⬆
inspiraţia
„O marfă de valoare în societate“
O aştept, o caut, mă enervez cînd nu vine. Acea stare de graţie în care cuvintele se scriu de la sine, trec pur şi simplu prin tine, în timp ce capul ţi-e gol, nu te gîndeşti de fapt la nimic, apoi eşti surprins de povestea care a prins viaţă, parcă fără implicarea ta.
Raţia de inspiraţie
Prin anii ’80 am citit, întîmplător, o carte a unui profesor american, care urmărea conexiunile dintre droguri şi literatură la autori obscuri – atît de obscuri încît nu auzisem de nici unul dintre ei. Nu reţin nici titlul, nici autorul acelei cărţi, dar reţin lectura ei ca pe o experienţă cu totul nesatisfăcătoare.
Imagini, trăiri, experienţe - trei întrebări pentru Alexandru CIUBOTARIU
Inspiraţia, dacă există aşa ceva, trebuie să fie un bagaj cumulativ de imagini, trăiri, experienţe şi multe altele. Un fel de bulă imensă în care sînt înghesuite toate acestea. Rezultatul combinaţiilor infinite din această bulă ar putea fi inspiraţia. De acolo izvorăşte totul.
Fractura „în lemn verde“
Fracturile «în lemn verde» sînt fracturi incomplete care apar în special la copii pînă la vîrsta de 8-10 ani. Oasele copiilor sînt mai moi şi mai flexibile decît oasele adulţilor, aşa că sînt mai predispuse la îndoire decît la rupere, ca şi în cazul ramurilor verzi ale copacilor (de unde şi numele).
„Inspiraţionale“, pe Internet
Trainer-ul Jack Zenger a făcut pentru forbes.com un studiu prin care a analizat o mie de lideri, cu scopul de a afla ce instrumente folosesc aceştia pentru a-i inspira pe cei din jur. În funcţie de scorul primit de fiecare în parte, a ajuns la concluzia că există şase tipuri de abordări principale pe care aceştia le folosesc.
Despre jurnalismul pozitiv
Cînd am plecat din presa scrisă, după mai bine de 12 ani de jurnalism, m-am simţit complet dezrădăcinată. Lăsasem în spate tot ceea ce ştiam despre mine, pierdusem direcţia. Dezamăgirea faţă de ceva în care ai investit toată viaţa ta lasă un gol substanţial în identitate.
„Trebuie să simţi oamenii, locurile şi regulile nescrise“ - trei întrebări pentru Cristina LIBERIS
Îmi plac oamenii frumoşi şi sinceri. Tot ei mă şi inspiră, indiferent de funcţie, de pregătire sau de religie. Sinceritatea înseamnă încredere, naturaleţe şi comunicare reală. Cineva ar putea spune că e destul de dificil să mai găseşti, mai ales la ora actuală, astfel de oameni. Dificil, dar nu imposibil.
Pin-it
„Nu poţi opri valurile, dar poţi învăţa să faci surfing“, „Dacă aprinzi lanterna pentru altul vezi şi tu mai bine drumul“ – vă sînt desigur cunoscute aceste tipuri de mesaje. Facebook-ul sau Pinterest-ul sînt pline de asemenea imbolduri motivaţional-inspiraţionale menite să mobilizeze, să dea încredere, să inspire.
N-avem lideri, dar să nu disperăm
Nu, acum şi aici nu avem politicieni care să aibă harul de a ne inspira. Nu e nici unul / nici una care să aibă o viziune clară şi idilică despre cum să arate lumea noastră, să ne-o împărtăşească, iar noi să-l/o urmăm cu inima deschisă. Cel puţin eu nu ştiu pe nimeni de acest fel.
Coincidenţe
„Şi, e bună de ceva literatura asta pe care o scrii tu?“, m-a întrebat zilele trecute un amic, neconvins dacă merită să facă drumul pînă la librărie. Nu m-am minţit pe mine niciodată scriind, mi-am turnat acolo toate obsesiile, fricile şi angoasele. De acolo mă „inspir“.
Transpiraţie şi inspiraţie
„Inspiraţie“ a ajuns un cuvînt la modă. Şi, la fel ca multe alte cuvinte la modă (leadership, „dezvoltare personală“ etc.) spune multe şi prea puţin. Vorbim de „inspiraţia“ artistului (care deodată a depăşit blocajul şi a prins de coadă ideea), despre persoane care ne „inspiră“…
„Cu cît te împrieteneşti mai bine cu emoţiile tale, cu atît vei fi mai inspirat“ - un dialog cu Valentin Radu ARSENE
Pentru a fi inspirat e necesar să fii pasionat, implicat, iar asta ţine de mecanismul motivaţiei personale. Inspiraţia vizează căutarea creativă de soluţii la problemele vieţii, aşadar ea este un atribut al creativităţii ca dimensiune a condiţiei umane şi vorbeşte despre ceea ce ne pasionează, despre cine sîntem.
„Poţi să şi taci inspirat“
Azi ai la dispoziţie doar 10-15 minute, în care trebuie să „clădeşti“ în memoria judecătorului. Minute preţioase pe care nu vrei să le iroseşti. Aş zice că eşti inspirat atunci cînd reuşesti să rezişti tentaţiei de a înşira toate argumentele şi nu doar pe cele esenţiale.
„Muntele este la fel, fie că îl urci, fie că nu“ - interviu cu Alex GĂVAN, alpinist
Pentru mine a urca un munte reprezintă o trăire foarte personală şi foarte intimă. Nu este vorba de a urca doar fizic un munte. Pentru mine, a urca un munte înseamnă, de fapt, a ajunge la un înţeles superior despre sinele meu, despre viaţă.