● Focşani Blues Festival (29-31 august) cu Arturo Sandoval, cap de afiş, plus Philipp Fankhauser, Nightlosers, Kyla Brox, Berti Barbera & Nicu Patoi, plus alţi bluesmani români. Găsiţi programul complet pe pagina de Facebook a festivalului. (Marius Chivu)

● Istoricul și scriitorul Simon Sebag Montefiore a scris o carte, tradusă recent și în românește la editura Litera sub titlul Titani ai istoriei – giganți care ne-au modelat lumea. E o sumă de scurte prezentări ale unor mari figuri din istoria umanității, de la Gingis Han pînă la J.F. Kennedy, de la Platon pînă la Albert Einstein și de la Iisus Hristos pînă la Nelson Mandela. Un fel de enciclopedie creată de un singur autor în care fiecare asemenea personaj are alocat cîte un mic capitol. Și sînt nu mai puțin de 171 de asemenea portrete. E o carte pe care nu strică s-o ai în bibliotecă. Se poate citi pe sărite, în funcție de personajul care te interesează la un moment dat. (Andrei Manolescu)

● Douăsprezece povestiri călătoare ale lui Gabriel García Márquez (Editura RAO, 2015, traducere de Tudora Sandru-Mehedinți). Pentru că e multă poezie în ele și călătoriile sînt de foarte multe feluri. (Ana Maria Sandu)

● Regina nebunilor (Camelia Popa, Editura Trei, 2019), un roman în care Carla Samson, personajul central, identifică problemele pacienților ei pentru a-i manipula apoi, pentru a-i face praf și a-i reclădi după propriile pofte de moment sau îndelung planificate. Același lucru am avut senzația că îl face autoarea cu cititorul: nebunia reginei bolnavilor psihic ți se insinuează lent de tot, ca și cum n-ar fi, pentru a te trezi că pe final o înțelegi, o susții, ba poate chiar o compătimești. Poliamorie cu complicații, savanți excentrici și nesiguranțe infantile, toate amestecate de o scriitoare cu un stil extrem de acid. Nu în cele din urmă, o panoramă HD a societății actuale românești: mizerie, șmecherie, las’ că merge și așa, trădări la tot pasul, sistem medical cu bube în cap și sistem educațional cu dive și etape sărite, minciuni pentru binele propriu și călcarea peste cadavre, muzici date tare și sentimente date încet. (Anca Zaharia)

●  Crucile proiectate de arhitect Liliana Chiaburu și cioplite de sculptorul Constantin Marinete, care „salvează“, pentru timpul nostru și cel următor, elemente decorative în piatră ale bisericii Mănăstirii Văcărești, monument unic în spațiul de răscruce, demolat cu bestialitate în 1986. Poate astfel, prin puterea exemplului, se mai pune o barieră de cenzură estetică de bun-simț „monumentelor“ ridicate, azi, prin „copy-paste“, chiar și în cimitirele de țară ce riscă să nu mai fie recunoscute, de la vară la vară, de propriii enoriași. O astfel de cruce s-a înălțat în curtea bisericii Sfinții Voievozi din Capitală. Și spun „s-a înălțat“, și nu „a fost înălțată“, pentru că ea însăși dă măsura artei și a bunului gust. (Ruxandra Mihăilă)

●  Două cărţi de ştiinţă în ton cu viitorul foarte apropiat, ambele apărute la Humanitas: Viaţa 3.0. Omul în epoca Inteligenţei Artificiale de Max Tegmark şi Pot face roboţii dragoste? 12 întrebări despre transumanism de Laurent Alexandre & Jean-Michel Besnie. Citiţi, că nu se ştie ce viitor prindem. (Marius Chivu)