● Ideo Ideis, festivalul de teatru de la Alexandria, între 6-12 august. În cifre: 9 spectacole de teatru profesionist și 9 de teatru tînăr, 5 filme noi, 24 de ateliere de educație non-formală pentru adolescenți. Tema de anul acesta: responsabilitatea online, cu tot ce cuprinde ea: hate -speech, bullying, revenge porn, educație civică în social media. (Cristina Ștefan)

● Tîrziu în noapte, duminică, în mașină find, am ascultat Radio România Cultural. Era o emisiune pe care n-o mai ascultasem: Muzic Show cu Radu Croitoru și Horia Moculescu. Cei doi scoteau „de la naftalină“, din arhiva radioului, cîntece vechi de muzică ușoară, din anii ’50-’60. Nume și voci de care nu știam sau abia dacă auzisem, cîntece frumoase pe care Moculescu le comenta avizat. Emisiunea era dedicată compozitorului Henry Mălineanu. Mi-a rămas în urechi un „Nimeni“ cîntat de Doina Badea, care a umplut mașina cu o atmosferă dramatică și fermecătoare. Ceva ce nu se mai aude la multele noastre posturi de radio. (Andrei Manolescu)

● Festivalul internaţional de filme de scurtmetraj ShortFest Arkadia, ediţia a şasea, va avea loc anul acesta între 13-17 august pe plaja de la Corbu. În afară de filme, vor fi şi concerte, plus o expoziţie de animaţie 3D intitulată „Disfunctional Objects“ de Laurian Popa. Mai multe detalii şi programul complet găsiţi pe www.arkadiashortfest.ro sau pe pagina de Facebook a festivalului. (Marius Chivu)

● Suflete moarte (poem), a lui Gogol, e o lectură mereu actuală. Pentru cinismul și adevărul ei. (Ana Maria Sandu)

● Roxane Gay s-a refugiat în mîncatul excesiv după ce a fost violată de mai mulți băieți la vîrsta de 12 ani. Își dorește să dispară; corpul ei supraponderal atrage atenția și e nebăgat în seamă, în același timp. Nu le-a mărturisit părinților agresiunea decît foarte tîrziu, la maturitate. Citiți povestea ei în Foame. Memoriile corpului (meu), de Roxane Gay, traducere de Aurelia Ulici, Black Button Books. (Cristina Ștefan)

● Romanul Mica mea inimă de om singuratic (Vlad Drăgoi, Polirom) și volumul de proză scurtă Matriarhat (Cristina Andrei, Nemira). Pe cele două nu le leagă nici stilul, nici subiectele ori tematica, ci doar incredibila îndemînare în a creiona realități ale unor destine contemporane. Poetul Vlad Drăgoi reușește un roman extrem de alert, cinematografic și eminamente lipsit de corectitudine politică, în vreme ce cele opt proze ale Cristinei Andrei extrag și prelucrează sevele unor existențe feminine disecate pînă în cele mai incomode, dureroase și tabu profunzimi. Ambele cărți reprezintă modalități de reancorare în realitatea imediată – dacă simțim cumva că ne-am pierdut de ea sau că nu o mai înțelegem. (Anca Zaharia)

● Colonia de lebede din Marea Neagră. De cîțiva ani, faleza dintre Saturn și Mangalia e vizitată de grațioasele păsări, atît de prietenoase cu turiștii, spre fericirea copiilor care le hrănesc din belșug. Așa se face că au devenit „de-ale locului“, din cele povestite de localnici, dar confirmate și de specialiști. Peste iarnă nu migrează, preferă să își facă sălaș în Deltă, într-un microclimat cu vreme blîndă și hrană abundentă. Așa că o plimbare printre lebede poate schimba complet optica unui concediu obișnuit la mare, printre blocuri de beton, coji de semințe și tomberoane sufocate de gunoaie și aruncate la întîmplare. (Ruxandra Mihăilă)

● Dopamina de Daniel Z. Lieberman şi Michael E. Long (Editura Publica), o cercetare despre cum o singură moleculă din creierul nostru controlează iubirea, sexul şi creativitatea – şi cum va decide molecula asta soarta omenirii (dacă nu ne-o ia înainte planeta). (Marius Chivu)