Odă artificialului

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Odă artificialului jpeg

La Plasticatta, concept: Adonis Tanța. Dramaturgie: Petro Ionescu. Cu: Oana Mardare, Lucian Teodor Rus, Paula Maria Seichei, Adonis Tanța. Concept scenografie: Adonis Tanța. Prelucrare muzicală și pian: Linda Ianchiș. Producție muzicală: Tiki Horea. Reactor de Creaţie şi Experiment, Cluj. 

Mica şi dinamica echipă a Reactorului de Creaţie şi Experiment din Cluj dezvoltă an de an programe şi proiecte variate, încercînd să satisfacă diferite nevoi culturale ale publicului (care variază nu doar în funcţie de gusturi, ci şi de vîrstă, de unde şi spectacolele pentru copii sau cele cu şi despre persoane vîrstnice). După ce şi-au descoperit şi-au impus stilul (spectacole cu subiecte contemporane şi din istoria recentă, bazate pe documentare, ficţionalizate sau teatralizate), Reactoriştii au început să experimenteze şi în alte direcţii. O astfel de explorare a vizat spectacolul de operă, cu o tematică acut contemporană (consumerism, corporaţii, standardizarea vieţii clasei de mijloc), în care pe o structură de operă clasică sînt altoite elemente pop, hip-hop şi dubstep. La Plasticatta este un spectacol imaginat de Adonis Tanţa ca o operă care, fără a fi parodie, integrează perspective autocritice asupra genului muzical, chiar ironice. Conceptul se poate decripta pornind dinspre tema spectacolului (artificialitatea vieţii contemporane) spre forma lui (opera, gen muzical cu o puternică tentă teatrală). Aşadar, temă şi expresie glisează pe ideea de non-natural, de conven-ţional. Iar ironia constructului performativ vine şi din dimensiunea fizică: creată, în general (există şi opere de cameră), ca spectacol de scenă mare, cu scenografii baroce, opera este transpusă aici într-un spaţiu de studio, minimalist, cu doar patru performeri, dintre care doi au studii muzicale – Adonis Tanţa şi Paula Maria Seichei cîntă cu asumată seriozitate şi subînţeleasă ironie partituri dificile despre cumpărăturile la mall – şi alţii doi sînt actori – Oana Mardare şi Lucian Teodor Rus (de văzut în filmul lui Radu Jude, Inimi cicatrizate) susţin muzical spectacolul, teatralizînd fără să caricaturizeze. Folosind instrumentele unui gen muzical serios, chiar scorţos prin rigoare şi dificultate, La Plasticatta este o operă minoră, nu mai puţin serioasă. Dar asta nu înseamnă că nu are umor.

Spectacolul prezintă trei poveşti: geneza universului artificial, cu o Evă şi un Adam plasaţi într-un Eden de plastic; o zi din viaţa unui cuplu din clasa de mijloc (portretizat ca păpuşile Barbie şi Ken), ahtiat după cumpărături, care sfîrşeşte prin a trăi şi a se înconjura de lucruri identice cu ale oricărui alt cuplu din clasa de mijloc; o cină cu această familie şi cea a şefului (CEO-ul companiei la care lucrează bărbatul), în care se propovăduieşte şi se aplică filozofia corporaţiei – o omenire încolonată în tipare existenţiale care duc la depersonalizare. Această extincţie a individualului, demascată în spectacol, provine din obsesia consumului, întreţinută de media şi publicitate, şi din dependenţa de tehnologie. Astfel, umanul este aplatizat, redus la instinctul copierii. Dar Adonis Tanţa nu se opreşte aici, ci pune şi o ramă (auto)critică operei, ironizînd (aici încap şi tuşe parodice) elementele sale specifice (pateticul mimicii şi al gesturilor, exhibarea nesfîrşită a sentimentelor), prin ducerea lor în derizoriu. Căci în timp ce opera tratează, de regulă, temele mari ale spiritului şi omenirii, aici ea problematizează cotidianul, uneori în ceea ce are el mai sordid (de exemplu, există o arie a defecaţiei).

Ce mi se pare interesant în acest spectacol – care nu se vrea serios, dar nici superficial, nu pretinde profunzimi nebănuite, dar este suficient de coerent în discurs încît să ridice întrebări neliniştitoare – este că integrează o componentă ecologică, chiar dacă referirile la schimbarea climatică sînt tangenţiale. La Plasticatta vorbeşte despre plastifierea vieţii cotidiene, despre umplerea universului personal cu produse artificiale (alimentare şi de uz casnic), dar şi despre încărcarea vieţii – personale, sociale, profesionale – de probleme, nevoi şi cerinţe standard, „impuse“ prin (social)media. Plasticul care ne înghite fizic, la propriu, are efecte asupra afectului, intelectului şi personalităţii noastre care se sterilizează. Trăim într-o toxicitate uniformizatoare.

foto 1 catalin grigoriu jpg jpeg

Această perspectivă din La Plasticatta se conectează, involuntar, cu cea din Sun&Sea (Marina), lucrarea Lituaniei de la Bienala de la Veneţia (autoare: Rugilè Barzdziukaite, Vaiva Grainyte, Lina Lapelyte), cîştigătoarea Leului de Aur în acest an: o plajă interioară, cu nisip, şezlonguri şi prosoape pe care oamenii stau întinşi sub un soare artificial, alături de / împreună cu / indiferenţi faţă de gunoaiele pe care le produc, în timp ce cîntă – o dată pe săptămînă, sîmbăta, muzica este prezentată live, în restul timpului este înregistrată – o operă în care sînt puse obsesiile omului contemporan, inclusiv cele legate de concedii. Rama întregului performance vizează schimbarea climatică, potenţialul letal al acesteia pentru om, care se amplifică în timp ce omenirea este tot mai absorbită de tehnologii, produse şi acţiuni care distrug planeta. În acest performance, punctul de pornire al discursului performativ este exterior: dezastrul climatic se apropie, însă pericolul vine nu doar din afară, ci mai ales din noi, cei care distrugem ecosistemul planetei, dar şi sistemul social şi relaţiile interpersonale. Este o apocalipsă ecologică, dar şi una socială, o extincţie a habitatului şi a culturii umane. În La Plasticatta, privirea are un traseu invers: ochiul spectatorului explorează întîi sufocarea umanului, prin artificializarea relaţiilor şi a vieţii, şi, pe cale de consecinţă, a întregii planete. O umanitate contrafăcută ajunge să se autodistrugă.

La Plasticatta este un experiment performativ muzical, haios ca estetică şi neliniştitor în conţinut. Mi s-a părut semnificativ pentru zbaterile Reactorului de a fi racordat, prin cercetare şi experimentare performativă, la preocupările lumii contemporane, că acest spectacol a fost creat concomitent cu prezentarea şi premierea lucrării lituaniene la Veneţia. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Cătălin Grigoriu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.