zi cu zi a unui model ideal de urmat şi de adorat. Cît despre idolii zilei noastre - mai mult sau mai puţin (post)moderne - ei corespund, fireşte, modelelor ideale aflate la modă.
Fan Club Solomon Marcus
Antologică fu, acum cîţiva ani, o frază rostită de Răducioiu, care, îndemnat să cugete cu voce tare un mesaj către cei care-l iubesc şi-l admiră, a zîmbit cu modestie, aproape feciorelnic, şi s-a-ntrebat retoric: "Ce-aş putea io să le spun acestor idoli ai mei?".
Presa online – acces gratuit sau plătit?
Dilema veche de săptămîna aceasta vă propune dosarul: „Presa online – acces gratuit sau plătit?”. În argumentul dosarului, Mircea Vasilescu scrie: „Ştirile vin una după alta, de cîtăva vreme: Times a introdus plata pe conţinutul online; New York Times are, de cînd îşi „taxează” cititorii online, peste 225.000 de abonaţi..."
Libertate
Libertate, cel de-al patrulea roman al lui Jonathan Franzen, aşteptat cu nerăbdare după succesul extraordinar al Corecţiilor, are în centru o proaspătă familie tipică din Midwest. Patty şi Walter Berglund sunt un cuplu cu o situaţie materială prosperă, tineri, cu convingeri politice solide de stânga, părinţi ai unor copii străluciţi.
Necrolog tîrziu
Într-o societate îngrozită de bătrîneţe şi înnebunită după eternitate, ce-şi ghidează existenţa fastidioasă după canoanele nutriţioniştilor şi esteticienilor, Amy Winehouse pare să fi fost icoana unor vremuri revolute.
Democratizarea idolilor - convorbire cu Lucian BOIA
Suma mitologizărilor individuale nu cred că e mai mică astăzi decît era cea din 1990, din Evul Mediu sau din Antichitate; aşa cum nu cred că fondul de imaginar ar fi mai scăzut astăzi decît cel din societăţile tradiţionale - este doar altfel structurat.
Et in Bistrița ego
Festivalul de la Bistrița începe ușor, ușor, să se clasicizeze, la fel și mitologia lui intimă, cu eroi și fapte. Am plecat spre locul faptelor tocmai cu această curiozitate, de a descoperi o atmosferă specială, despre care mi s-a tot vorbit, dar și de a vedea ce se întîmplă atunci cînd aduni la un loc în jur de douăzeci de poeți.
„Treaba mea ca artist este să pun în discuţie problemele societăţii în care trăiesc”
Regizorul David Schwartz este unul dintre cei mai activi artişti din zona teatrului comunitar. În doar cîţiva ani, a realizat spectacole de impact în sfera teatrului social, de la chestionarea istoriei recente la identificarea unor probleme acute ale societăţii contemporane: „Capete înfierbîntate”, „Faceţi loc!”, „Declar pe propria răspundere”, proiectul „Vîrsta4” la căminul de bătrîni Moses Rosen.
"Românii şi complexele lor"
Iulia Badea Guéritée, jurnalistă la Presseurop, a scris un comentariu la articolul lui Gheorghi Nikolov, din care am reprodus ieri un fragment aici. "În viaţa aceasta mi-a fost dat să fiu şi românca rămasă acasă, care-şi primeşte prietena venită din Canada în vizită (şi care resimte exact ceea ce descrie articolul din E-Vestnik), dar şi românca revenită acasă, după un an de zile."
"Emigranţi, lăsaţi-ne în pace!"
Dacă tot avem obsesia de a ne compara cu bulgarii, s-o luăm în serios. Citiţi pînă la capăt articolul unui scriitor bulgar, Gheorghi Nikolov, apărut în e-vestnik şi preluat de presseurop. Se numeşte "Emigranţi, lăsaţi-ne în pace!" şi a stîrnit mari controverse în Bulgaria.
New Deal
Un New Deal federalist, de ce nu, dar un New Deal pentru industria tehnologiilor de vîrf, pentru noile energii, pentru cercetare, pentru formare profesională, ar fi şi mai bine.
Ora de română
Proza lui Groşan alterna încă de la debut două modalităţi de construcţie: una textualistă şi alta realistă.
Cotidianul absurd
Se făceau controale prin locuinţe, ba chiar şi la cimitir (se zicea că unii ascund cumpărăturile prin cavouri), oricînd te puteai trezi în culpă cu ceva. Pur şi simplu, uneori fără nici un argument, nu mai era permis să faci un lucru sau altul. Ori ceva trebuia să se schimbe cu orice preţ, ca să-ţi inducă, probabil, un sentiment de nesiguranţă permanentă.
Ce găsiţi în Dilema veche de azi
Dilema veche de săptămîna aceasta ne învaţă cum să facem bani din alţi bani: "Ban la ban trage" - sau în ce constă capitalismul speculativ.
Elitele
Elitele adevărate nu sînt o minoritate auto-suficientă, un club solitar întruchipînd un superlativ abstract.
Roşia lui Dinescu
Elogiul dinescian al roşiei neaoşe este genul de argumentaţie care revoluţionează din cînd în cînd opinia publică.
Expoziţie experimentală de stradă
Vineri 22 şi sîmbătă 23 iulie, Grolsch îi provoacă pe experimentalişti să-şi mute pentru două zile cartierul general pe Strada Şelari, La Ruine, pentru a participa şi a contribui la o expoziţie urbană neconvenţională.
După Nirvana
Într-o zonă a globului ce este generatoare de obsesii, tendinţe, crize şi dumnezei - continentul nord american - trăieşte o trupă care, deşi mai performează pe scenele festivalurilor şi editează noi albume, parcă nu mai există.
Optimismul lui Călinescu
Cronica mizantropului a devenit Cronica optimistului şi ceva din modul caracteristic al autorului de a gîndi problemele culturii şi ale lumii printr-o prismă de subiectivitate întoarsă, contradictorie, polemică s-a pierdut.
1306 e un fel de 2046
El şi ea privesc îndelung afară, fără să se atingă, fără să îşi vorbească, striviţi ca o bucată de carne de vită într-un hamburger. În faţă, oraşul impersonal, dar gălăgios, în spate, în cameră, spectatorii nedumeriţi, (poate) intimidaţi, şi între aceste coperţi, tăcerea unui cuplu.
H.-R. Patapievici la Clubul Dilema veche - video
Pe 13 iulie 2011, la Godot Cafe-Teatru, a avut loc ediţia a 11-a a Clubului Dilema veche, cu tema Cultura română în lume. Un nou început?
Invitat: Horia Roman PATAPIEVICI
Moderator: Mircea VASILESCU
Puteţi urmări aici înregistrarea integrală a discuţiei.
Strada Sfinţilor nr. 8
Anul 1968, anul stabilirii mele în Bucureşti, văzut cu ochii lacomi ai propriei tinereţi creatoare, era unul fabulos, populat cu subsoluri şi mansarde în care figuri legendare ale boemei literare aveau curajul de a-şi împlini destinul. Îmbătaţi şi alintaţi de o sărăcie pe care parcă şi-ar fi dorit-o, nestatornici şi păcătoşi, revoltaţi şi histrionici, mulţumiţi cu propriile nemulţumiri...
Doamna Miţi
Să mi se-ngăduie ca în rîndurile ce urmează să nu fac nici un fel de consideraţii mai mult sau mai puţin savante asupra ideii de boemă (fiindcă le-a făcut, într-un excepţional articol pe care nu-mi mai amintesc cînd şi unde l-am citit, marele Lucian Raicu), ci doar să evoc două figuri inubliabile ale începuturilor boemei "mele" bucureştene.
În Bucureşti evenimentele continuă
Dacă n-aţi fost în oraş în ultimele două săptămîni, puteţi recupera timpul pierdut. Sala de cinema de la metrou, concertele din stradă şi teatrul mobil (prezentate de Grolsch) vă aşteaptă şi în săptămîna 11-17 iulie.
Noi să fim sănătoşi?
Dilema veche de săptămîna aceasta vă propune un dosar despre reforma spitalelor şi aduce în discuţie neajunsurile din sistemul de sănătate şi veşnica reformă. Semnatarii, în mare lor parte medici, vorbesc despre hibele sistemului în care lucrează.
Miniona, furtunoasa divă a pianului
„Cînt la pian cu tot corpul, nu doar cu mîinile”, mărturisea micuţa Hiromi, pianista japoneză cu carieră mondială, explicînd cum face ea să-şi adecveze mărunţimea la impozantul instrument. Căci, pentru pasionaţii de jazz contemporan, Hiromi Uehara înseamnă o tînără şi fenomenală artistă născuta în Japonia, dar consacrată pe scena Americii de Nord.
Miturile greceşti şi bugetul UE
Austeritate reală contra ambiţii pe hîrtie: liderii europeni nu vor putea guverna mult timp în contextul acestei contradicţii...
Muzică de scufundat în ea
Una dintre cele mai bune, creative şi (i)novatoare trupe ale primului deceniu din mileniul trei, The National, rămîne în acelaşi timp şi unul dintre cele mai “nebăgate în seamă” proiecte ale noii lumi care, din cauza virtualizării ei, îşi consumă rapid idolii perisabili.
Roxane, banane, sentimente
"Suzana, / Eu te spun lu' mama / Mi-ai furat banana, / Nu mă mai joc" (Valahia - Banana).
Time: Mişcări socialiste în Yemenul de Sud?
Ediţia online a revistei Time publică pe prima pagină un articol-reportaj despre mişcările socio-politice care au loc în partea de Sud a Yemenului.
Sala 118
Locurile 4-5: Arghezi şi Sorescu. Locurile 2-3: Blaga şi Cărtărescu. Locul I: Nichita Stănescu.
Decada de graţie
În urmă cu zece ani, două spectacole marcau destinul unui teatru şi cariera unui artist. Creatorul de teatru a devenit ars dramatica pentru Teatrul Act. La Bulandra, Unchiul Vanea îl lansa pe regizorul rus Yuri Kordonsky în România. Cele două spectacole şi-au sărbătorit decada de existenţă printr-un test de valabilitate care a generat o întrebare: cît trăieşte un spectacol?
Cultura română în lume
Clubul Dilema veche vă invită la dezbatere!
Invitat: Horia Roman PATAPIEVICI
Nader and Simin, a Separation: fenomenul verii în Franţa
Din Le Figaro aflăm că, filmul iranian Nader and Simin, a Separation (2011) a făcut aproape 400.000 de intrări în trei săptămîni şi cunoaşte un succes neaşteptat în Franţa. În urmă cu cîteva zile, Nicolas şi Carla Sarkozy au vrut să vadă filmul şi li s-a adus o copie în sala de cinema de la Élysée.
Criza educaţiei umaniste
La ce folosesc științele umaniste? Ce beneficiu imediat aduc societății? De ce avem nevoie de luxul studiilor clasice, al filozofiei, al istoriei? La aceste întrebări veți găsi răspunsuri într-un dosar despre criza științelor umaniste.
Sfinţii din Manchester
Cei patru heruvimi ai madchester-ului de la The Stone Roses sînt un exemplu (fericit sau nefericit) de eficienţă muzicală: cu doar două albume editate în anii ‘90 au brăzdat faţa culturii pop, iar rănile provocate continuă să „supureze”.
Management cu faţa întoarsă de la publicul consumator de cultură
„Este vreo diferenţă între un manager cultural şi un impresar artistic?” Întrebarea a venit în prima seară la Londra, înainte de prezentarea Ioanei Raluca Voicu-Arnăuţoiu, „Enescu in Exile – Courted and Followed by the Securitate”, organizată de Fundaţia Raţiu.
DSK se întoarce (?)
După ce a făcut înconjurul lumii cu scandalul sexual legat de numele lui, Dominique Strauss-Kahn ar putea primi o şansă la reabilitare publică şi politică. Oficiali care investighează cazul au descoperit o serie de neconcordanţe, precum şi informaţii false în declaraţiile menajerei care l-a acuzat de viol.