Dan STANCIU
Tase
Dan STANCIUCăci doarme (și uneori îți pare că visezi cînd el visează) așa cum doarme, vara, un măr pe o tipsie – cu-ntreaga lui ființă adormită, dar cu răsuflarea trează (auzi, în fiece clipită, cum îi palpită nara).
» Citește tot
Cum se face un monstru (ocolind metoda Frankenstein)
Dan STANCIUNe trebuie neapărat un ou de telescop. Cînd monstrul nostru va ieși din acest ou, întreaga perspectivă ni se va lărgi, vom desluși dintr-o privire întruchipările ascunse, vom simți enorm și vom vedea monstruos.
» Citește tot
Calea samuraiului obez (miniserie)
Dan STANCIUDin albastrul cerului se desprinde o eșarfă de mătase azurie care coboară încet și se așterne lin în palmele întinse ale marii preotese Malunga Anaf, gata să oficieze ritualul integrării noilor adepți în rîndurile celor devotați tocanei.
» Citește tot
Viitoare amintiri dintr-un voiaj tribal
Dan STANCIUMi-aș petrece vacanța într-o carte. Una mai veche, pentru a evita aglomerația, dar mai ales ambuteiajele care apar frecvent pe traseul lecturii cînd se produce o coliziune între doi cititori (unul conducînd un BMW Solenoid, celălalt aflat la volanul
» Citește tot
Despre o prelegere a profesorului Mignus în fața unui auditoriu vegetal
Dan STANCIU„Cum bine știți (sau ar trebui să știți dacă v-ați fi dat osteneala să mă urmați îndeaproape)“, le spune profesorul Mignus cîtorva arbori care l-au înconjurat, „natura nu are început. Sfîrșit, cu sigu
» Citește tot
Antimisocapnist
Dan STANCIUO persoană care urăște fumul de tutun, la fel cum misoginul urăște femeile. Curînd, o falie de netrecut avea să se deschidă între misocapniști și antimisocapniști (aceștia din urmă luîndu-și numele de la pamfletul Anti-Misocapnos al unor iezuiți polonezi), și cred că putem privi publicarea primei ediții a cărții lui Thorius în 1625 (coincidență sau nu, regele Iacob I moare în același an) ca pe unul dintre episoadele unei confruntări care nici astăzi nu s-a stins. (Paranteză de i
» Citește tot
„Gioconda“ cu obrajii roz
Dan STANCIUAm rămas tablou: era „Gioconda“ lui Da Vinci. Poate ceva mai mare (originalul măsoară 77 x 53 cm), cred că avea cam un metru înălțime. Altminteri, o copie desăvîrșită, exact ca în descrierea lui Vasari din Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților
» Citește tot
„Cîteodată, norişorii nu-s ce par a fi“ – interviu cu profesorul X
Dan STANCIUNorișorii de foc speciali anunță convulsii sociale, crize, penurii, destabilizare și regres.
» Citește tot
Fericirea ca paranteză neagră
Dan STANCIUAr cam fi vremea (acum, cît mai e vreme) să deschidem paranteze.
» Citește tot
Cîteva măsuri de precauţie absolut necesare pentru a nu fi lovit de o canapea căzută din cer
Dan STANCIUVom prezenta, mai jos, un caz de manifestare a ceasului rău și, în continuare, o serie de fapte diverse, aparent disparate, din care vom desprinde metoda infailibilă de combatere a lui. Fiindcă ceasul rău îi lovește doar pe cei nepregătiți.
» Citește tot