Nimic nou pe frontul de Est

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Nimic nou pe frontul de Est jpeg

● Pădurea spînzuraţilor după romanul lui Liviu Rebreanu, scenariul, regia, universul sonor: Radu Afrim, scenografia: Cosmin Florea, coregrafia: Andreea Gavriliu, video mapping: Andrei Cozlac. Cu: Alexandru Potocean, Marius Manole, Richard Bovnoczki, Ciprian Nicula, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Vitalie Bichir, Natalia Călin, Ada Galeș, Florin Călbăjos, Alexandra Sălceanu, Emilian Mârnea, Liviu Popa, Cristian Bota, Alexandru Chindriș, Octavian Voina, Andrei Atabay, Vlad Galer, Flavia Giurgiu, Cosmin Ilie, George Olar, Ciprian Valea, Tiberiu Enache, Silviu Mircescu, Bogdan Iacob, Vlad Ionuț Popescu, Lenuța Purja, Teodora Purja. Teatrul Naţional Bucureşti. 

Devenit deja hit-ul teatral al anului trecut, spectacolul lui Radu Afrim, Pădurea spînzuraţilor, începe acolo unde se termină Cehov, la tăierea „livezii de vişini“ şi răsturnarea lumii. Cioturile de copaci de la începutul spectacolului sînt completate de trunchiuri care vor atîrna, mai tîrziu, din cer – plantă, animal şi om sînt spînzuraţi nediscriminatoriu într-o lume care şi-a conservat cruzimea de-a lungul unui secol. Pădurea spînzuraţilor este o conectare hipercalofilă între trecut şi prezent, cu mai multe straturi de reflecţii, între care dezbaterea despre patriotism, naţionalism şi şovinism pare a fi cea mai importantă pentru că, pe de o parte, iese din discursul local autoglorificator cu privire la război şi, pe de altă parte, este o temă care însoţeşte astăzi recurenţa populismului şi a fascismului. Povestea lui Apostol Bologa, cu miezul ei de adevăr (este inspirată de fratele lui Liviu Rebreanu, Emil, ofiţer în armata habsburgică, spînzurat în 1917 pentru încercarea de a dezerta pe frontul românesc) generează o meditaţie performativă traversată de inserţii contemporane (de la mafia lemnului la proteste), în care se regăsesc atît continuitatea, cît şi fracturile dintre trecut şi prezent, dar şi o anume confuzie istoric-identitară pe care (nu) ne-o asumăm ca naţie.

Poem vizual remarcabil, spectacolul se poziţionează la intersecţia dintre estetizare şi contemporaneizare. Jocul dimensiunilor (raportul dintre scena mare a TNB şi decorul construit, o căsuţă, creează un echilibru de pictură japoneză, oarecum tulburat de elementele scenografice supradimensionate introduse în a doua parte, mîinile şi capul unui Dumnezeu în stare de veghe) şi al perspectivelor (domină panorama, traversată de cîteva prim-planuri obţinute prin filmările în timp real din interiorul casei, proiectate în fundal – se mixează generalul cu individualul, ansamblul cu detaliul) generează un spaţiu al memoriei afective şi realităţilor aspre, care amplifică singurătatea, fizică şi metafizică, a lui Bologa. Căci într-un moment istoric în care constructele statale artificiale plesneau, Bologa trebuie să-şi redefinească identitatea.

rosencrantz foto adi bulboaca 1 jpg jpeg

Afrim realizează o picturalitate a războiului, jonglînd cu dimensiunile și textura luminii, cu grupurile de soldați în mișcare (coregrafia Andreea Gavriliu) și cu siluete singulare învăluite de imensul spațiu gol, cu identităţi etnice şi naţionale – de la costumele populare la limbă (accentele regionale folosite delicios de Caporal – Emilian Mârnea şi de Petre – Ciprian Nicula) şi la horit (doinele Lenuţei şi Teodorei Purja dau tuşa de autenticitate). În această arhitectură performativă elaborată, elementele se potenţează reciproc, chiar dacă, aparent, unele pot părea disonante în raport cu altele, precum calofilia imaginii şi fluenţa mişcării versus frustețea sonorităţilor populare ­live. Este aici o măiestrie în a armoniza componente şi structuri eclectice de construcţie într-un tablou performativ maiestuos, dar graţios, fluid şi profund reflexiv. Afrim face şi o frescă a ruralităţii, a moralei şi osaturii sociale din cadrul satului, cu personaje emblematice: ţărani simpli, fete frumoase, educate sau nu (fetele nu erau date la şcoală, cel mult studiau patru clase, situaţie care s-a menţinut şi după război, şi asta face riscantă afirmaţia legată de rolul emancipator al războiului pentru femei, mai ales că dreptul de vot le-a fost acordat abia în 1938), mame religioase, preoţi grobieni. Este o simfonie dramatică a satului, cu o poetică vizuală şi sonoră desenată empatic.

Jucat bine, cu actori care funcţionează individual şi în grup, prin text şi prin corp, spectacolul are cîteva excelenţe. Cuplul Alexandru Potocean – Marius Manole, adică Bologa şi Conştiinţa sa, materializează dilemele morale ale personajului printr-o separare între afect şi mental. Potocean joacă personajul fizic, cu spectaculoase sinusoide psihologice, iar Manole întrupează o conştiinţă acidă, dubitativă şi, deşi sînt diferiţi artistic, actorii reuşesc să formeze un binom viabil. Personaj romantic, Bologa favorizează alunecarea în eroizare sau angoasă hamletiană, tentante pe scena mare, dar actorii urmează cu încăpăţînare linia veridicului. Potocean păstrează umanitatea personajului fără să derapeze în glorificarea sau idealizarea lui, iar Manole vine ca un contrapunct caustic. Este interesant că Bologa are parteneri de discuţii interioare (Conştiinţa) şi exterioare, pe Klapka şi, parţial, pe Varga. Richard Bovnoczki face din Klapka un personaj în oglindă pentru Bologa, prins şi el în capcana unui timp şi unui spaţiu convulsive, care îi distrug identitatea. Istvan Teglas este un Varga ludic şi cinic, dar joacă încă un personaj, în altă cheie, pe Generalul Karg, expresia abstractă a armatei habsburgice: o uniformă fără cap (identitate), cu o voce spartă, care tîrăşte după ea un imens candelabru aprins (strălucitorul imperiu pe moarte). Pe Natalia Călin, regizorul o trimite într-o zonă diferită de rolurile sale din anterioarele producţii afrimiene: o mater dolorosa, austeră în religiozitatea ei, neputincioasă în a-şi proteja fiul. Raluca Aprodu (Ilona) şi Ada Galeş (Marta) sînt două feţe ale feminităţii, una serafică, aproape ireală, alta imperfectă prin umanitate.

La finalul spectacolului, rămîn imprimate în minte urletul Martei („Urît e şovinismul“), strigătul mamei („Noi nu avem patrie“), cinismul Conştiintei („Poate lupta frate cu frate“) şi întrebarea lui Bologa („Unde mergem?“ – în alte vremuri complicate, Ilie Moromete întreba acelaşi lucru, „Niculae, unde mergem noi, domnule?“).

Pădurea spînzuraţilor este un eseu demitizant despre identitatea naţională, capabil să contrabalanseze festivismul care a marcat anul trecut Centenarul, fiind, în acelaşi timp, singurul spectacol monumental viabil pe această temă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: FLorin Ghioca, Adrian Bulboacă

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.