Un like divin

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
Un like divin jpeg

Pe lîngă traista cu îndoieli pe care o duc în spinare, am şi o certitudine. Ce-i drept, e una micuţă, cît să încapă (împăturită în patru) într-un buzunar, de unde s-o pot scoate ca să-mi suflu nasul în ea sau ca să-mi şterg urmele de ruj de pe frunte, cînd m-a pupat vreo idee. (De altfel, nici nu e recomandabil să ai certitudini mari, fiindcă 1) îţi creează anumite obligaţii, cum ar fi aceea de a le plimba prin lume şi 2) sînt mai greu de spălat.) Asta despre care vă zic e certitudinea că nu exist. 

Este o certitudine relativ proaspătă (are doar cîţiva anişori, abia din toamnă va merge la şcoală) şi am dobîndit-o aflînd că nu exişti dacă nu eşti pe Facebook. Eu, unul, nu-s acolo, sînt în alte locuri, mai puţin umblate, unde îmbulzeala tinde spre două-trei persoane răzleţe, iar uneori se reduce la nimeni, aşa încît existenţa mea – nefiind validată de efigia prezenţei într-un flux continuu de opinii, de reacţii la opinii şi de reacţii la reacţii – se cheamă că nu e. Perfect, îmi convine de minune să inexist, îmi pot vedea în linişte de ale mele. Care nu-s ale tale, ale lui sau ale lor. Şi cum bine ştim, încă din clasa întîi, Ana ale mele.

În treaba cu aşa-numitele reţele de socializare, două cuvinte îmi displac profund:

şi

(n-am nimic împotriva lui

e un cuvînt simpatic). Nu pricep deloc de ce ai vrea să fii într-o reţea. Ca să te simţi parte a unui întreg inform? Un atom glăsuitor în căutare de ecou peste gard? Un punct minuscul, dar locvace, dintr-un concert al punctelor de vedere care se vor uni între ele spre a da naştere unei linii de vedere, iar liniile astea, adunate laolaltă, vor alcătui reţeaua? 

Mulţumesc pentru invitaţie, dar nu-i de mine aşa ceva: prefer să stau deoparte, dincolo de puncte şi de linii. Cît despre socializare, ce-i aia? Singurătate în paişpe mii (sau cîţi or fi pe net la ora X)? Ubicui, adică în agora şi în găoace simultan? Să fie cu putinţă o asemenea dedublare? Cred, mai curînd, că e cumva ca-n designul vestimentar, cînd un reviriment al culorilor apuse face din gri noul negru – socializarea este noua schizofrenie. 

Nu înţeleg nici cum de-i place cuiva să pozeze mereu în spatele unui geam, să îşi arate zi de zi splendoarea sau decăderea, euforia sau ura, fără preget şi fără de răgaz. Să facă din te miri ce un

şi din acel

un eveniment pentru trei „prieteni“ şi jumătate. Nu e obositor, nu te încearcă lehamitea cîteodată? Nu ţi se acreşte să dai din

întruna? Poate că nu, poate că unii SÎNT numai în măsura în care sînt văzuţi, vizibilitatea înlocuind complet materialitatea. Însă n-or fi toţi la fel, se prea poate să existe şi destule excepţii, ba chiar ele să fie regula. Pe ceilalţi ce i-a apucat de s-au lăsat înrobiţi pînă într-atît de exterior? Treptat şi insidios, „afară“ şi „acum“ i-au atras într-un torent nesfîrşit de noutate, de sclipiri ale aparenţei, golindu-i pe dinăuntru. Fiindcă atunci cînd exteriorul e prea activ, interiorul se leneveşte. Iar un prezent prelungit

(prezentul clipei cînd postezi pe Facebook, singura cînd eşti) transformă trecerea vremii într-o iluzie, îţi atrofiază simţul preţios al vechimii, îţi erodează capacitatea de a zăbovi asupra unui lucru sau a unui fapt, de a face cale întoarsă şi de a o lua de la capăt, mai aşezat ori, dimpotrivă, mai alert. 

În plus (deşi ar trebui să spun „în minus“), prin folosirea lui anapoda, scrisul se alterează. Nu mai e scris, e vorbărie mută şi multă, împrăştiată pe hectare de ecrane. Legiuni de fraze şchioape şi pleşuve (lipsindu-le cel mai adesea diacriticele) se aliniază unele sub altele, pe un front al Războiului de Interdependenţă, se caţără pe redute ca la Plevna ori se retrag tactic, într-un redu-te-vino glorios, apoi se năpustesc asupra oastei vrăjmaşe pe care o vor spulbera, însufleţite de bravura căpitanului Walter Mărăcineanu (un

al autorului). În urma lor, pe întinderea în flăcări a desktop-ului rămîn mormane de cadavre verbale şi mai fumegă, ici-colo, cîte un click doborît. Şi pentru ce acest carnagiu, această irosire de forţe, acest asalt necruţător? Pentru un

El,

-ul, este cheia de boltă a întregului edificiu Facebook, cununa de lauri ce răsplăteşte rîvna luptătorului online, ofranda pe care adoratorii nevăzuţi, dar fideli, o depun la picioarele tale cînd le trezeşti interesul aţipit. E un trofeu, fie şi virtual, pentru care merită să te baţi, să înfrunţi morile de cuvînt, precum Don’t Quijote. Numai că

-ul (ca şi frate-su,

-ul) nu face doi bani de unul singur, ci numai convertit într-o mulţime, într-un puhoi de

-uri, care mai de care mai zglobii, mai ţanţoşe, mai fîşneţe. Căci nu-i totuna să primeşti, în palma întinsă, 11

-uri stinghere sau 11.000, e o diferenţă ca de la cer la pămînt, ca între glie şi evlavie. E adevărat că mărimea nu contează, dar (ca s-o spunem pe-a dreaptă) ea te îmbărbătează.

În fine, e important (esenţial, aş crede) cine te fericeşte cu un

. Un

de la Costel, colegul dintr-a IX-a, de pildă, e una, un

de la Simona Halep sau de la Neagu Djuvara e altă mîncare de peşte. E un

superior, care prin tine te înalţă către altitudini rareori atinse. Iar de aici, de la acest nivel încolo, nu mai poţi aspira decît la suprema consacrare: un

de la Dumnezeu (sau de la Allah).

Nu te lăsa.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Samyuktha Narayanan guinness jpg
La 7 ani, predă arte marțiale! Ea e cea mai tânără instructoare de Taekwondo
Samyuktha Narayanan este o sursă de inspirație pentru copiii din Madurai, India, încurajându-i să se apuce de sport. La doar 7 ani, ea este cea mai tânără instructoare de Taekwondo din lume. Samyuktha calcă pe urmele părinților săi, Shruthy și Narayanan, care conduc Academia de Taekwondo Madurai.
Dr  Antonio Aurelio Rojas Sánchez, cardiologul care explică pe înțelesul tuturor pericolul aditivilor și zahărului Facebook
Ce spune un cardiolog despre „șunca perfectă” vs. zahărul și E-urile periculoase. Ce ascund etichetele alimentelor
Dacă analizați etichetele fiecărui produs pe care îl puneți în coșul de cumpărături, veți observa probabil o mulțime de ingrediente necunoscute. Cele mai multe dintre acestea sunt aditivi, identificați printr-un număr precedat de litera „E”.
Fabrica cosmetice FOTO Shutterstock jpg
Un mare producător român de cosmetice se relochează. Unde își construiește noua fabrică
Cel mai mare producător de cosmetice din România și unul dintre cei mai importanți din Europa de Sud-Est a anuțat că își relochează producția, demarând procedurile pentru construcția unei fabrici noi.
shutterstock 2379280039 jpg
Ce plante îţi ţin tiroida sănătoasă. Ceaiul pe care trebuie să-l consumi de două ori pe zi
Glanda tiroidă este extrem de importantă în creşterea şi dezvoltarea organismului uman şi este responsabilă de modul în care funcţionează fiecare celulă, fiecare organ, fiecare muşchi.
Taxe si impozite jpeg
Sistemul fiscal românesc în 2025. Cum se taxează munca și ce trebuie să știe antreprenorii
Anul 2025 aduce schimbări semnificative și o complexitate ridicată din perspectivă fiscală. Mediul de afaceri din România se află într-o perioadă de transformări majore, iar companiile trebuie să se adapteze rapid la noile realități.
daniel david ubb fb jpg
Cum ar putea arăta o zi de școală pentru liceeni. Daniel David: „Un program mai flexibil, ore comasate, accent pe cultură generală”
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că noile planuri-cadru pentru liceu vor flexibiliza foarte mult orarul elevilor. Acesta a explicat că, în funcție de specificul materiei și de vârsta copiilor, unii profesori ar putea să predea modular.
manastirea corbii de piatra 01 foto arhiepiscopia argesului si muscelului jpg
Singurul lăcaş de cult din Romania cu două altare în acelaşi naos va fi reabilitat. De ce are o valoare excepțională
După mai bine de un deceniu în care a fost într-un stadiu avansat de degradare, Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din sudul României, realizată în secolul al XIV-lea, ce găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură, va fi reabilitată.
Pestera Meziad
Locul fabulous din România cu galerii spectaculoase care oferă senzația unui tunel natural impresionant. Trebuie să ajungi cel puțin o data în viață aici
În inima Munților Apuseni, la granița dintre Pădurea Craiului și Defileul Crișului Repede, se află una dintre cele mai impresionante peșteri din România, Peștera Meziad. Situată în județul Bihor, în Valea Meziadului, această comoară subterană este o vizită obligatorie pentru pasionații de natură, is
Ciorba de pui a la grec jpeg
Ce să pui în ciorba de pui a la grec, pentru a ieși ca la restaurant. Trucuri și ingrediente care fac diferența
Ciorba de pui a la grec este un preparat savuros, cu o textură catifelată și un echilibru perfect între cremozitate și aciditate.